Ce ai face pentru dragoste, pentru persoana iubita? Exista alt raspuns in afara de "Totul"? Da, poate "Absolut orice"... Ei, am cativa prieteni care gandesc asa si, sincer, ma bucur sa stiu asta!
Ioana ar face orice pentru dragoste, dar nu priveste actiunile ei ca pe niste sacrificii, ci ca pe niste chestiuni cat se poate de normale, "... pentru ca asa este in dragoste! Orice este posibil si nimic nu trebuie privit ca fiind iesit din comun. Fie ca ca pleci dupa iubitul tau la Polul Nord sau in Congo, atat timp cat crezi ca iubirea ta merita, poti face absolut orice. Eu am plecat dupa iubirea mea in SUA. Nu mi-a parut rau nicio clipa si nu am privit aceasta mutare ca pe un sacrificiu, ci un lucru foarte firesc". Ioana este acolo de 2 ani si nu poate spune ca "sta pe roze", dar este fericita alaturi de cel pe care il iubeste. "Sunt fericita, iar asta este tot ce conteaza".
Pentru ca relatia sa functioneze, si tu si ea faceti sacrificii, chiar daca uneori simtiti ca unul dintre voi face mai mult decat celalalt pentru a merge mai departe. Dar, oare, cand vine vorba despre dragoste, care sunt limitele acestor sacrificii? Esti in stare sa renunti la tot ce ai realizat, la prieteni, cariera, la vise pentru dragoste? Toate acestea "doar" pentru dragoste?
"Nu exista 'doar' dragoste!", spune, foarte vehementa, Ramona. "Exista 'Totul pentru dragoste', iar eu cred cu tarie in asta. As renunta la tot ce am, pentru ca fara dragoste sunt nimic si degeaba am masini, un card plin, daca nu simt ca traiesc, daca nu sunt fericita. Anul trecut primisem un job foarte bun in Anglia si trebuia sa plec acolo, dar cu 2 luni inainte l-am intalnit pe el si am renuntat la tot. Asa am simtit: nu am mai plecat din tara, am un job ok aici si imi este foarte bine alaturi de el. Nu regret 'miscarea', pentru ca sunt fericita asa cum sunt", marturiseste Ramona.
Cand iubesti, simti ca ai atat de multa putere, incat poti urni pamantul din loc... Te simti atat de puternica, incat poti face absolut orice, chiar sa pleci si la Polul Nord, vorba Ioanei. Si pana la urma de ce nu ai face-o? Regretul ca nu ti-ai urmat dragostea te-ar putea urmari toata viata. "De aceea, trebuie sa faci tot ce iti sta in putere, pentru a fi alaturi de cel pe care il iubesti", ma completeaza Mihaela, prietena mea pe care o cunosc din liceu.
"Este drept, uneori dorintele si greutatile nu sunt comune, iar 'drumul' catre dragostea ta poate fi istovitor, te poti rataci, te poti departa de ea... Important este sa gandim la unison, sa nu ne pierdem unul de celalalt, sa nu cugetam la lucrurile rele care ni se pot intampla. Trebuie sa luptam! Asa cum am facut eu pentru Bogdan.
Ne-am placut inca de la inceput, dar relatia nu a dus nicaieri, pentru ca nu am luptat indeajuns de mult. Am renuntat la orgoliu, el a renuntat la gandurile negative referitoare la imposibilitatea de a fi impreuna pentru ca eu eram mult prea departe. Totusi, nu am incetat o clipa sa lupt si ne-am gasit drumul impreuna. Eu l-am regasit pe el, iar el ma astepta...", povesteste Mihaela.
Daca ajungi in punctul in care te intrebi daca dragoastea pe care o traiesti merita sacrificii, este clar ca ceva nu este in regula. Sacrificiile nu sunt facute pentru a CERE in schimb celuilalt un tratament asemanator. In dragoste exista o "normalitate a sacrificiilor", fara a impune, a cere, a astepta ceva din partea celuilalt. Pana la urma, atunci cand iubesti, trebuie sa lupti si niciodata un sacrificiu nu este de ajuns pentru ca dragostea adevarata merita orice sacrificiu.
