Cea adevarata intotdeauna triumfa. Suna cam naiv, nu-i asa? Dar oare nu dragostea este cea care ne tine in viata? Nu cred ca trebuie sa fii mare filosof sa spui asta, trebuie doar sa crezi cu tarie ca este adevarat.
Intr-adevar, dragostea adevarata invinge mereu, trece peste mari si tari, religie si infatuare, orgoliu si pacat, ura si deznadejde.
Cand spun "dragoste", ma gandesc la o atingere suava, o imbratisare calda, un sarut patimas si un dor nebun de iubitul tau, chiar si atunci cand este langa tine.
Dar mereu m-am intrebat de ce dragostea este insotita, de multe ori, de suferinta. "Pentru a o face mai dulce, adanca si aproape imposibil de uitat", imi spune cineva. "Cred ca dragostea adevarata nu are nimic de-a face cu suferinta. Acolo unde este suferinta, nu e dragoste", imi spune altcineva. "Parerea mea e ca dragostea adevarata minimalizeaza procentul suferintei intr-o relatie si de multe ori ne stergem lacrimile cu o rapiditate incredibila, pentru ca de-abia asteptam sa ne aruncam in bratele iubitului si sa uitam ca, pentru o clipa, ne-a facut sa simtim altceva decat dragoste", marturiseste altcineva. Cam dificil sa aleg un singur raspuns. Cred ca voi lua din fiecare cate putin...
Dragostea poate insemna un cer senin de primavara, o ploaie calda de vara, o floare tomnatica, un zambet tamp, dar toate ar fi fara rost daca nu ar exista cineva alaturi de care sa te bucuri de aceste frumuseti. Dragostea adevarata inseamna si lacrimi, pasiune nebuna si o dorinta de nestavilit. Tu ai avut privilegiul sa ii descoperi puterea? M-as bucura sa fie cat mai multi cei care au cunoscut sau cunosc dragostea adevarata.
L-ai iubit sau inca il mai iubesti... Cat de mult ti-ai dori sa revina in bratele tale, iar asteptarea asta te secatuieste de puteri. Dorul de el te sfasie, viata iti este goala, telefonul zace mort langa tine... niciun semn.
Dragoste adevarata se va intoarce pentru ca este veritabila, reala, autentica, dainuieste peste timp si revine uneori mai proaspata si mai plina de vitalitate decat ti-ai putea imagina vreodata.
Alexa, o cititoare Eva.ro, vorbeste despre durerea unei iubiri neimpartasite de cinci ani, dar care a intarit-o incredibil: "Dupa ploaie apare soarele. Sa fiti convinsi de lucrul asta. Nu renuntati doar pentru ca ceva nu a mers bine. Trebuie sa aveti rabdare, sa va vindecati si sa porniti in cautarea unei noi iubiri, fara teama de esec. Totul e sa-ti doresti suficient de mult. Vei avea parte si de iubire atunci cand te astepti mai putin. Stii cum se spune: 'tot raul e spre bine'".
Fiecare dintre noi poate simti cum e sa traiasca viata celuilalt, sa se daruiasca intru totul fara a astepta ceva in schimb, pentru ca asta inseamna dragoste adevarata. Iubeste asa cum ti-ai dori sa fii iubita, pentru ca dragostea este singura fericire a vietii.
Imi amintesc de un rezultatul unui studiu de la inceputul anului trecut prin care se evidentia faptul ca cercetatorii au descoperit dragostea adevarata: "Exista cupluri care au aceleasi reactii pe care le au cei care sunt 'proaspat' indragostiti, chiar si dupa 20 de ani petrecuti impreuna". Aceasta concluzie anula studii anterioare care emiteau ipoteza potrivit careia emotiile, acei "fluturi in stomac", incep sa isi piarda din intensitate dupa 15 luni de relatie amoroasa si dispar de tot dupa zece ani. Deci, dragostea poate dura o viata.
Facand parte dintre romantice, sunt sigura ca dragostea adevarata poate dura o viata intreaga si este mereu invingatoare. Ai nevoie, totusi, de niste "coordonate": sa te afli la locul potrivit, la momentul potrivit si sa intalnesti persoana potrivita tie. Si, bineinteles, nu trebuie sa uitam de ingredientele necesare unei relatii frumoase: incredere, respect si daruire.
Un articol de Nicoleta Tarantus
© Copyright:
Dragostea invinge
Intotdeauna iubirea adevarata iese triumfatoare...
