L-am cunoscut pe Costin prin corespondență. Acum doi ani o verișoară de-a mea, studentă la sociologie, a făcut practică într-un arest și mi-a spus că deținuții se bucură tare mult să corespondeze cu cineva de afară. Așa că am luat-o ca pe o joacă la început, combinată cu ideea că făceam o faptă bună pentru cineva. Tatăl meu a făcut pușcărie în tinerețe și știu cât de greu i-a fost să se integreze după eliberare, cât a tras după el stigmatul ăsta, pentru că societatea noastră te condamnă chiar și pe nedrept, darmite după ce află că ai făcut deja închisoare.
Corespondența cu Costin a început stângaci, ca în oracolele alea de școală, cu întrebări puerile, apoi a devenit din ce în ce mai serioasă și intensă. Știu că deținuții nu au o imagine bună, și că în general ne gândim că sunt needucați și răi iremediabil, dar nu e așa. Costin era student când a fost condamnat. Fusese la locul potrivit în momentul nepotrivit ca să fie acuzat pe nedrept de viol. O fată a fost violată în grup și ceilalți susțin că și el a participat. El nu recunoaște. Și eu îl cred. După un an de corespondență și după ce l-am cunoscut cu adevărat, sunt sigură că nu putea să facă asta.
Între timp l-am vizitat. Și nu o dată. Sigur că nu e același lucru ca atunci când cunoști omul în viața de zi cu zi, în libertate, ci doar ai ocazia să-i vorbești jumătate de oră în prezența atâtor oameni dintr-un vorbitor. Și totuși, eu simt mai presus de orice cuvinte că omul ăsta e bun și că pot avea încredere în el. El nu mi-a cerut niciodată asta, a venit cumva de la sine.
Costin este închis deja de doi ani jumate și teoretic ar mai avea încă atâția de executat. Dar între timp victima violului a avut de suferit niște chestii care au agravat fapta și e posibil să mai primească niște ani de pedeapsă. Procesul se lungește și el e destul de stresat de faptul că nu are cum să demonstreze că nu a participat la acel viol. Dar zice că ceilalți, pe care îi considera prieteni la un moment dat, insistă să nu-și schimbe declarațiile prin care au vrut doar să-l tragă și pe el cu ei.
Încerc să mă pun în locul lui și nu reușesc. Cred că m-aș urca pe pereți de furie și neputință să fiu închisă pe nedrept și să nu pot face nimic.
Așa că așteptăm acum să se termine procesul și să vedem ce urmează. Până atunci Costin m-a cerut de nevastă. Zice că știe că nu-mi poate oferi nimic cât e acolo, dar că încearcă să își abată gândurile negre gândindu-se la viitorul nostru împreună de după ce iese. Iar asta a scos-o din minți pe mama, care nu acceptă în ruptul capului să mă mărit cu el. Cel puțin nu cât e acolo. Ea spune că a suferit destul după tata, și viața lui de după închisoare, când toată lumea îi disprețuia, și nu vrea să trec prin aceleași lucruri. Dar eu îl iubesc pe Costin și simt că el e omul pe care l-am așteptat până acum, la 24 de ani. În plus cred că i-ar face și lui detenția mai suportabilă dacă ne-am căsători și am avea dreptul la vizite conjugale în anii care vin.
Mă bate gândul s-o fac fără să știe mama, dar pe de altă parte tot cu ea ar trebui să locuiesc, și mi-ar fi imposibil să-i ascund așa ceva. Nici în prietenele mele nu am bază, pentru că niciuna nu mă susține. Mai ales când au auzit de ce e Costin închis, toate m-au descurajat că nu există așa ceva, să fii acuzat pe nedrept, și că toate ar mai fi cum ar mai fi, dar nu o acuzație de viol. Cum să le conving că nu e adevărat, când Costin nu a fost capabil să-i convingă pe judecători? Mă simt teribil de singură în situația asta. Pe de-o parte simt și știu ce vreau, îl voi așteptat pe Costin atâta timp cât va fi nevoie și voi fi nevasta lui. Pe de altă parte mă doare că nu am pe nimeni alături și nu mă înțelege nimeni. Mă îngrijorează ideea că atunci când va ieși ne vom înstrăina, probabil, de toți prietenii, pentru că asta deja mi se întâmplă mie, și încă nu m-am căsătorit cu el. Nu știu ce să fac, dar cumva mi se pare că nu mai pot da înapoi, pentru că poate eu sunt singura ființă care i-a mai rămas lui Costin.