Ce esti in stare sa faci pentru salvarea iubirii tale?
Un articol de Nicoleta Tarantus
Comentarii (21)
pff dragostea poate is mikutza pt asta 15 ani:P dar lupt pt el si el pt mne ne intanlim pe ascuns cam de 3 ani aproape are rost sa lupt nu?!?!?! zik eu poate varsta asta rebele dar il iubesc si el pe mne sunt sigura ne intelegem poerfect ma asculta intelege tot timpu e ff gelos dar imi arata ca ma iubeste nu ie rusine cu mine oricine ar fi k el ne iubim zik eu LUPT DRAGOSTEA MERITA SACRIFICII chiar dak ai mei nul vor de nicio culoare si am fost prinsa cu el de cel putin 14 ori :)) dak imi amintesc bine
buna.am 27 de ani si 9 ani de casnicie .nu de mult timp sosul meu sa schimbat total simnt ca nu are incredere in mine se conporte foarte ciudat.nu a mai facut asa ceva nici odata.ce pot face.cind il intreb ce se intinpla nu vrea sa imi raspunde. incerc sa l iau iau inbrate sa l sarut dar ma respinge .ce pot face carelatia sa devina ca inainte.
sunt super faine comentariile de aici mai ales :" Si eu mi-as fi dat viata pt. el pana acum cateva luni, apoi ceva m-a facut sa ma razgandesc, numai pentru mama mi-as mai da viata. Atat! " e vorba de iubire aici ! unii nu prea inteleg sau nu stiu sa citeasca ? fiecare cu " pasarica" lui !!! :)
si eu am o poveste tare frumoasa...clipe din viata care nu le uiti..."amintiri"...nu am timp acum....dar promit sa revin.
degeaba faci tu o multime de sacrificii, daca el nu este dispus sa faca niciunul...nici macar sa astepte, daca el considera ca nu se merita sa astepte...si la urma urmei de ce ar renunta la libertatea lui de barbat, mai ales acum cand se afla la varsta marilor cuceriri?
Stii, in viata trebuie sa profiti de clipele frumoase. Poate ca nu ai avut norocul sa fii iubita/iubit asa cum sperai, si de fiecare data te trezeai cu o dezamagire, dar toate lucrurile astea ne maturizeaza, dar si totodata ne cam "inchide" inima in fata celorlaltzi, si fara sa ne dam seama putem sa renuntam la acel cineva care chiar putea sa ne faca fericite/fericiti. Eu, atunci cand am avut ocazia mi`am dat tot interesul pentru a fii fericita, si cand spun "fericita" inseamna sa`l vad pe cel de langa mine fericit datorita mie:) Imi place sa lupt pentru "el", vreau sa ma conving ca am facut totul pentru a ramane impreuna, dar pana la un anumit punct. Suntem oameni si aveam demnitate. Nu poti sa obligi pe cineva sa fie cu tine, nici sa te umilesti..de multe ori la asta se ajunge, iar mie una nu`mi plac asemenea lucruri. Viata merge inainte, cu sau fara el/ea:) P.S. :Chiar si atunci cand pierzi, iesi pe scara invingatorilor
Am privit zilele astea filmul "Serious Moonlight(2009)" cu Meg Ryan. Recomand, o sa vedeti cum eroina face tot posibilul p-u salvarea casniciei...Nu trebuie sa stai cu mainile in san si sa plangi in pern, trebuie sa incerci macar sa faci ceva intru salvarea iubirii voastre indiferent de rezultat. Daca n-o sa iasa nimic macar o sa traiesti cu inima impacata ca tu ai incercat...dar probabil nu a fost cel predestinat.
"4. Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate; dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie, 5. nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se manie, nu se gandeste la rau, 6. nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de adevar, 7. acopera totul, crede totul, nadajduieste totul, sufera totul. 8. Dragostea nu va pieri niciodata."
merita citit. despre dragoste, si "limitele" ei
E normal ca dupa o despartire,o relatie de iubire incheiata sa spui ca nu exista iubirea.Insa ea exista..si avem parte de ea,mai mult sau mai putin.Nu toti barbatii sunt la fel,cum nici femeile nu sunt. Sacrificii facem toata viata ca sa ne merga noua si relatiei noastre bine.Eu sunt in stare sa fac...cred in mine,si iubitul meu,de asemeni.faci sacrificii atunci cand iubesti si cand esti iubit.
