Cred ca este ceva in atmosfera... se simte un aer al schimbarii. Si nu ma refer la criza, de care ne-am saturat cu totii. Acum cateva saptamani, o prietena imi povestea experienta prin care a trecut si pe care inca o traieste la intensitate maxima. De aproape doi ani era implicata intr-o relatie de dragoste care parea sa mearga ca pe roate. "Nu ne certam aproape niciodata (pentru ca nu aveam motive intemeiate), ne intelegeam foarte bine, adormeam seara tinandu-ne de mana si ne trezeam la fel...
Ne placea sa facem aceleasi lucruri, sa vedem aceleasi filme, sa radem cu nesat la auzul glumelor seci... ne completam.Insa, intr-o zi totul s-a schimbat. De fapt, doar eu m-am schimbat. Cum s-a intamplat? O strangere de mana a schimbat totul, mi-a invadat universul linistit si m-a facut sa ma schimb cum nu credeam ca o voi face vreodata. Am vazut multe filme si am citit destule carti in care erau descrise astfel de situatii, dar nu am crezut o clipa ca mi se poate intampla si mie.
'Am trezit' sentimente de care uitasem, pe care le traisem candva demult. Nu am astfel de zvacniri in fiecare zi, mai ales cand sunt implicata intr-o relatie. S-a intamplat, pur si simplu. I-am spus lui, acum fostul meu iubit, ceea ce mi s-a intamplat. Nu imi place sa mint sau sa insel. Stiam ca nu este nimic de moment, ca este o chestiune destul de serioasa si care, daca am fi continuat relatia, ne-ar fi afectat enorm. M-a durut enorm sa fac asta, dar este mai bine decat sa traim in minciuna, sperand ca in fiecare dimineata totul sa fie ca inainte.
M-a durut sa il ranesc si m-am invinovatit pentru ca simteam ceva pentru altcineva... Am ajuns la concluzia ca in relatia noastra a fost un declic undeva, candva, de care nu ne-am dat seama, iar acea strangere de mana l-a facut sa iasa la iveala. Acum sunt impreuna cu cel care mi-a 'ravasit' universul si sper sa o faca mult de acum inainte. Este o nebunie ceea ce traiesc in aceasta perioada, una foarte intensa...", se destainuie prietena mea.
Ma uit la ea si radiaza... Are acea sclipire in ochi pe care nu am mai vazut-o demult. "Inca nu mi-am revenit din 'nebunia' asta si nici nu stiu daca vreau sa imi revin. Am momente in care nici nu stiu cum sa ma mai comport, ma simt stangace in comportament pentru ca 'simtamintele' ma coplesesc. Ma surprind facand lucruri pe care nu le-am facut niciodata, parca totul este nou, iar eu am nimerit intr-un alt spatiu. Norocul meu este ca ma adaptez usor!", imi mai spune ea, cu un zambet pana la urechi.
Comentarii (19)
SUNTETI DUSI CU CAPUL, Am citit si am vazut ce ati postat, despre ce vorbiti voi e clar ca nu stiti. nu exista dragoste nebuna.in cazul vostru. nu v-ati indragostit cu adevarat la viatza voastra si asta e cu totul altceva. Ati facut compromisuri si v-ati maritat/insurat din plictiseala, interes, complex:))nu v-ati trait viatza la cote maxime sau macar cu v-ati fi dorit. Monotonia din voi va face sa vreti sa simtiti cu adevarat, SA TRAITI CU ADEVARAT
sUNATI-MA VREAU SA VORVIMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
chiae exista si nu credeam pina nu mi sa intimplat sunt casat dar casnicia mea nu e asa cum ar fi trebuit sa fie nu am sa regret niciod faptul ca sunt cu el ptr ca am trait momente de neuitat mia aratat ce inseamna sa iubesti cu adev e total opus sotului meu ,am de gind sa divortez si alaturi de el sa traiesc o dragoste nebuna ptr ca simt si stiu ca impreuna vom fi fericiti
Si eu traiesc de putina vreme o dragoste nebuna! Amandoi avem casnicii care scartaie si ducem greul in familie. Suntem ca doi adolscenti, ne intalnim rar, vorbim la telefon, ne incurajam si ne sustinem reciproc. O mare iubire platonica, de care ne simtim vinovati, dar de care avem nevoie sa putem trece mai departe prin incercarile vietii. Ne-am intalnit in momente grele ale existentei noastre, atunci cand aveam nevoie de un sprijin, de un sfat, de sustinere morala. Ne simtim vinovati pentru ceea ce simtim in fata lui Dumnezeu, si sper ca nu ne va pedepsi pentru asta, dar avem nevoie sa ne hranim cu aceasta iubire, pe care marturisesc ca i-am recunoscut-o pe jumatate sotului meu, caruia nu-i mai pasa de mine, el avand un bun prieten de mai bine de 10 ani si anume alcoolul, de care nu vrea sa se lase. Si tot asteptand si chiar cersind atentie din parte lui, cum sa mai pot lasa sa treaca pe langa mine aceasta sansa de a iubi si a ma simti iubita? Traiesc cu sentimentul de vinovatie, dar consider ca am dreptul sa iubesc si sa fiu iubita. Am in gand sa divortez, dar de cate ori am vrut sa depun actele, de fiecare adata a aparut un necaz, un obstacol. Acum socrul meu este grav bolnav, l-am luat la noi si trebuie sa-l ingrijesc. Dar consider ca am dreptul sa iubesc si sa fiu iubita, altfel cred ca o sa o iau razna! Am nevoie de dragostea asta! Si ii multumesc ca a aparut in viata mea,ca ma iubeste si ma sustine primid in schimb iubire si sustinere morala. O dragoste curata, neconditionata, cum rar mai intalnesti in ziua de azi la oamenii trecuti de prima tinerete.
