Ca manieră generală, cercetătorii rămân prudenţi în ceea ce priveşte folosirea datelor colectate prin imagistică cerebrală, care sunt adeseori "supra-interpretate", menţionează agenţia citată. Aceste metode oferă imagini cu regiunile cerebrale deosebit de active sau inactive în timpul unei astfel de "boli amoroase".
Dureri de stomac, în piept, senzaţia de strivire, cronică sau de scurtă durată - persoanele care suferă din dragoste descriu adeseori aceste simptome exacte.
Toate senzaţiile subiective sunt însoţite de modificări ale activităţii cerebrale. Cauze pur "psihologice" aflate la origine (doliu sau despărţire amoroasă) pot fi însoţite de senzaţii fizice localizate. Acest lucru nu vrea să însemne însă că organul vizat este bolnav. În schimb, pot să apară tulburări serioase, precum depresie, care se pot transforma apoi în boli veritabile. Secretul acestui fenomen se află în creier, nu în organele în care acele senzaţii sunt resimţite.
Anumite studii ştiinţifice tind să afirme că iubirea este un drog, ale cărui efecte ar fi comparabile cu cele produse de cocaină sau nicotină, relaează Mediafax. Iubirea iniţiază, probabil, sistemele de recompensare şi activează regiunile cerebrale vizate de acţiunea drogurilor.
Drogurile scurtcircuitează sistemele neurotransmiţătoare clasice şi stimulează, direct, printr-o acţiune chimică, transmisiunea de dopamină. Cu alte cuvinte, drogurile piratează sistemele neurotransmiţătoare normale. Însă, afirmaţia potrivit căreia iubirea este un drog, în sensul medical sau ştiinţific al expresiei, ar reprezenta o eroare şi o exagerare.
Din acest motiv, anumiţi cercetători au spus că persoanele care sunt victime ale unor probleme sentimentale sunt în sevraj. În sens literar, dacă acea problemă sentimentală constă în pierderea persoanei iubite, atunci se poate spune că este vorba despre un sevraj. Cu ceva mai multă imaginaţie, pot fi găsite câteva puncte în comun cu acest sindrom. Dar şi în acest caz, drogurile produc alte efecte şi, dincolo de analogiile de limbaj, nu ar trebui căutate asocieri prea precise între cele două situaţii.
Foto: Hepta
Posteaza comentariu