Si eu mi-as fi dat viata pt. el pana acum cateva luni, apoi ceva m-a facut sa ma razgandesc, numai pentru mama mi-as mai da viata. Atat!
dak iubesti cu adevarat... nu te lasa....chiar dak este o iubire imposibila...lupta pana la capat....fi sincer/a...nu iti insla partenerul/a dak ceea ce simti cu adevarat estre iubirea. credtima k o spun din proprie experienta. am iubit cu adevarat si ink iubesc aceea persoana...dar din pacate totul este imposibil pt noi... ne despart sute de km :((....cat timp am fost aproape unul de celalalt....am fost impreuna... am luptat pt iubirea noastra....confuntandu`ma chiar si cu parintii mei. dar sorta nea despartit...din pacate... insa in ciuda tuturor intamplarilo...ink tinem legatura telefonic... deci tineti minte... LUPTATI CU PRETUL VIETII PT O IUBIRE SINCERA SI ADEVARATA
Dragostea adevarata reprezinta sinceritate,incredere si comunicare.
Tu, @dana si Elena Carstea! Niciodata - pana acum - , cand, si eu traiesc langa o minune de barbat ca al tau, n-am mai auzit ca ar exista asemenea barbati ! Du-te deseara si iubeste-l - cum nu l-ai iubit pana acum - si sa va dea IISUS - nimc mai mult - decat v-a oferit acest UINC sot al tau si cat respect si iubire ii oferi tu, lui ! E unicsi ireal ! Dumnezeu sa-l / sa va binecuvanteze! Sarbatori fericite tuturora !
dupa ce 2 ani am lupatat degeaba pt inima unui barbat care a ajuns sa fie fericit in bratele (actualmente fosta prietena buna ca sa zic asa) altei fete ( copil pe langa mine) in momentul de criza ( cand am aflat ca cei 2 sunt impreuna) mia iesit in cale un om ( il stiam ca el era sefu ,eu o clienta obisnuita la firma lui) care mi-a shimbat si "salvat" viata din clipa cand amavut primul contact vizual. Desi ( nu ma laud) multi mi-au zis cat ma iubesc alegerea mea a fost "salvatorul" care( desi a durat ceva pana sa fim mai apropiati) a facut pentru mine intr-un an ce n-ar fi facut 20 in total intr-o viata. m-a ajutat la greu si in perioadele in care eram la stadiu de " ce faci? bine? pa " m-a invatat sa iubesc din nou si mi-a deschis ochii m-a facut sa realizez ca lumea nu se rezuma la un singur barbat. am uitat pe primul si l-am gasit pe el care are toate calitatile posibile : fidel , fara vicii , cult si manierat. am ajuns sa il iubesc mai mult ca pe mine, nu m-am gandit nici o clipa ca el va fi cel caruia ii voi da sufletul meu si pentrul omul acesta as fi in stare chiar sa mor. sunt norocoasa ca l-am gasit pe EL in clipa in care nu mai credweam in iubire in clipa in care nu credeam ca exista cineva si pentru mine. a fost la doi pasi de mine mereu si nu l-am vazut. l-as urma oriunde si chiar as face orice pt el. pentru ca (zic eu) acum iubesc cu adevarat.....celelate au fost doar copilarii
Daca nu ara sotul meu alaturi de mine sa ma sprijine si sa lupte alaturi atunci cand am facut cancer eu nu as trai astazi.Mai mult am adoptat o fetita si am facut a doua oara cancer si cu toate ca am fost mutilata fiindca mi-a fost scos un san el a ramas alaturi de noi sa ne sustina sa ne iubeasca si sa ne intretina fara sa-i pese de ce spun altii.El si fetita mea sunt pentru mine ratiunea de a traii si mi-as da oricand viata pentru ei.Ma consider un om normal numai datorita lui care a stiut sa ma iubeasca si ss ma faca sa trec peste boala mea si sa nu devin o povara ptr familie.
