Iertarea nu este ceea ce crezi

Să presupunem că cineva ți-a greșit. Credeai că poți conta pe acea persoană. Credeai că poți să ai încredere. Apoi te-a dezamăgit. Și te doare.
Durerea îți inundă sufletul. Ceea ce face lucrurile mai rele este că nu meritai. Nu a fost vina ta. În fiecare zi, toate aceste lucruri se derulează în mintea ta. Nu poți șterge aceste informații de pe hard disk-ul mental. Amărăciunea, resentimentele și furia încep să apară. Însă de ce ar trebui să adopți iertarea în viața ta?

Ce presupune iertarea?


Cum ai putea să treci de această durere? Ce ai putea face? Ei bine, ai două opțiuni. Și doar una este alegerea potrivită. Poți alege să păstrezi supărarea și să îți petreci restul vieții cu durere, mânie și amărăciune. Sau poți alege să te eliberezi de acestea, să te vindeci și să te eliberezi. Este decizia de a ierta persoana care te-a rănit.

Există o mulțime de neînțelegeri și concepții greșite despre iertare.
În primul rând, iată ce nu este iertarea!

Ce nu este iertarea


Iertarea nu este un sentiment. Dacă ar fi fost, i-am fi iertat rareori pe alții, pentru că nu am fi simțit asta.

Iertarea nu este o slăbiciune. Este nevoie de multă tărie de caracter pentru a recunoaște durerea, pentru a o declara și pentru a ierta.

Iertarea nu înseamnă că trebuie să pretinzi că ceva nu s-a întâmplat.

Iertarea nu înseamnă uitare. Atunci când cineva îți spune să ierți și să uiți, știi prea bine că nu este posibil.

Iertarea nu înseamnă condamnarea sau iertarea unei greșeli. Și nu minimizează sau justifică o greșeală. Putem ierta o persoană fără a scuza actul.

Iertarea nu este același lucru ca reconcilierea. Reconcilierea poate fi urmată de iertare, dar putem ierta o persoană care ne-a greșit fără a restabili relația cu aceasta. 

Iertarea nu se bazează pe acțiunile persoanei care a greșit.
Chiar dacă cealaltă persoană nu se scuză niciodată și nu își cere iertare, tot ar trebui să ierți.

Iertarea nu este condiționată. Nu ierți pe cineva doar dacă face ceva anume.

Iertarea nu este dreptate. Dreptatea implică, de obicei, recunoașterea greșelilor, scuze și o formă de recompensă sau pedeapsă. 

Iertarea nu presupune schimbarea celeilalte persoane, acțiunile sau comportamentul său.

Iertarea nu presupune încredere. Iertarea trebuie oferită în mod liber, încrederea trebuie câștigată. Încrederea trebuie să fie construită de-a lungul timpului.

Iertarea nu presupune schimbarea trecutului, ci schimbarea viitorului. Iertarea acceptă și abordează trecutul, dar se concentrează asupra viitorului.

Ce este iertarea?


Iertarea este o decizie. Când ierți pe cineva, iei decizia de eliberare, de acceptare, de scuzare și de creștere.
În procesul de iertare, prima barieră pe care trebuie să o elimini este mintea ta. Trebuie să iei decizia să nu rămâi blocat pe un incident. Nu derula iar incidentul în minte. Este un lucru ușor de spus, dar greu de realizat. Atunci când mintea ta începe să se gândească la un incident, oprește-o! Dă-ți seama că nu se vor rezolva lucrurile astfel. 

Când ierți, alergi proactiv să eliberezi amărăciunea, resentimentele, răzbunarea și furia față de persoana care te-a rănit. Când ierți cu adevărat, accepți mila și grația în viața ta. Adu-ți aminte să îi tratezi pe ceilalți așa cum ți-ai dori să fii tu tratat. Atunci când faci tu o greșeală, când rănești pe cineva, când înșeli pe cineva, cum ți-ai dori să fi tratat?

Atunci când ierți, oprești puterea răului și supărării care îți blochează creșterea și dezvoltarea.
Spune-ți că nu vei permite ca acest lucru să stea în calea ta sau în calea relațiilor personale. Gândește-te la iertare ca la ceva care îți va schimba viața și poate că va schimba și viața celui pe care l-ai iertat.
iulia-mirica