...si eu m-am indragostit nebuneste de un coleg de la serviciu asa dintr-o data fara sa imi dau seama iesind impreuna la o tigara.:)).Mentionez k el e casatorit si eu la fel.casnicia mea nu e deloc cum imi doream am un sot care nu ma apreciaza,care ma desconsidera desi am un job f bun,castig mai mult decat el ,fac intotdeauna tot ce zice el nu ii ies din cuvant,dar treptat prin felul lui de a fi m-a facut sa nu il mai iubesc,dar imi acceptasem soarta k doar eu mi l-am ales nu?(akum nu incerc sa imi caut scuze pt. ceea ce simt).Colegul meu e total opus sotului meu si din prima clipa cand l-am vazut am simtit ceva extraordinar doar iesind cu el la o tigara am aflat mai multe lucruri despre el care au facut acest sentiment sa creasca tot mai mult.El nu stie acest lucru si nu va stii niciodata caci nu as putea distruge o familie mai ales k cred k isi iubeste sotia.dar o sa traiesc mereu cu dragostea nebuna pe care o simt chir da numai in mintea si sufletul meu.va pusik ....
imi este f greu sa incep...aceasta poveste de iubire care m_a facut sa sufar enorm de mult si inca sufar pt ca...nu am puterea de _a renunta la el .Cand ne-am cunoscut /acum 3ani nu stiam ca este casatorit...dupa 3 ani de zile am afla dar,era trz pt ca il iubeam fff mult chiar daca nu merita,am suferit fff multe alaturi de el si inca il mai iubesc...dar.....sper sa am taria de a da totul uitarii si sa o iau de la capat ..........
noi ne iubim k doi nebuni sub clar de luna ...eram odata pe plaja shi simtzeam scoicile ieshindune printre picioare..ah ce senzatzie.....aolo..shi vn o balena eshuata peste noi..am chemat salvarea smurdul elicoptere...s-a dus de rapa partida noastra de freesby...eram odata la o discoteca shi eram aman3 foarte bautzi..shi ne-am apukt noi sa dansam k talambii pe acolo..aoloooo..shi vn un tip la mn shi imi spune sa-mi dau rochia jos de pe mn shi sa fac un streapteas pana se da el la iubitu meu!!ERA HOMO!!..aolo shi l-am pocnit pana iau dat lacrimile.....shi iubitu meu tot dansa k talambu pe acolo...ne iubim k shaorma shi kechapu....dah mah dah
sunt cu un baiat de ff putin timp,aprox o luna jum,dar locuim impreuna din prima zi...asa s-a nimerit..eu mi-am parasit prietenul de 4 ani pt a fi cu el,dar am, impresia ca ne cunoastem de o viata.am riscat totul pt el si acum tot ce pot sa fac e sa sper ca relatia noastra o sa fie cum e acum sau mai buna... pentru "o fata care iubeste un fraier":cred ca toate fetele am trecut prin iubiri din astea.iti trece,stai linistita,incearca sa eviti intalnirile cu el...peste cativa ani o sa zambesti cand o sa iti aduci aminte de asta....garantat..te-am pupat
iubesc si eu un baiat de varsta mea ..eu am 15 ani ..el stie ca eu tin la el dar el uneori se poarta foarte frumos cu mine dar uneori isi cam bate jok de mn ca sa zik asa ..si nush ce sa mai fac..el de la un timp crede k mie imi place de altcnv ..si nush m agand sa i spun k nu imi mai place de el dar oare fac bn ???va rog frumos imi puteti spune ce sa fac??k de uitat nu prea pot sa il uit k de 4 ani il iubesc si nush cum sa fac ca sa il uit si sa imi placa de altcnv..VA ROG SA IMI RASPUNDETI AM NEVOIE DE AJUTORUL DVS..VA ROG !!! va multumesc ..o fata ranita :((9
of fetelor traiesc de 14 ani o dragoste nebuna ..........e insurat dar tot sper sa vina pt totdeauna la mine ...........e si bine si frumos dar si greu
da dragostea nebuna exista.j eu traiesc asa ceva st indragostita nebuneste j as face orice k barbatul p kre il iubesc sa-mi fie alaturi toata viata.DAR NU UITATI KCI CU FORTA NU FACI NIMIC.iubirea trebuie din partea amandorura.