Comentarii (47)
daca vei iubi cuadevarat pe cea de langa tine chiar dak ...cea de langa tine inca nu realizeaza asta..cu putina rabdare si cu inima sus...putina atentie si cu anumite lucruri minore dar foarte importante o poti castiga dar important e sa cunosti persoana f bine si sa te gandesti la dorintele ei
Buna. Sunt Alina si am si eu o problema kre sper s scap d ea kt mai curand. Iubesc un baiat p care parintii mei nu il plac. Are niste tatuaje , unul p fata ( o lacrima ) si unul p gat q initiala lui. Poate fi asta un lucru asa de ciudat incat sa judeci un om numai din afara? Nu prea imi da voie sa ma intalnesc cu el. Fac asta p ascuns fara ca el sa stie. Mama nu se contrazice relatiei. Ci numai tata. Dati mi si mie un sfat ce sa fac? Nu vreau sa renuntz la baiatul de care imi place numai ptr un moft al parintilor. :( Multumesc :*.
poate exista si dragoste...chiar daca intervine si distanta acum depinde de fiecare cat pune suflet in relatie p noi ne despart peste 2000 de km si totusi ne iubim(chiar si dupa 2 ani in kre suntem impreuna).... si stiu sigur ca nu m-ar insela banuiesc ca ati inteles de ce am ales acest subiect "dragoste si suferinta" amandoi suferim el in italia eu in romania:(
AM TRCUT PRIN MULTE EPISOADE DE DRGOSTE, DAR A FOST FOARTE FRUMOS LA INCEPUT SI FOARTE DUREROS LA SFARSIT. DEGEABA IUBESTI DACA NU ESTI IUBIT LA DESPARTIRE TU VEI FI CEL CARE SUFERA,POTI TRECE PESTE SUFERINTELE DRAGOSTEI NUMAI CU O ALTA PERSOANA PE CARE TREBUIE SA INCERCI SA O IUBESTI SI POATE VEI AVEA NOROCUL SA FI IUBIT
eu am gasit un barbat care ma satisface pe deplin ce sa fac e casatorit el stie ca eu mam indragostit de el cu toate ca el nu a vrut asta ce pot face nu imi pot sentimentele cand sunt cu el. ma face sa fiu altfel sa ma simt femeie ce pot face, cine poate sa imi dea un sfat.
Sunt impreuna cu un baiat de o luna si 2 saptamani , ne intelegem de minune , dupa fiecare cearta neintelegere realizez cat de mult il iubesc si tin la el.Ne-am cunoscut intr-un mod ciudat , prin ajutorul unei prietene , atunci imi era cea mai buna prietena,intr-un fel ea a ales si pentru mine ca prietenia noastra sa se termine si eu sa ma inteleg bine cu baiatul cu care sunt.Sper sa mai fiu cu el mult timp pentru ca are ceva special.dar nu stiu , am un gol in adancul inimii si nu stiu de ce.As avea nevoie de cateva sfaturi sau pareri .
dragostea inseamna tot si la bine si la rau
Dragostea exista cu adevarat doar atunci cand in dragoste nu exista impodmoleste de obstacole! A iubii inseamna a ierta dar totodata insemna si:incredere reciproca ,intelegere, armonie, rabdare,etc. Cand iubesti cu adevarat nu poti sa inseli, iar daca inseli inseamna ca nu ai iubit cu adevarat.Nu sunt de acord cu cei care spun ca dak sunt baieti pot sa insele ca ei nu "se pot controla". Este o prostie sa spui asa ceva .