Nota redacţiei. Această poveste este adevărată. Subiectele sunt alese în urma mesajelor trimise la redacţie sau a problemelor ridicate de cititoarele eva.ro pe forumul site-ului. Numele personajelor au fost schimbate din motive ce ţin de protejarea intimităţii celor implicaţi.
Vă rugăm, dacă aţi trecut printr-o experienţă de viaţă puternică şi exemplară şi credeţi că merită să o împărtăşiţi cu cititoarele noastre, scrieţi-ne pe adresa redactie@eva.ro.
© Copyright:
Poveste adevărată: "Sunt îndrăgostită de un deținut acuzat pe nedrept de viol"
L-am cunoscut pe Costin prin corespondență. Acum doi ani o verișoară de-a mea, studentă la sociologie, a făcut practică într-un arest și mi-a spus că deținuții se bucură tare mult să corespondeze cu cineva de afară. Așa că am luat-o ca pe o joacă la început, combinată cu ideea că făceam o faptă bună pentru cineva.
Comentarii (10)
Buna! Incerc sa iti dau un raspuns din propriia mea experienta,fara insa a intra in detalii. Nu lua decizii pripite in ceea ce priveste casatoria. Atata timp cat inca esti independenta financiar, total sau partial de ai tai, nu cred ca este o idee buna sa te casatoresti acum, cat el e la puscarie. Asteapta-l sa iasa, fi langa el, in perioada post detentie, cautati-va amandoi un job, si de abea apoi ganditi-va la casatorrie. Cum o sa traiti daca tu nu ai bani, iar el nici atata?. Pana la urma gura lumi nu trebuie bagata in seama, fiindca lumea asa a fost de cand e viata, sa-si gaseasca motive si situatii sa isi bage nasul in oala altora. Orice pas pe care il faci, il faceti trebuie calculat cu capul, dar si cu inima. Nu te avanta, doar pt ca il iubesti, in niste situatii care nu-ti sunt necesare inca. Este normal ca el fiind acolo sa-si faca ganduri de viitor dar poate unele sunt realizabile pe moment, iar altele nu. Cum au zis si predecesoarele mele, vizita intima se poate cere in conditiile in care sunteti in concubinaj, o data la 3 luni, are drept la o astfel de vizita, pe baza declaratiilor facute de amandoi. Cred ca acum se cere o declaratie de concubinaj, care sa fie facuta in fata unui notar, asa se cere mai nou, desi inainte erau simple declaratii scrise in fata agentilor de acolo, in cazul celui care vine de afara pt respectiva vizita. Iubeste cu inima, si gandeste cu capul, inainte de a lua o decizie. Nimeni nu iti cere sa nu il vezi, sau sa-l iubesti. Lumea se schimba de azi pe maine, de aceea te rog fii atenta la felul in care el se manifesta si azi, maine si pe viitor. Azi poate fi lapte si miere, iar peste o luna, 2, 3,1 an poti sa-ti dai seama de unele chestii care poate nu-ti plac, si de tine depinde daca poti trece peste el sau nu, fiindca nu totul este lapte si miere intr-o relatie, si mai ales cu un detinut, care odata ce a intrat acolo si are de stat niste ani, se va rupe de realitatea din libertate si raman la ideile lor, care nu pot fi puse in aplicare.In final reiau ceea ce am mai spus, gandeste cu capul si iubeste cu inima.