ITI DAU UN SFAT:j eu am avut o relatie cu un asemenea barbat a durat mai mult j a fost mult m-ai dureroasa.avea familie dar am acceptat pt inceput.am fost l parintii lui j au fost mandri d mn. toata familia lui mi-a spus k viata lui alaturi d nevasta-sa este un klvar.am crezut pana intr-o zi knd EL s-a hotarat sa plece la nevast-sa in Italia.am plans luni l rand,am fost distrusa,pana knd in viata mea a aparut un barbat fara obligatii,d kre m-am indragostit cu adevarat.abia acuma pot spune k iubesc cu adevarat.NU TE DESCURAJA.viata merge inainte j ai sa vezi k il vei uita j knd iti vei aminti d el vei rade j t vei intreba cum d ai putut sa-l iubesti.ACESTI BARBATI NU MERITA DRAGOSTEA NOASTRA. j ink ceva:avand regrete nu vei putea depasi aceasta etapa.regretele trebuie sa le dai uitarii dak vrei sa mergi inante j sa-ti refaci viata.
as putea vb despre relatia asta o vesnicie..a fost relatia vietii mele..spun '' a fost'' pentru k n mai suntem impreuna de ceva timp. in vara lui august 2008 am intalnit iubirea vietii mele,,era baiatu perfect , ma atragea fizic mai mult deact orice..imi doream enorm sa il am langa mine. partea proasta e k el avea o realtie serioasa,nu era casatorit dar locuia cu cineva de vreo 3 ani. ink de la inceput eu iam explikt k nu voi accepta o viata s fiu p locul doi. el mia spus k o relatie atat de lunga nu se poate rupe atat de usor si k are nevoie de putin timp. mia spus k pt el relatia aia n mai inseamna deacat obijnuinta si k pasiunea kre o simte langa mine sa stins de mult in relatia aceea. au urmat 4 luni de vis,,cu clipe de ne uitat cu nopti fierbinti de dragoste,,,cu iesiri in orash. pt el era totul ok pt mine nu prea (simtinduma vinovata k mam bagat in viata cuiva care are p altcineva)si dupa 4 luni in kre el nu facuse nimik sa se desparta de cealalta persoana cu lacrimi in ochi lam rugat sa aleaga intre mn si ea. cand iam cerut lucru asta el a umplut ochii de lacrimi si mia zis k ma iubeste dar nu poate sa o pararasesca. am decis amndoi k e mai bine sa punem punct relatie aici. dupa cateva saptamanii(vreo 2 cred)am aflat k el sa despartit de aceea persoana. il asteptam cu bratele deschise inapoi in viata mea insa el a cautat iubirea in alta parte si nu sa mai intors.traiesc clipe ingrozitoare, o luna de zile lam visat in fiecare noapte,ink mai sper k intr-o zi isi va aminti de mine ceea kre il iubeste mai mult decat orice. sincer nici eu n miam putut imagina kt de mult il iubesc si regret k neam despartit.
dupa aproape doi ani si prietenul meu m-a lasat pentru alta...nu pentru ca inca nu m-ar fi iubit ci pentru ca incepusem sa ne plictisim....eu un ainca il iubesc si as da orice sa fim ca inainte dar iata ca viata poate lua alta intorsatura in clipa urmatoare.
Aiurea. Am trait mai multe ...ravasiri. De fiecare data inceputul era devastator. Impresia era de unicitate, de irepresibil, MAREA DRAGOSTE. Dar a trecut de fiecare data si m-am regasit de fiecare data alaturi de iubitul meu, constatand ca el e unicul, de fapt. Daca as fi avut puterea sa rezist tentatiei, nu s-ar mai fi consumat acele MARI IUBIRI, eu nu mi-as fi inselat iubitul si-ar fi fost mai bine. Nu va mai prostiti atat cu marele amor, inselandu-va partenerul. Totul e la fel: pentru niste chiloti rupti cu dintii si ceva mai multa fierbinteala, poti pierde totul. Pot zice ca am avut noroc. Nimic nu e mai ametitor ca ideea ca formezi cu cineva O PERECHE, ca te bazezi pe el, ca v-ati gasit pe acest pamant. O fierbinteala noua e un fleac pe langa asta.