este foarte adevarat mi sa intamplat
Ar fi frumos ca dragostea sa invinga mereu. Dar nu e asa. Intradevar, traim intr-o societate in care nu poti lasa totul deoparte, urmandu-ti instinctul si inima. In ziua de azi nu mai poti spune "vom trai fericiti pana la adanci batraneti" daca n-ai una sau alta. Doar dragostea nu e de ajuns. Traim intr-o societate de consum. Avem nevoie de resurse... de oricare altele, daca de cele interioare/spirituale dispunem cu varf si indesat. Nu e destul. Si eu iubesc, mi-am gasit jumatatea in persoana unui Om care are mult prea multe sa-mi ofere, dar mai putin... resurse. De care fel? Financiare. Iar ale mele nu sunt suficiente, ca as face cu draga inima acest compromis. Ce sa va spun? S-a intamplat. Eram deja si sunt si acum intr-o relatie, dar fiindca inima mea tanjea dupa "ceva", am devenit vulnerabila. Acasa era totul binisor: am reusit sa ne luam impreuna un apartament (in rate, bineinteles), paream fericiti; adevarul e ca nu descoperisem inca ce-mi lipseste. Era "ceva" pe care inca nu-l descoperisem. Si ma amageam - fara sa fiu constienta de asta - cu viata mea, modesta dar perfecta. Ne-am dorit un copil. Am aflat ca el are unele probleme. In acel moment, ceva s-a naruit in mine. Mi-au trecut prin fata ochilor, intr-o fractiune de secunda, anii ce urmeaza, fara copii... Sau cautand in permanenta o solutie. Mi-am vazut viata cum se consuma fara rost. Acesta a fost momentul cand totul a luat o anume intorsatura. Mi-a disparut increderea, speranta, bucuria pentru un viitor pe care il visam. Mai trist este faptul ca nu imi doream un copil, pur si simplu, ci imi doream un copil cu el, sa ii semene, sa imi semene, sa fie rodul iubirii noastre. Totul s-a naruit in mine. Nu pot sa concep ... tratamente, interventii medicale, pentru a avea un copil. Ok, daca era vorba de mine, ar mai fi existat solutii, dar asa... e mult prea greu. Si sa revin... afland vestea... s-a schimbat ceva in mine. Parca o poarta enorma s-a deschis si mi-a atras privirile spre exterior. Nu a fost nimic voluntar. Nu a fost nimic preconizat, planificat, urmarit sau orice altceva. Pur si simplu, poate instinctual, ceva din interiorul meu cauta animalic partenerul care sa imi ofere copilul dorit. Si iata ca, necautand, neintreband, negandind... l-am gasit. Si m-am indragostin nebuneste. Si odata cu asta am descoperit ce inseamna sa iubesti matur, ce inseamna pasiune, ce inseamna sa-ti doresti iar si iar sa fii cu el. Am descoperit ce inseamna sa iubesti si sa fii iubit. Am realizat ca tot ceea ce cunosteam pana atunci a fost doar o pacaleala. O iluzie a iubirii. Am descoperit cat de important este sa fii iubit "pe limba ta". Sa primesti fara sa ceri, intocmai ceea ce iti doresti: mangaieri, sarutari, atingeri, afectiune, sex, grija, atentie, protectie, devotament, incredere... tot ceea ce presupune fericirea de a iubi si a fi iubit. Toate pe "limba ta", repet. Este foarte important. Caci te poate iubi cineva, dar daca nu te iubeste cum vrei tu, parca nu e la fel. Parca ramai asteptand ceva. Esti multumit, dar - paradox - in acelasi timp, frustrat. Si... si... iata ca, sa nu ma cufund in melancolie, am fost nevoita sa renunt. Veti intreba cum am putut. Mi-a fost infinit de greu, dar... toate cele de mai sus, nu compensau nevoile... va reamintesc: traim intr-o societate de consum. Si ca sa o spun mai pe sleau, am fi ajuns la sapa de lemn. Poate daca ne cunosteam cand eram amandoi la zero, sa zic asa, le-am fi rezolvat treptat impreuna. Dar asa, ar fi trebuit sa renunt... of Doamne! Sa renunt la ... cum sa-i spun? Confortul modest in care ma aflam. Am 33 de ani. Consider ca e prea tarziu. Si sa nu va inchipuiti ca acum stau cu cineva din interes. Nu! Suntem la acelasi nivel financiar, modest. Diferenta este ca acum imi pot permite sa sper la siguranta zilei de maine... rate, intretinere, utilitati... din doua salarii medii. Pe de alta parte, in casa e liniste, intelegere si pace. Dar copiii? Cu copiii cum ramane? E dureros si trist. Va rog, astept parerile voastre sincere. Mi-e foarte greu. Simt fiecare zi cum se scurge din viata mea, fara rost...
asa este... dragostea adevarata invinge INTOTDEAUNA, indiferent de distante, religie, presiunile celor din jur.dar nu poate invinge un singur lucru...MOARTEA! lucrul asta, credeti-ma, este cel mai dureros. mai dureros ca infidelitate, ca minciuna, ca ORICE...
cand l-am cunoscut am stiut ca este EL , SUFLETUL PERECHE, aveam foarete multe in comun, cred ca mi-ar trebui o zi intreaga sa vb despre asta.dar dupa 4 luni, s-a terminat totul. am ramas cu o durere imensa, care nici acum dupa un an , nu a trecut.dar, stii , chiar daca instintul meu s-a inselat, sunt fericita ca am trait 4 luni minunate alaturi de el, care a reusit sa ma faca sa imi deschid sufletul.(chiar daca a fost o relatie scurta).