Buna! Incerc sa iti dau un raspun din propriia mea experienta,fara insa a intra in detalii. Nu lua decizii pripite in ceea ce priveste casatoria. Atata timp cat inca esti independenta financiar, total sua partial de ai tai, nu cred ca este o idee buna sa te casatoresti acum, cat el e la puscarie. Asteapta-l sa iasa, fi langa el, in perioada post detentie, cautati-va amandoi un job, si de abea apoi ganditi-va la castaorie. Cum o sa traiti daca tu nu ai bani, iar el nici atata. Pana la urma gura lumi nu trebuie bagata in seama, fiindca lumea asa a fost de cand e viata, sa-si gaseasca motive si situatii sa isi bage nasul in oala altora. Orice pas pe care il faci, il faceti trebuie calculat cu capul, dar si cu inima. Nu te avanta, doar pt ca il iubesti, in niste situatii care nu-ti sunt necesare inca. Este normal ca el fiind acolo sa-si faca ganduri de viitor dar poate unele sunt realizabile pe moment, iar altele nu. Cum au zis si predecesoarele mele, vizita intima se poate cere in conditiile in care sunteti in concubinaj, o data la 3 luni, are drept la o astfel de vizita, pe baza decalartiilor facute de amandoi. Cred ca acum se cere o declaratie de concubinaj, care sa fie facuta in fata unui notar, asa se cere mai nou, desi inainte erau simple declaratii scrise in fata agentilor de acolo, in cazul celui care vine de afara pt respectiva vizita. Iubeste cu inima, si gandeste cu capul, inainte de a lua o decizie. Nimeni nu iti cere sa nu il vezi, sau sa-l iubesti. Lumea se schimba de azi pe maine, de aceea te rog fii atenta la felul in care el se manifesta si azi, maine si pe viitor. Azi poate fi lapte si miere, iar peste o luna, 2, 3,1 an poti sa-ti dai seama de unele chestii care poate nu-ti plac, si de tine depinde daca poti trece peste el sau nu, fiindca nu totul este lapte si miere intr-o relatie, si mai ales cu un detinut, care odata ce a intrat acolo si are de stat niste ani, se va rupe de realitatea din libertate si raman la ideile lor, care nu pot fi puse in aplicare.In final reiau ceea ce am mai spus, gandeste cu capul si iubeste cu inima.
Povestea ta m-a sensibilizat si m-am regasit si eu in ea.Prietenul meu este inchis de un an si 3 luni, in 2 luni se va elibera conditionat.. la fel a fost arestat dintr-o prostie...nu are rost sa intru in detalii pentru ca nu aici voiam sa ajung. Si eu am vrut sa ma casatoresc cu el in puscarie, si eu am ramas fara prieteni pentru ca ei nu acceptau relatia si o criticau si sincer nu-mi pare rau pentru ca dupa ceva vreme am realizat ca nu-mi erau prieteni..mi-am gasit oameni care imi accepta trecutul prezentul si viitorul, nu neaparat prieteni pentru ca acum singurul meu prietenul este el . Parinti mei nu stiu de relatia noastra, dar la un moment dat vor afla cu siguranta si de asta imi e cel mai teama..ca voi ajunge in momentul in care voi trebui sa aleg intre ei si el.Stiu exact ce simti pentru ca repet trec si am trecut prin aceleasi lucruri. Pot doar sa te incurajez sa-ti urmezi inima si sa te lasi ghidata de ea, chiar daca poti gresi si regreta ta dupa.Eu dupa principiul asta ma ghidez, chiar daca e oarecum pueril, mai bine sa incerc si probabil sa gresesc decat sa regret ca nici macar nu am incercat si ca ar fi putut fi bine.. pentru ca am pierdut prea multe oportunitati in viata din vina fricii de esec. Iti doresc numai bine si multa tarie sa treci peste toate si indiferent care ar fi condamnarea lui, ce vor zice oamenii, prietenii, familia...Urmeaza-ti inima! Cu drag, Alexandra.