Conteaza si tipul de relatie pe care o ai. Daca e mai la inceput nu se merita sa-ti sacrifici cariera(viata profesionala in general),dar daca este mai avansata ar putea merita. Eu sunt de parere ca un om daca te iubeste stie sa fie langa tine chiar daca a trebuit sa pleci in nu stiu ce tara cu serviciul pt o anumita perioada. Acum e cu dus si intors pt ca daca acolo unde te duci dupa partener/partenera iti poti gasi acelasi job nu e prbl,insa daca nu,atunci eu o consider o prbl pt ca nu mi se pare normal sa-ti distrugi cariera pt un tip/o tipa care poate peste o luna iti da papucii sau decizi sa te desparti de el/ea. Astfel de decizii se iau numai daca intr-adevar cunosti omul acela foarte bine. Eu sunt genul de tipa care se zbate mult pt cariera si astept mai multe fapte si mai putine vorbe.
Atunci cand cineva nu te merita si iti face viata un iad, nu are de ce sa iti mai pese de divort,scandal sau gura lumii. Oricine are dreptul la fericire,indiferent cum ajunge la ea. Doar pentru ca te-ai casatorit cu cineva, nu inseamna ca aia e si persoana potrivita. Suntem oameni, e normal sa si gresim. Si vis a vis de gura lumii..nimanui nu ar trebui sa ii pese de ea. In secunda in care toate catzele de vecine,etc ar trai iadul ala, abia atunci, POATE, mi-as pleca urechea sa aud ce mai au de comentat
Am trait cea mai frumoasa iubire de pe planeta! Nu ne-am sinucis ca Romeo & Julieta, ci am luptat 3 ani, pentru iubirea noastra! Extazul a durat pana in a 4-a zi de Nunta, cand, eu am realizat ca ma casatorisem cu un alcoolic, in devenire! Idealismul meu de tip uman profund, educatia primita; intalniri doar la lumina zilei; intoarceri acasa, maximum la ora 19, 00, nu mi-au dat ocazia sa stiu CINEeste EL, intr-adevar! Am jurat "Sa fim impreuna - la BINE si la GREU - !" Cu Dumnezeu deasupra va spun ca n-am gresit cu NIMIC, ba, dimpotriva, am luptat - alaturi de socri, de cumnati, de baietii mei( cand au capatat statut de parinti), de parintii mei, de fratele si de cumnata mea, prin toate mijloacele, pentru a-l ajuta sa se dezalcoolizeze! N-am reusit! S-a imbolnavit de toate bolile posibile, pe care le starneste alcoolemia - seara de seara - , mai ales, dupa ce a implinit 30 de ani ! Avea o betie 'lucida"! Era OM, numai daca isi lua o parte din SUPRADOZA, inca de dimineata, dar, dupa-amiaza, devenea MONSTRU : tipa, urla, trantea, spargea, jignea si ii batea mar pe baieti si pe mama mea( din NIMIC), adusa la noi, dupa moartea tatei ! Am fost megasotie si mama, ducand tot greul casei, pe toate fronturle - de la schimbat lita si colacul de la toaleta, pana la educatia baietilor - instructie, scoala, intimitati etc.- El, fiind TOATLMENTE ABSENT in caminul nostru! Era om de 2 milioane lei vechi, in Week-end! Isi cheltuia salariul, in maxium 10 zile, iar apoi, eu si parintii mei "am cotizat" sa-i cumparam "bauturi fine si guma de mestecat" ca sa nu PUTA la job! Ca sa am un simulacru de LINISTE in camin si sa-mi realizez idealurile de MAMA si Specialist! L-am rugat TOTI, clipa de clipa sa se trateze, iar EL ne spunea ca NOI SUNTEM NEUNI ! Mi-am realizat SINGURA copiii in RO ca oameni de onoare ai orasului noastru! Poate, si martirajul lor le-a dat vointa de a ma asculta si de a fi doi juristi de onoare ai urbei noastre! Nu