Stai linistita dana ca mai sunt cazuri ca tine si eu sunt pe aproape.Asa zic si eu dupa 3 relatii de lunga durata esuate chiar sunt proasta la toti se ridica pe langa mine iar cand le este bine isi cauta inteligente chiar eu sunt cea de sacrificiu ca sa le fie lor bine ,barbatilor .....Oricum acei oameni din viata mea nu-i consider barbati au fost niste oameni slabi care nu au stiut sa aprecieze esenta lucrurilor.Inca mai sper ca imi va fi bine si mie sa gasesc un om asemeni mie si cred ca o sa-mi fie odata si odata bine si mie nu stii cand vine norocul acei oameni s-au dus dupa oameni ca ei mie dumnezeu imi va da un om ca mine chiar daca vremea a trecut pe langa mine cam repede.Asa Dana nu te descuraja citeste Acatistul Sfantului Nectarie ai incredere in Dumnezeu si totul va fi bine.Nimic in viata nu trebuie sa ne descurajeze si sa ne doboare atata timp cat tinem fruntea in sus si nu ne este rusine cu faptele noastre.
Draga Dana, Imi pare rau pentru situatia in care te afli, dar nu dispera. (ciudat ca iti spun asta, tocmai eu, in culmea disperarii). Insa hai sa iti spun o poveste. Era Ileana Cosanzeana mica, avea doar cativa ani. Si spera la Printul pe cal alb, asa aflase din povestea cu alta Ileana Cosanzeana. Timpul a trecut si prin viata Ileanei saraca, au trecut mai multi, baroni, vanatori chiar lupi de-a dreptul. Dar nici un print. Pana intr-o zi cand , probabil ca trecand in drum spre casa a calcat in "ceva" si ... hatz, ii iese in cale printul respectiv. Fericire mare, chiar daca nu mai era la varsta indragostitilor din Verona. Nu are rost sa iti spun ce s-a intamplat mai departe, deoarece nici eu nu stiu. Insa aceasta este o poveste adevarata. I s-a intamplat unei prietene de-a mea. De fapt la doua, una s-a si maritat anul trecut, acum zici ca pluteste :) ... si e doar cu 1 an mai mica decat tine. Sincer nici eu nu credeam ca o sa i se intample asa ceva, chiar daca isi dorea foarte tare, crezand ca o sa ramana cu tipul de atunci care era doar un grajdar, nicidecum un printz. Ideea e ca unora li se intampla treaba cu printul, altora nu. Eu nu stiu care este rationamentul destinului, dar cred ca merita sa mai insisti pe idee... Se spune ca treaba asta cu relatiile (dragostea, casatoria) este ca un butoi plin cu ceva dezagreabil, care are un strat subtire de miere deasupra. Acum depinde ce vrei si tu de la tipul respectiv ... deoarece pana si Adrian Mutu ... trage pe nas ;) ... Oricum ideea de final este ca, desi urasc telenovelele, mi-am dat seama uneori , atat fetele bune, cat si fetele rele, "are noroc" ... uneori cum am spus. Sa fi femeie e ca si cum ai fi un loz in plic. Multe necastigatoare, dar cam 10 la suta sunt cu macar 10 lei premiu :) Nu dispera pentru ca nu se stie de unde sare iepurele. Sau printul. Seara buna si sa auzim de bine.
toata lumea spune ca trebuie sa astepti, sa nu-ti pierzi speranta... asa am crezut si eu . dar, cu timpul, si cu fiecare relatie avuta, mi-a intarit convingerea ca nu exista... si asa am ajuns la 39 de ani sa fiu singura, fara nimeni, fara copii, fara nimic. deci, unde e dragostea adevarata?