Inteleg ca te-ai indragostit si ca poate ai dreptate tot ce tine de el. Dar sfatul meu este, rabda fata draga pina ese din inchisoare, nu e asa de mult. Daca intradevar va iubiti o sa rezistati acest timp. Si daca chiar vrei vizite private, este posibil sa cereti asa ceva, daca va declarati concubini amindoi. Asteapta sa il cunosti mai bine Credema ca chiar daca iti pare acum ca e deajuns cit il cunosti, defapt nu e asa. Eu pe sotul meu l-am cunoscut pe net si ne-am intilnit de citeva ori chiar daca nu am fost mereu impreuna. L-am asteptat 4 ani. Sau el m-a asteptat defapt sa termin facultatea. Eram din tari diferite de peste 7 mari si 7 tari, cum se mai zice, nu ca in cazul tau. Dar oricum este ceva asemanator. Ne vedeam doar odata in an. La fel credeam ca il cunosc perfect si ca el e sufletul meu pereche. Tot timpul asta aveam intilniri practic zilnice pe net si ne scriam mii de mesaje. Insa dupa casatorie credema ca lucrurile se schimba adesea. Chiar si oamenii, indiferent ca sint de la inchisoare sau in libertate. Ca au savirsit infractiuni sau nu. Viata e altfel cind vine momentul sa traiesti deja cu acel om. Aici merge vorba de compatibilitatea deja si daca intradevar sinteti in stare sa fiti alaturi si mai departe. Asa ca trebuie sa il cunosti mai bine si in libertate. Casatoria nu e ceva simplu, credema. Nu de alta dar mai tirziu sa nu plingi si sa zici "ce proasta am fost ca m-am grabit", sau sa zici ca defapt nu e el cel care te poate face fericita cu adevarat, ca te-ai inselat amarnic. Cum crezi ca se inseala oamenii?! tot pentru ca ajung sa aiba complet incredere crezind caci cu ei nu poate sa se intimple asa ceva, ca e caz unic, ca si tine acum. Adevarul e ca toate sint cazuri unice. Totusi sper ca tu nu te vei insela.
Te cred ceea ce ai afirmat, ma simt cumva aidoma cu tine, deoarece si eu sunt respinsa de prieteni, pentru ca l-am sustinut pe el. Numai la mine e putin diferit: eu l-am cunoscut inainte sa intre el in inchisoare si... intradevar el se folosea de viol ca sa aiba relatii cu mine. Imi pare rau pentru el, am facut tot ce am putut ca sa-l sustin, cel putin moral daca nu altcumva. Si eu am vrut sa ma casatoresc cu el, dar nu a acceptat el... In schimb, am avut voie sa-l vizitez la vizite intime, si cred ca ai putea cere si tu acest lucru, deorece aveti deja o relatie. Macar sa vezi cum iti merge sau daca iti convine! Numai ca trebuie sa ceara el in inchisoare lucrul acesta, pentru ca sunt niste formalitati care trebuie urmate, si pe urma, respectate. Poti declara ca esti concubina cu el! Si... nu te supara ca-ti spun, dar daca a gresit afara, inchisoarea tocmai pentru asta este: sa-si corecteze comportamentul si sa nu mai calce gresit alta data! Daca tu consideri ca el este cel care te completeaza pe tine si langa el te simti tu bine, atunci ce mai conteaza parerea altora??? Important este sa luptati impreuna pentru ceea ce va doriti! Si inca o paranteza: n-am inteles, daca el este inchis deja de doi ani, ce legatura mai are cu agravarea sanatatii acelei fete?! Era la latitudinea ei sa-si aiba grija de sanatate daca tot era libera, NU?
Am citit si comentariul tau si cele postate. Doamnele care au scris mai sus au dreptate. La cele spuse , as dori sa mai adaug cate ceva: Nu pun la indoiala ca intre voi e dragoste, si ca el poate fi o victima nevinovata - se mai intampla si asa.Ceea ce vreau sa spun e ca, tu, trebuie sa te gandesti foarte bine, la cum va fi viata voastra de acum incolo. Nu uita, ca oamenii privesc cu multa suspiciune pe cei cu cazier - e foarte probabil ca el, odata iesit sa nu isi gaseasca un loc de munca. Ar putea fi nevoie sa traiti cateva luni sau chiar un an pe banii castigati de tine... in conditiile crizei actuale... ati putea face fata? Daca raspunsul la intrebarea pusa e afirmativ, trebuie sa iei in calcul si atitudinea celor din jur, fata de el... pentru a putea reusi, trebuie ca mama ta sa iti devina un aliat de nadejde si cel mai bun prieten...Incearca sa o convingi de calitatile lui... daca o faci sa mearga cu tine intr-una din vizite esti pe calea cea buna.. Ea trebuie sa fie alaturi de voi, sa va sprijine, pentru ca daca exista disensiuni si in familie, nu veti rezista la presiunile din exterior -cuplul se va destrama... Nu vreau sa te sperii, doar sa vezi toate fetele problemei.. si tu si el aveti dreptul la o sansa, si, trebuie sa faci tot ce poti pentru a va putea bucura de ea..Eu iti doresc sa iti traiesti viata asa cum iti place si sa te bucuri de fiecare clipa, pentru ca viata poate fi frumoasa, dar depinde de noi sa o facem asa !
