Soţul meu are un job stresant. Acum vreo doi ani i-au apărut pe piele nişte pete roşiatice care au început să se descuameze, ca o mătreaţă. Pentru că aşa sunt bărbaţii, se tem de medic mai rău ca de soacră, dar şi pentru că programul încărcat nu-i permitea să umble prea mult prin doctori, a neglijat situaţia. Până când a devenit insuportabilă pentru el. Petele au urcat pe faţă de pe piept şi spate, se scărpina şi îl jena, aşa că a ajuns la dermatolog.
Acolo i s-a dat iniţial un tratament pentru dermatită atopică, dar s-a dovedit frecţie la picior de lemn. Petele se înmulţeau nestingherite şi destul de curând şi el a devenit cam frustrat de aspectul lui care evident îl stânjenea în afaceri. Apoi am mers la plajă în anul acela şi boala a început să se mai estompeze. Am zis că a trecut, a fost doar o etapă oarecare generată de stres, pentru că am uitat să menţionez, şi al doilea dermatolog la care am fost i-a zis că bolile astea sunt generate de sistemul imunitar slăbit de stres.
Toamna, însă i-au reapărut problemele, parcă cu o agresivitate mai mare. Un al treilea medic l-a pus să-şi facă analize amănunţite, care culmea i-au ieşit bune, însă ulterior i-a zis că probabil e un psoriazis, aşa că i-a mai dat un tratament, şi ăla ineficient. Boala apare şi dispare fără explicaţii logice, dar în ultimele luni nu a mai cunoscut pauze, ci l-a transformat pe soţul meu într-un monstru. Mă uit la el cum îi curge o mătreaţă grăsoasă din sprâncene, cum i se descuamează pomeţii de parcă ar avea carne vie acolo, şi cum i se scutură din urechi şi din păr o mătreaţă greţoasă pe toate hainele.
Ce e şi mai deranjant e că el s-a obişnuit atât de mult cu noua situaţie, încât a devenit ceva comun ca atunci când stăm la televizor să se scarpine şi să scoată din diverse locuri bucăţele de piele din asta moartă, pe care evident le lasă prin casă, şi mie mi se face silă numai când îl văd, şi mă gândesc că poate există şi în mâncare, şi pe toate lucrurile noastre.
Partea grea a început să fie viaţa noastră sexuală, care evident că are de suferit. Ori el are mai mult chef de amor decât înainte, ori mie mi se pare că vrea s-o facem prea des din cauza faptului că mi-e silă efectiv să îl sărut sau să-l ating, văzând cojile alea de pe faţa lui. Sunt disperată pentru că nu ştiu la cine să mai apelez, şi nu înţeleg de ce medicii ăştia dermatologi nu sunt în stare să-i nimerească tratamentul. Mă întreb dacă chiar o fi psoriazis cum a zis şi cel de-al patrulea medic sau o fi cine ştie ce boală ciudată pe care ar putea s-o moştenească, genetic, şi copilul nostru. Din ce am citit despre psoriazis ar trebui să aibă şi nişte dureri articulare, dar el nu le are, nu-l doare nimic, ci doar se scarpină şi îşi lasă pielea moartă pe unde apucă. Uneori pielea lui în locurile acelea miroase urât.
Mi-e greu să-i spun că mi-e silă de el şi că nu-mi doresc să mai facem sex, pentru că până la urmă el nu are nicio vină, şi atunci când m-am măritat cu el nu l-am luat de frumuseţe, deşi eram foarte atrasă fizic de el. Încă îl iubesc, după aproape zece ani de căsnicie, e un om bun cu care am făcut un copil şi de câte ori aud de cupluri divorţate mă gândesc ce m-ar putea face pe mine să-mi stric familia. Nu m-aş fi gândit că o astfel de boală perfidă mi-ar putea pune familia în pericol, dar mă gândesc cu groază cum va evolua situaţia, dacă la un moment dat când vom face dragoste îmi va simţi sila pe care mi-o reprim din ce în ce mai greu?
Nota redacţiei. Această poveste este adevărată. Subiectele sunt alese în urma mesajelor trimise la redacţie sau a problemelor ridicate de cititoarele eva.ro pe forumul site-ului. Numele personajelor au fost schimbate din motive ce ţin de protejarea intimităţii celor implicaţi.