Ce prostie.....voi mai credeti in asa ceva?Pare un subiect de telenovela...auzi?!,,Dragostea adevarata invinge mereu"(Invinge pe naiba...in capul unora )dulcegarii pentru copii si pentru oameni slabi care se hranesc cu vise .....:))
Dragostea adevarata exista doar atunci cand doua jumatati se intalnesc si formeaza un intreg. Se spune ca fiecare dintre noi are o jumatate dar insa foarte putini ajung sa o intalneasca pe aceasta lume si doar cei mai norocosi au parte de ea. Si va spun eu sigur ca atunci cand o intalnesti pur si simplu stii, stii ca "ea este" nu ai nici o indoiala, nu exista indoieli... Jumatatea ta este acea persoana care te completeaza absolut din toate punctele de vedere, langa care te simti protejata, iubita si multumita.... simti ca orice s-ar intampla o sa fie alaturi de tine, ca nu esti singura pe lumea asta ca pur si simplu ti-ai gasit locul. Impreuna ati face orice "imposibilul " si ai impresia ca o cunosti persoana respectiva din totdeauna, ca ti-ai da viata pentru ea si viceversa si cel mai important ca nu poti trai fara ea si ea fara tine....Dragostea adevarata sau mai bine zis Iubirea adevarata nu pune intrebari si nici nu cere raspunsuri trecutului. Iubirea adevarata infloreste in timp si o data ce ti-ai dat seama ca ai intalnit-o, pornind la drum impreuna nimic si nimeni nu va mai poate desparti.. asta cred eu ca e iubirea adevarata pe care o simt si care imi e impartasita de noua ani incoace si sunt fericita...!
Am 33 de ani, 13 ani de casatorie, un copil si un sot. Sunt in totalitate de acord cu "cineva".Dragostea....nu exista.E o iluzie cu care ne hranim .
...sunt de acord cu voi,majoritatea,DRAGOSTEA INVINGE!si eu traiesc o poveste de iubire care nu credeam ca o sa tina,,e o diferenta de 14 ani intre noi,dar asta nu e un impediment in calea iubirii noastre...cum zicea si anaid,e vorba doar de presiunile familiei care nu e de acord cu aceasta relatie:(la inceput vroiam sa renunt,dar pe parcurs mi-a demonstrat,nu prin dulcegarii,ci prin fapte ca pot vrea sa faca parte din viata mea si implicit ca eu pot sa ma incerd in el...si uite asa m-am lasat si ma las in continuare purata pe aripile aripile dragostei adevarate!parintii inca comenteaza,dar nu-mi mai pasa...imi urmez calea!
Multumesc fetelor ! Nu mai intrasem de mult pe-aici. Apreciez acest site si acest forum in special pentru articole si pentru comentariile facute la obiect, pentru ca nu se divagheaza si se degenereaza ajungandu-se in cele din urma la atacuri la persoana. Un singur lucru ma supara : spatiul prea mic pentru o vorbareata ca mine. Pa ! Numai bine va doresc. !
altcineva, multumesc, m-ai facut sa rid din toata inima, si trec printr-o perioada foarte rea din viata mea zi mersi ca ai scapat, ia-ti o vacanta sanatate si numai bine
Bravo Pisi,..de trei ori bravo.Perfect de acord cu tine.Fetelor ,cele care sustineti dragostea adevarata ,sunteti la inceput,si in faza asta totul e lapte si miere ,ai impresia ca toata lumea este la picioarele tale ,ca omul de langa tine este unic ,cel mai bun ,cel mai iubitor ,cel mai din cei mai ,...sa deschidem acest subiect cu voi ,atunci cand veti avea 30 de ani de casnicie ,doi -trei copii ,si cand privind in urma ,te intrebi ce s-a intamplat cu viata ta ,cu dragostea ta ,pe care o credeai unica si adevarata.cIND FACI UN BILANT SI NU VEZI DECAT UN LUNG SIR DE SACRIFICII FACUTE IN NUMELE ASAZISEI DRAGOSTE ,SACRIFICII PE CARE LE FACI NECONDITIONAT,DAR CARE TE SEACA SI TE ACRESC,..SI ESTI SAU AI FOST PE PUNCTUL DE A FI DATA LAOPARTE ,NUMAI PT CA NU MAI ESTI ATAT DE TANARA SI PT CA ALTELE STIU SI POT SA FIE MAI VESELE SI MAI FASNETE ,NU OBOSITE CA TINE ,SI SATULA DE ATATA CAT AI OFERIT ,FARA SA PRIMESTI NIMIC IN SCHIMB .sUNT OAMENI FACUTI SA IUBEASCA SI OAMNENI CARE SUNT FACUTI SA FIE IUBITI.cEI CARE IUBESC,O FAC CU TOATA FIINTA ,CEI CARE SUNT FACUTI SA FIE IUBITI,PRIMESC CU TOATA FIINTA ,CA SI CUM TOTUL LI SE CUVINE.bAFTA ,...EU VA DORESC SA FITI FERICITE PANA LA ADANCI BATRANETI,CU DRAGOSTEA VOASTRA ADEVARATA ,FARA NICI UN REGRET.dAR AS VREA ,TARE AS VREA ,SA POT VORBII CU VOI ,PESTE CATIVA ANI ,..SI SANU VA INCHIPUITII CA OR SA TREACA PREA MULTI.nEA DEMONSTRATO ISTORIA,..CHAR SI ACOLO AVEM EXEMPLE AADEVARATE,NU ROMANE -BESGENsANDAR BROWN.