stiu prin ce treci deoarece si eu sunt in aceiasi situatie ca tn....e greu cand nu te sustine nimeni.... da ii multumesc lui Dumnezeu ca sora si cea mai buna prietenaa mea imi sunt alaturi..... e greu la inceput da in timp va fi mai bn...daca dragoste e nu mai conteaza restu.... conteaza doar el si cu tine....si impreuna veti trece peste tot.... mai ales peste gura lumii care este foarte rea si va va descuraja mereu.... in fine... cel mai important e sa va iubiti si sa aveti incredere unu in altul......sa ne ti la curent cu ce se mai intampla.pop
Sa ne anunti si pe noi! Te pup si mult noroc in ceea ce vei face!!!
buna draga mea ,orice om merita o sansa in viata asta,s-ar putea ca dupa ce iasa sa ai parte de un om devotat cum nu mai prea exista in zilele noastre ,dar ai de tras recunosc e greu,dar ..............curaj.
Eu mereu am avut o idee clara in minte. Atata timp cat barbatul care e alaturi de mine se poarta exceptional cu mine, nu ma intereseaza cum se poarta cu altii sau ce face(bine sau rau). Da poate suna crud, dar eu consider ca si cea mai rea persoana e capabila de iubire si tine la cineva indiferent de ce ar fi capabila sa faca altcuiva. Nu stiu acum in cazul tau particular cat de vinovat sau nevinovat e. Sunt atatea femei care impart acelasi pat 20 de ani cu un barbat si nu au idee de ce e capabil acel om sau daca e vinovat de un anumit lucru. Oricine poate minti. Nu stii cu certitudine daca a participat la viol sau nu. Dar, din punctul meu de vedere daca un barbat e sincer cu mine si imi spune ce a facut, indiferent cat de grav sau crud e, si mie nu ar fi capabil sa imi faca rau ci din contra m-ar iubi, m-ar proteja, m-ar respecta, chiar nu m-ar interesa cum e in afara, cum e cu alte persoane. Decat sa traiesti langa o persoana care te minte frumos si o crezi cea mai buna persoana din lume ca mai apoi sa ai o dezamagire imensa ca te-a tradat in asemenea mod si fix pe persoana pe care o iubea a fost capabila sa o raneasca, degeaba s-a purtat frumos cu altii si a fost o persoana buna in societate.Mai bine sa ai langa tine un om sincer, care stii ce ii poate pielea. Stii ca nu trebuie sa lasi garda jos si trebuie sa nu te increzi nici in propria umbra. Il cunosti, stii de ce e capabil. Nu ascunde nimic de tine ci esti confidenta lui. Atunci e o relatie in adevaratul sens al cuvantului. Nu o relatie disfunctionala in care fiecare isi ascunde gunoiul sub pres. Deci ce spun eu. Daca tu esti sigura de ceea ce simti, mergi inainte. Daca te trateaza ca pe o regina si lumea lui se invarte in jurul tau e un tip ce trebuie pastrat. Daca stiu si eu prin absurd afli ca te-a mintit si te-a tradat si mai presus de toate pe tine te-a ranit cel mai tare, adica persoana iubita, asta e. Viata merge inainte si trebuie sa ne asumam riscuri. Nu regreta ca nu ai facut-o. Mai bine incearca si vezi ce iese. Daca nu a fost sa fie treci peste dar stii ca ai incercat si primesti o lectie de viata. Nu stiu ce alte comentarii vei primi, sau ce vor crede alte persoane de ceea ce ti-am spus, dar e strict parerea mea, strict punctul meu de vedere si eu una asa as face. In final decizia iti apartine!
Posteaza comentariu