Sunt îndrăgostită de un om care nici măcar nu ştie cum sunt în realitate. M-am dus la el pentru că o prietenă mi-a povestit ce bărbat minunat este, iar eu i-am servit lui o poveste ireală pentru a-l convinge că am nevoie de ajutor specializat. În realitate nu am nicio problemă psihică, dar merg la psiholog pentru că m-am îndrăgostit de el. Acum mă aflu în situaţia ingrată de a nu mă putea bucura de el ca bărbat, pentru că îl reţine deontologia profesională să mă iubească.
Prietena mea l-a cunoscut la o petrecere. Ea a avut o scurtă aventură cu el, dar ulterior s-a întâmplat ceva care a făcut-o să renunţe. Nu mi-a spus niciodată ce, nici eu n-am insistat, pentru că nu voiam să vadă că mă interesează. Eu m-am îndrăgostit de el la prima vedere, când l-am văzut în pozele cu ea. Aşa că am inventat o poveste, cum că am fost violată în copilărie şi că nu pot să trec peste trauma asta, ca să mă îndrăgostesc, firesc, de un bărbat. De aceea sunt singură de ani de zile şi nu reuşesc să am încredere şi să mă apropii de un bărbat, deşi doritori ar fi.
Când am mers la el prima dată - o să mă feresc să-i dau numele, pentru că este cunoscut în lumea profesională – m-a întrebat uşor bănuitor cine mi l-a recomandat. I-am spus că am citit un interviu dat de el într-o revistă, şi a rămas aşa. Şedinţele de terapie au fost cam cum mă aşteptam, deşi nu mai fusesem vreodată la psiholog. Dar văzusem multe filme. Eu mă întindeam pe o canapea şi el mă privea în timp ce–mi introspectam gândurile. Îi povesteam, plângeam, el îmi dădea şerveţele. Apoi am ajuns, cu timpul, să nu mai plâng, să discutăm tot felul de teme, din viaţa mea cotidiană, chiar să râdem împreună.
Am uzat de-a lungul celor opt luni de terapie de aproape toate trucurile. Doar nu m-am aruncat în braţele lui – nu puteam, pentru că mi-aş fi distrus povestea – în rest am folosit poziţii sexy, o garderobă sexy, parfum subtil, machiaj, priviri, gestică.
Să nu vă imaginaţi că aş fi neatractivă, dimpotrivă. Cred că pot avea cam orice bărbat mi-aş dori, dacă-mi pun mintea. Sunt tânără – am 27 de ani, frumoasă, şi îndrăznesc să spun, deloc proastă. Doar că mi-a picat cu tronc un bărbat pe care, momentan, pare că nu-l pot avea. Privind în urmă mă gândesc că am făcut totul la ambiţie. Să văd dacă eu reuşesc mai mult cu acets bărbat decât prietena mea.
Mă doreşte şi el, simt asta în pofida faptului că nu mi-a spus niciodată. Totuşi, din diversele dialoguri pe care le-am avut la terapie mi-am dat seama că l-am adus de multe ori pe marginea ideii de a-mi accepta avansurile. I-am spus într-o zi că am ajuns să devin dependentă de sfaturile lui, de discuţiile cu el, de el. Că nu-mi mai imaginez viaţa fără el. Mi-a spus că e o fază, şi că trebuie s-o depăşesc, că orice pacient se ataşează emoţional de psiholog. Atunci i-am spus, galeş, că aş vrea să nu-i mai fiu pacientă, şi să încercăm un alt gen de relaţie, de vreme ce am căpătat atâta încredere în el. Mi-a replicat că oricum sunt cea mai specială pacientă a lui şi s-a făcut că nu pricepe unde bat.
Acum, după ce mi-am dat seama că îl iubesc şi că e bărbatul pe care mi-aş dori să-l am, aş vrea să merg mai departe, dar sunt în dilemă: să-i spun că totul a fost o diversiune, menită să ne apropie, şi că de fapt nu am nicio nevoie de tratament? Sau să renunţ la serviciile lui, apoi să-i arăt că mă interesează ca bărbat? A nevoie de un sfat din exterior.
Nota redacţiei. Această poveste este adevărată. Subiectele sunt alese în urma mesajelor trimise la redacţie sau a problemelor ridicate de cititoarele eva.ro pe forumul site-ului. Numele personajelor au fost schimbate din motive ce ţin de protejarea intimităţii celor implicaţi.
Vă rugăm, dacă aţi trecut printr-o experienţă de viaţă puternică şi exemplară şi credeţi că merită să o împărtăşiţi cu cititoarele noastre, scrieţi-ne pe adresa redactie@eva.ro.
© Copyright:
Poveste adevărată: "M-am îndrăgostit de psihologul meu"
Sunt îndrăgostită de un om care nici măcar nu ştie cum sunt în realitate. M-am dus la el pentru că o prietenă mi-a povestit ce bărbat minunat este, iar eu i-am servit lui o poveste ireală pentru a-l convinge că am nevoie de ajutor specializat.
