De curand s-a initiat campania "Pas in doi" care mi s-a parut o idee foarte buna pentru cuplurile aflate intr-o perioada mai dificila sau care urmeaza sa se casatoreasca, sau pentru cele care simt ca ceva nu merge cu adevarat. Ca urmare am luat decizia de a ma implica in ea. Am fost solicitat sa imi exprim parerea despre ceea ce se intampla cu divorturile.
Cu ocazia aceasta am facut un fel de triere a cazurilor cu care m-am intalnit, cu cauzele care au condus la divort. Ca urmare am incercat sa respect cerinta si sa construiesc pe cateva tipare diferite modele. Nu pot spune ca aceste tipuri propuse sunt exhaustive insa ele sunt o invitatie la o discutie si o invitatie pentru cuplurile aflate in momente dificile de a fi atente la ceea ce se intampla in cadrul lor.
Tipuri de divort
Divortul copilului - in acest divort avem in vedere cupluri care se constituie ca mod de siguranta al celuilalt, de obicei unul joaca rolul "copilului" si celalalt al "parintelui". Cand copilul ajunge sa creasca, isi reorienteaza interesul spre alte persoane. Ca urmare el nu mai este interesat de a fi ocrotit, ci de a stabili un alt tip de relatie de cuplu.
De cele mai multe ori aceste divorturi sunt calme si sunt efecte ale cresterii "copilului" si continuarii drumului lui in afara cuplului. Este frecvent intalnit si de obicei se asociaza cu momente de trecere din casa parintilor in cea a sotului/sotiei. Ca si cand un copil nu este inca pregatit sa ramana acasa si nici sa plece de acasa si atunci stabileste o relatie cu alta persoana care este "parinte ocrotitor".
Divortul "tertei persoane" - in acesta forma divortul devine vizibil abia in momentul in care in viata unuia dintre soti intervine o a treia persoana. De regula, acest lucru se intampla in cuplurile care ajung sa aiba probleme si sa nu le cunoasca, sa le evite.
Practic cei doi nu mai sunt demult timp impreuna, dar in virtutea obisnuintei, continua sa se comporte ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat. In plan simbolic, cea de-a treia persoana raspunde mult mai bine nevoilor inconstiente ale unei persoane si reuseste sa se integreze mai bine in lumea sa spirituala, ceea ce face ca aceasta persoana sa devina mult mai importanta decat precedenta.
Divortul corectarii - este un tip de divort care se produce la maturitate de cele mai multe ori. In acest divort, nu a existat practic niciodata o relatie intre cei doi. Se asociaza cu ideea de schimbare, iar discursul: "nu l-am iubit niciodata, insa imi este drag si ma simt bine cand sunt cu el" este frecvent. In acest divort, se corecteaza ceea ce nu trebuia sa se produca si anume casatoria intrucat nu era o baza pentru o relatie intre cei doi. Este un divort dificil, asociat cu multe suferinte, indoieli, ambivalente din partea amandurora.
Divortul neconsumat - este un tip de cuplu cu probleme majore de comunicare, de relationare. In fapt, desi in acte sunt casatoriti, ei nici nu participa la aceleasi activitati impreuna si chiar cand o fac sunt in lumi paralele. Nu au capacitatea de a divorta si nici de a fi impreuna. Este un cuplu blazat. Din punct de vedere psihologic ei traiesc separat, cu toate acestea pastreaza aparentele unei familii impreuna. Daca intra in terapie intra individual.
Divortul real - faptul ca doua persoane sunt la mare distanta geografica una fata de alta este deseori un context care asigura o motivatie pentru un divort. Totusi acest tip de divort nu se intampla decat daca exista si alte tipuri de dificultati psihologice in cadrul acestei familii. De cele mai multe ori divortul real utilizeaza ca pretext distanta geografica.
Divortul compulsiv - este un tip de divort multiplu urmat, evident, de casatorii. Acest tip de divort este caracterizat de multa ambivalenta, de incapacitatea de fuziune din partea celui care il practica. Este un tip de divort in care latura psihologica este decisiva. Devine amuzant pentru persoanele din jur atunci cand multiplele divorturi se produc cu una si aceiasi persoana. Cuplul de acest tip pare a nu suporta sa traiasca unul fara celalalt si nici nu suporta sa fie unul cu altul.
Cu siguranta putem spune ca un divort ar putea reprezenta ultimul lucru pe care doua persoane il fac impreuna. Sigur aceasta este o parere pur teoretica. Nu cred ca un divort este o bucurie sau o tristete, ci este un element de realitate pe care fiecare il percepe cumva. Ceea ce conteaza cu adevarat este dat de un alt aspect al problemei si anume de modul in care recepteaza o persoana o asemenea stare.
Exista separarea a doua persoane, aceasta separare spune ceva, semnifica ceva in campul psihologic al fiecaruia. Ceea ce conteaza cu adevarat si, mi se pare mie, semnificativ in aceasta campanie moderata de Cristina Calarasanu este a sti ce spune, a intelege motivul pentru care se intampla.
Divorturile sunt foarte actuale in presa, ele sunt foarte interesante si la Hollywood si pe Dambovita. Dar ce le face sa fie cu adevarat interesante pentru o populatie? Faptul ca aloca o anumita stare, un anumit simbol, o anumita subiectivitate proprie, actului efectuat de o alta persoana.
Simbolistica aceasta nu este un element important, ci unul exploatat de presa pentru ca permite scoaterea in evidenta a unei anumite parti din fiecare. Psihologia vine si spune: "fii atent la ceea ce inseamna acest act pentru tine, pentru universul tau". Presa spune: "exista vedete care divorteaza". Atunci se produce un lant asociativ care lucreaza cam asa: Daca vedeta Y divorteaza inseamna ca exista ceva in mine care ma face sa fiu atent la acest lucru".
Ceva din mine ma face sa fiu atent la divortul lor? O intrebare dificila pentru fiecare dar care merita atentia voastra. Asadar va invit la o discutie. Astept parerile si propunerile voastre pe blogul CPAP sau peste adresa de mail de mai jos