l-am inselat - nici cu gandul, nici cu ochiul, nici cu fapta ! Am respectat, cu sfintenie si tenacitate, JURUINTELE de la ALTAR! L-am iubit si l-am inteles, simtind, finalmete, ca e BOLNAV si sincer, IUBIREA mea fata de EL s-a amplificat, ajungand aureolata, si de MILA ! Toati ai nostri au vazut, ani de zile, ca el - practic - , NU IUBEA pe NIMENI, ci numai ....SUPRADOZA ! Ajunsesem sa acept mai bine sa fie infidel, dar sa fie LINISTE in caminul nostru ! Dupa 33 de ani de cosmar, dupa ultima rugaciune de a merge la doctor, iar El a refuzat CATEGORIC, iar atunci baieti mei - cu forta - , m-au DIVORTAT ! M-au fortat sa scapam de EL ( batea nepotii pana ii desfigura !)! L-au "cazat" la o garsoniera cocheta si m-au dus la Judecatoie, cu forta, sa cer desfacerea casatoriei! Sunt de impuscat, daca va spun ca m-a parut rau de EL, si atunci ! Dupa Divort, cand am vazut ce LINISTE (Doamne, tamaduitoarea liniste, atat de dorita !) este in viata si in casa mea, nu am putut crede ca se poate trai, si asa !!! Dupa ce m - / ne-am mai linistit, baietii mi-au "trasat sarcina" sa cer lui Dumnezeu si sa-mi doresc sa "incep sa traiesc, si eu si sa vreau sa-mi refac viata !" M-am dus la Biserica Sf. Anton, desi sunt ortodoxa si, cu convingerea ca aceasta dorinta ii va face fericiti pe baietii mei, am cerut - zi de zi - , CERULUI sa-mi aduca un OM normal in viata mea! Normal - si in BINE, si in RAU - !!! Miracolul s-a intamplat la 1, 2 ani de la Divort! Ce s-a intamplat in sufletul meu cand a venit in "NOUA MEA LEGENDA in INGER de BARABAT, care mi-a aratat ce inseamna sa te simti FEMEIE si sa-mi ofere TOTUL??? Din prima saptamana, am trecut de la IUBIREA unica pe Planeta, la URA acerba ! Il urasc - ACUM - pe ETILIST, zi de zi, cand vad ce viata mai poate duce o femeie, care se simte respectata si iubita sincer, fie, si acum, "la apus "! Ne-am casatorit; am scapat, si de NUMELE lui si de tot TRECUTUL meu crucificat de o BESTIE de barbat ! Suntem sub aura lui IISUS! N-am exagerat cu nimic si inca nu am scris totul ! De ce am indurat atatia ani? Din IUBIRE SINCERA, din dragoste pentru COPII si de rusinea de a nu ma numara printre divortate ! Sunt sotii si mame, care, "in toamna vietii" ar merita un "Premiu de Excelenta, nu un DIVORT", dar, daca nu se poate, Stimate "Reprezentante feminine a Creatiei Divine" - DIVORTATI din timp si nu repetati martirajul meu ! Dumnezeu sa va ajute si sa fiti fericite! [ Ce face Bestia? Vai de mama lui ! Ce fac eu, acum? Am recuperat deja 10 ani din viata de martira !]
pentru dragostea vietii mele as face orice ... asta mi se intampla si akum ... mama nu este de acord cu relatia noastra ... avand in vedere ca am fost cu acest baiat 3 ani .. ai ne-am despartit si akm ne-am impacat din nou ... iar mama mea nu este de acord cu relatia noastra ... iar eu o fac sa inteleaga ca orice ar fi noi 2 nu ne vom desparti ... tinem prea mult unul la altu ca sa facem asa ceva ...
e greu sa salvezi o dragoste mai ales cand esti mika doar ceva am sa zic nu renunta la ea gandestete ca vei ramane pana la batranete cu parinti tai daca ai intalnit o persoana care chiar tea iubit cu adevarat si lai iubit nu renunta la el sau ia asa usor ca creu gasesti pe cineva sa te iubeasca cu adevarat
Posteaza comentariu