Comentarii (10)
cam ciudata povestea. dupa mine esti cam nesabuita.sa inventezi asa ceva ,te-ai aruncat cu capul in perete. ai incercat sa-l cuceresti prin modul cel mai riscant pt tine dar si pt el. dupa mine el ar trebui sa fie ,,nebun'' dea binelea ca sa te accepte dupa o asa abordare. -FARA CUVINTE , ce sa mai spun.....! esti ca o musca prinsa in pinza paianjenului - cu cit mai mult cauti soluti cu atit mai mult te ineci in minciuna .Sfatul meu e ca daca ai puterea sa-i spui in fata adevarul mai o sansa sa-ti speli reputatia in fata lui. Fi sigura ca un bun psiholog te citeste din limbajul gesturilor si al priviri. inainte sa deschizi gura stie ce vrei. pt el cuvintele sunt o manipulare. a intrat in jocul tau din etica profesionala si va avea o experienta in plus. pentru el mintea omului e o provocare.ALEGEREA iti apartine.
E cam riscant ceea ce ai facut tu.Povestea ta, daca e reala,nu mai are nicio sansa de a se transforma intr-o idila.Sunt sigura ca ar fi fost o alta cale de a-l cucerii daca iti puneai mintea la contributie.Dar asa nu ai facut decat sa-ti exersezi latura artistica cu mari sanse de a deveni o foarte buna actrita candva. Un bun psiholog isi cam da seama cand pacientul minte.Posibil sa te priveasca foarte suspect. cazul in carei
Eu m-am indragostit de primarul care vedea prin mine la inceput ! chestia cu interzisul relatiilor sef-subordonat, medic-pacient etc. n-are nici o importanta . Oamenei suntem , nu roboti!
O poveste foarte interesanta ai avut de spus, dar sincer, chiar crezi ca acel psiholog nu stie deja ca povestea ta nu e reala? Te-ai gandit cumva ca pentru el esti doar o femeie care il plateste pentru a vorbi cu tine? Nu, nu sunt psiholog, si nici actor bun nu sunt, dar in cariera lui de psiholog banuiesc ca a deprins destul de multa experienta incat sa stie, sau macar sa intuiasca destul de bine pacientii sai. Poate ca "ai noroc", poate chiar a ajuns sa "tina" la tine ca pacient, si poate vei reusi sa ai acel " happy ending" pe care-l doresti, dar sincer in locul tau, nu mi-as pune inima prea mult in aceasta iluzie de relatie, pentru ca vei fi ranita in momentul in care el va fi nevoit sa-ti spuna "verde-n fata" care sunt sentimentele lui: ori ca te place dar din cauza abordarii tale neortodoxe nu puteti avea o relatie, ori ca nu e interesat decat de banii pe care tu-ii lasi lunar in contul sau. Stiu ca acest comentariu suna cinic, sper doar ca poate tu vei fi acel om norocos a carui poveste se va termina bine..hmm chiar as fi interesat sa stiu cum ti se va termina povestea...
Daca ai facut asa ceva este clar ca ai nevoie de tratament.
Mi se pare foarte perfida povestea si gandurile tale parsive. Sa inventezi o poveste, sa plangi ca o prefacuta, nenorocita. Esti buna de actrit mah, dar nu sa fii iubita lui. Pt ca esti parsiva si prefacuta
Salut. Daca psihologul tau este atat de profesionist pe cat de celebru zici ca este, atunci el experimenteaza deja un contratransfer erotic. Daca este constient de el isi va da seama cumva ca tu simti ceva pentru el. Un psiholog nu poate avea relatii sexuale cu un pacient decat dupa 2 ani de la incetarea terapiei. Daca ai fi fost sincera si l-ai fi abordat intr-un context diferit cred ca ai fi avut o sansa . Ma intreb daca dragostea ta este reala. E cam ciudat sa te indragostesti cu adevarat doar dupa ce ai vazut o poza si in plus nici nu il cunosti cu adevarat. El nu va intra intr-o relatie cu tine pentru ca nu va crede in dragostea ta-sau dragostea voastra. Pana la urma cat de sigura esti ca ceea ce simti este adevarat sau doar ti-ai imaginat un barbat care nu exista in realitate?
nu esti prima pacienta care se indragosteste de ,,,psiholog,,,si nici ultima nu vei fi ,stiu ce spun ,retrage-te acum cind esti la inceput mai tirziu sa nu fie prea ,,,,,tirziu ,,,,stiu ce spun
Deci, daca nu e si asta cumva o poveste inventata! Cer permisiunea sa-mi dau si eu cu parerea, zicand ca nu trebuie sa recurgi la siretlicuri si fel de fel de minciunele ca sa obtii psihologul, pentru ca glumele si minciunele se pot transforma in adevar pe parcurs si se rasfrang... Pana la urma doar obtii orice barbat doresti, nu?! Daca tot am inceput sa scriu iti dau un sfat, de ce sa nu mergi cu povestea asta la psihologul tau? Daca e adevarat ce se scrie e impresionant si sper sa castige binele si adevarul! :)
Nu esti nici prima si nici ultima persoana care se indragosteste de acest "psiholog" si careia ii da de inteles ca ar vrea sa fie cu ea. Sfatul meu e sa te indepartezi de el, nu e cea ce pare
Posteaza comentariu