Mi-e frica sa ma mut cu el

Importanta pasului si semnificatia lui

Nu e nimic in neregula cu tine. E firesc sa simti oarece teama. Daca il iubesti enorm pe partenerul tau, apare frica ca mutatul impreuna ar putea schimba lucrurile intr-un fel in care sa nu va mai intelegeti la fel de bine. Daca nu esti foarte sigura pe sentimentele tale, frica e si mai mare, ca ai putea descoperi ca nu va potriviti, si atunci ar trebui sa accepti un esec si sa o iei de la capat.


Temerile cele mai intalnite ale mutatului impreuna

Pierderea intimitatii. Cu cat sta mai mult timp singur, un adult are timpul necesar pentru a-si construi propriul "teritoriu", obiceiuri, preferinte, program, avand in centru propria persoana. O relatia lasa acest sentiment de libertate, cel putin psihologic, chiar daca cei doi petrec mult timp impreuna. Mutatul impreuna insa transmite un mesaj fara echivoc: nu mai poti face ce vrei, cand vrei, pentru ca timpul liber este un timp impreuna;

Frica de a nu fi iubita asa cum esti. Intalnirile in oras, week-endurile la munte si chiar cateva saptamani in strainatate impreuna, din cand in cand, pot, printr-un efort sustinut, sa construiasca o fiinta asa cum vrei sa pari in ochii lui. Treci peste momentele in care nu ai chef de nimic si le amani pana cand vei fi din nou singura. Amani intalnirea de luni seara cu prietena cea mai buna, dar o sa va vedeti vineri. Mutatul impreuna insa, oricat te-ai stradui, va aduce si clipa in care nu mai pot sa te devii mereu fresh si deosebita. Vei fi vazuta si demachiata, si nervoasa pentru ca vecinul ti-a luat locul de parcare, si balonata de la ciclu. Te va iubi asa cum esti sau va spune ca te-ai schimbat si nu o cunoaste pe aceasta noua persoana?

Frica ca vei gasi pe cineva mai bun. Da, e si asta. Cand nu esti sigura pe sentimentele tale, sau ale celui de langa tine, dar nici nu vrei sa fii singura. Pariezi pe relatia asta si te muti impreuna cu el, dar daca tocmai dupa il intalnesti pe adevaratul?


Cum sa te pregatesti, cum sa ii faci fata?

Porneste de la gandul ca daca nu o faci, nu vei stii niciodata. Pana la urma, ezitarea de a te muta cu el poate fi si nesiguranta ta ca ai putea locui cu cineva vreodata. Si doar mutatul impreuna te poate ajuta sa iti raspunzi la aceasta intrebare.

Ai dreptul sa te razgandesti. Neconditionat, si nu doar o data. Discuta deschis cu iubitul tau despre temerile tale, caci asa le vei afla si pe ale lui. Si ca un cuplu adevarat, rezolvati-le constructiv, impreuna, fara a le interpreta scotandu-va la iveala complexele. Nu te gandi doar la ce ar trebui sa ti se intample tie in aceasta mutare pentru a te simti ok, gandeste-te si la el. Si daca va doriti lucruri diferite pe ici pe colo, nu porniti razboi pentru cine-obtine-mai-mult-e-mai-iubit. Gasiti o varianta in care fiecare se simte vazut, auzit, iubit. Cooperarea si comunicarea vor face din voi un cuplu de vis. Si daca vei regreta ceva, va fi doar faptul ca nu v-ati mutat inainte.
 
Afla-i obiceiurile de om singur si discuta de ale tale. Daca sunteti deschisi la minte, pe multe le puteti pastra. Puteti accepta ca celalalt are chef sa fie singur din cand in cand, fara ca asta sa insemne ca nu te iubeste, sau ca sunt zile in care iesi cu prietenele la cafea, chiar daca el e singur acasa. Nu te martiriza, ca sa nu ajungi pe parcurs cicalitoarea care s-a "sacrificat" in casnicie, fara ca nimeni sa ii ceara acest lucru.

Invata sa spui daca vrei ceva. Nu te astepta ca el sa iti ghiceasca gandurile. Stiu, e de neconceput, dar nu are aceasta capacitate. Ia-l asa cum e si vorbeste-i cu cuvinte. Si daca ai chef ca el sa spele vasele cand vin parintii lui in vizita, spune-i asta inainte, nu la trei zile dupa ce le-ai spalat, argumentand doar cu: "ar fi trebuit sa iti treaca si tie prin cap asta", sau "mi se parea normal sa..."

Oricare ar fi problema, puneti-o la mijloc, intr-un moment in care sunteti calmi amandoi, si porniti de la ideea ca exista o rezolvare constructiva, cu respect pentru fiecare din voi.