Vă rugăm, dacă aţi trecut printr-o experienţă de viaţă puternică şi exemplară şi credeţi că merită să o împărtăşiţi cu cititoarele noastre, scrieţi-ne pe adresa redactie@eva.ro.
© Copyright:
Comentarii (6)
Am 66 de ani boala mi-a aparut in urma cu 6 sau 7 ani sunt casatorit si am doi copii si nepoti,din ce spui tu inteleg ca te iubesti mai mult pe tine decat pe ei.Nu ai decat sa te desparti dar sa sti ca boala este ereditara,o va mosteni si copilul tau.Cand va ajunge sa sufere si copilul afland ca l-ai despartit de tata,din motivul de care el sufera iti garantez ca te va uri groaxnic.Alege tu.
Aici nu merge vorba de iubire,ci de faptul ca persoana care sufera de asemnea boli de piele,trebuie neaparat sa fie stricte in ceeea ce tine de igiena.Spre exemplu eu am avut si am asemenea probleme cu pielea si am cheltuit o multime de bani si nu m-a ajutat,dar oricum am grija de pielea mea si in fiecare seara ma chinui cu masti si multe alte produse care sa imi amelioreze aceasta boala de piele.Mi s-a intimplat si mie sa ma respinga persoanele din aceasta cauza si la inceput chiar eram foarte suparata,dar am vazut persoane cu probleme ca ale mele si mi-am dat seama ca intradevar imi produc sila,asa ca am decis ca o sa lupt cu aceasta si am sa ma muncesc pina nu o sa treaca de la sine.sa stiti ca a mers.Pina si in ziua de azi vad ma lupt si ma chnui seara de seara,dar nicide cum nu am curajul sa-i recunosc prietenului meu,ma stradui sa practic igiena
e intradevar vorba de psoriasis, si sotul meu are....trebuie mereu sa se spele cu gel de dus special si sa foloseasca meereu creme pt psoriasis....total e ok....sotului meu nici un se vad petele...lea trecut..apara doar la stres....ar trebui sa renunte la jobul care il streseaza....trebuie sa se calmeze...succes
Am avut si eu probleme de genul celor descrise de tine. Imi mai reapare si mie acesta dermatita atopica, in perioade de stress. Le combat cu succes cu pasta de argila.Se aplica pe pielea afectata .In 4-5 zile se vindeca.Trebuie perseverenta cu acest tratament.Trebuie sa te ungi des,iar locul afectat se vindeca mai repede daca este expus la aer.Sanatate!
Sotu meu a suferit de aceasta boala psoriazis,exact in stadiu asta so aflat si el,plin de corji pe el nu era loc sa pui degetu.Nimic nu il durea,doar ca il necajeau bubele si se tot rupea si numai scuame peste tot.e din cauza stresului,el sa vindecat dar ii tot reapar la coate.mergeti la un spital de piele si sa va dea tratament si nu e deloc placut!Insanatosire grabnica
Daca il iubesti cu adevarat il accepti asa cum e si ar trebui sa fii prima care il sustine cand trece prin asa ceva. Crezi ca lui ii place sa arate asa? A ales el sa i se intample asta? Ce-i drept nu e un "defect" de la inceputuri pe care tu l-ai acceptat si ai inceput sa te saturi de el, ci din omul obisnuit dupa ani de zile s-a transformat fizic. E o boala, nu e vina lui. Nu e un capriciu. Cand alte persoane de-a lungul anilor se ingrasa spre exemplu(fapt care e determinat de un capriciu) ii vezi parasiti doar ca nu arata ca la inceput? Sau noi femeile nu avem un colacel, o vergetura, celulita? Poate si lor le e sila cum descrii tu. Sau poate nici nu baga in seama si iubesc femeia din interior. Pentru mine fizicul nu a fost si nu va fi niciodata un punct de reper.Cu atat mai mult cand vine vorba de o persoana de care sunt indragostita si nu de o persoana ce doar o plac. Ar trebui sa te intrebi serios pe tine insati. L-ai iubit vreodata?
Posteaza comentariu