Cred ca traiesc intr-o nebunie a iubiri da nu constientizez ca acest lucru imi face foarte mult rau. Acum o luna am traiat iubirea pe care caredaeam ca o stiam din relatiile anterioare,dar ma inselasem singura inca iubesc nebuneste dar nu mai pot continua asa pentru ca-mi fac rau. Am 19 ani si timt de o luna am vorbit cu nu barbat de 29 de ani proaspat divortat desi nu mai taria cu sotia lui de 2 ani,eu cred ca la afecrat mult pentu faptu ca el a fost inselat si nu a putu-to ierta. Are multa dragiste de oferit si un suflet bun dar dupa nebunia pe care am traito ,dupa tiate clipele petrcute impreuna a inceput sa tina la mine cal putin asa mi-a zis dar nu stiu daca sa-l cred, am inceput sa pun suflet dupa foarte putin timp totul parea sa fie ok,desi pleca mereu cand ii suna telefonu ,desi eu simteam ca e ceva in neregula i-am oferit toata dreagostea mea ,numai la gandul ca il voi vedea ncepeam sa rosesc sa ma agit sa am ccea mai ciudata stare,asa cum am si acum. Dupa o luna am aflat ca el traia cu o alta FEMEIE am simtit atunci ca toata lume se prabuseste in jurul meu si ma durea ca am aflat din telefonul lui pt ca scria "iubita" cand am vazut m-am inrosit toata,iar el ma intreba ca "ce ai? ti-e rau?" si tot incerca sa ma faca sa zambesc si nu reusea. Atunci i-am aratat mutivul din care eu nu puteam zambi,luasem numariu "iubitei lui" si-l bagasem la mine in telefon. A ramas socat pana a gasit sa-mi dea o explicatie ca el sta cu ea pentru bani ,ca ei doi sunt asociati, si munlte lucruri din trastea greu de explicat pt el si greu de inteles pt mine din cauza ca eu i-am spus de la bun inceput ca daca este implicat in alta relatie nu vrea sa am de aface cu el. Acum este cu ea sarbatorile le-a facut cu ea. m-am intalnit dupa o luna cu el si mi-a zis ca la sfarsitul luni febroarie o termina cu ea si ca o sa se tina de toate promisiunile pe care mi-lea facut. Am speranta in suflet ca se va schimba dar stiu ca nu e posibil si stiu ca trebuie sa-l uit dar nu pot face asta acum dar sper ca in viitor voi putea. Numai cand ii aud numele toata viata mi se tulbura.
Am patito si eu...si nu cred ca sunt singura care s-a intalnit cu asa ceva...M0am despartit de fostul meu prieten, cu care am fost 2 ani jumatate impreuna, si l-am parasit...De ce?poate pentru ca relatia noastra nu mai era 'perfecta' asa cum a fost odata la inceput...si nu se mai comporta cum trebuia, nu ma mai surprindea cu nimic .Am avut norocul sau ghinionul, nici eu nu stiu sigur , inca, sa-l intalnesc pe EL, care nu se compara cu fostul, care m-a facut sa fiu indragostita asa cum am fost odata in adolescenta, m-a facut sa vad viata cu alti ochi..si sa uit ca inainte de EL am avut o relatie...pot spune ca sunt fericita!!! asa ca daca ai norocul ca altcineva sa apara in viata ta si sa te faca fericita, nu-l scapa!!!
Mi-a fost dat sa intalnesc si eu asa ceva... Nu am crezut pana nu s-a intamplat si chiar daca azi noi nu mai suntem impreuna, nu regret nici o clipa faptul ca ne-am intalnit, sentimentele pe care le-am trait, diminetile in care ma trezeam pentru ceva....acel cineva. Sa iubesti, sa traiesti cu tot trupul la o intensitate maxima, sa stii ca acel "cineva" este sortit sa fie al tau si invers. Viata e mai intensa, plina chiar pot spune de tot ce e bun in ea.......vom ramane pe veci indragostiti!
Peste citeva zile voi implini 41 de ani, nu ma consider un geniu dar am ajuns sa cred ca nimic din ce-a ce ni se intimpla, e doar o intimplare, nu stiu daca e destinul dar cred ca tot ce ni se intimpla, bine sau rau, are o semnificatie in viata noastra, fie ea si-o dragoste nebuna.
Posteaza comentariu