Uite chiar nu-mi doresc sa iubesc fara sa cer nimic in schimb. Vreau sa dau si sa primesc. Ce iubire e aia , sau ce relatie e aceea in care tot dai, tot investesti si nu primesti nimic ? Obosesti, ajungi o acritura. Ce idee e asta ? E buna intrebarea ce faci dupa 30 de ani daca ...Eu cred ca atunci e cel mai greu. 30 de ani traiesti cu impresia ca totul e OK, ca tu ai intalnit adevarata dragopste si tot asa. Constati insa ca ai patit-o rau. Cred ca e cea mai cumplita traire. Nu mai esti asa frumoasa, au aparut ridurile, viata te-a facut mai inteleapta (poate) dar si mai "obosita" . Cum s-o iei de la capat la 50 de ani ? Iti trebuie o a doua sansa. Si nu toti o capatam.
DA ,DA ,DA ...DRAGOSTEA E TOTUL PE LUMEA ASTA SI VIITOARE....CEA DIVINA FARA DE SFARSIT..... TREBUIE SA O INTALNIM PE CEA ...DE AICI PT . A O INTELEGE PE CEA DIVINA.... Eu iubesc cum nu am iubit pe nimeni , neconditionat .dorul doare.clipa mi se pare ora si tot asa .am momente cand nu pot sa respir de dorul lui .asa ceva nu mis-a mai intamplat ,e un chin frumos ...Mai bine sa suferi din iubire decat din boala ...Doritiva sa iubiti fara sa cereti nimic in schimb ...atunci ve-ti intelege...
DA....exista DRAGOSTEA...... Depinde daca ai sau nu, norocul sa o intalnesti si sa te insoteasca cat mai multi ani...... Dar macar o clipa....in viata ta....sunt sigura...ca toti ...am simtit-o....si da....e dumnezeiasca...........
Dragostea exista. Am intalnit dragostea la piata. Cumpara de-ale gurii. Deoarece dragostea, deseori, trece prin stomac. Serios acuma, ce te faci daca dupa o dragoste de 30 de ani te trezesti ca pleaca dupa tigari si nu se mai intoarce?
de acord cu Anaid nu invinge intotdeauna
Dragostea.Sigur ca exista. Trebuie doar sa crezi in ea, sa daruiesti dragoste, si vei primi la fel dragoste inapoi. Trebuie sa ia rabdare
Pentru cele care scriu ca iubirea nu exista si ca nu mai cred in ea si bla bla bla...Cati ani aveti fetelor? Stati sa mai treaca cativa ani,sa mai cresteti si sa va mai maturizati. Va veti schimba parerea
sunt de acord cu ´´cineva´´ dar nu in totalitate. nu sunt prosti cei care cred in dragoste. intrebarea mea e: ce faci cind ajungi sa nu mai crezi in dragoste? incotro o iei? daca ea invinge, inseamna ca tu, care nu mai crezi, nu o sa invingi niciodata?ca o sa te infunzi tu pe tine insati?iti trebuie un pic de dragoste ca sa iesi si eu dupa atitea ´´lovituri´´ ale dragostei,nu mai cred in nimic de genul asta:dragoste, sinceritate..etc nu exista, dragostea ptr mine este o stare de spirit care nu dureaza, sau poate o iluzie, IMPORTANT este, cred eu, SA CREZI IN TINE INSUTI, dar pina la o limita, nu sa ajungi un EGOIST
Felicitari arhi......si eu sunt sigura ca este dragoste adevarata, si din partea ambelor parti......eu traiesc una din ele alaturi de un barbat care ma iubeste enorm de mult, fara sa simta "nevoia" sa ma insele.asta e doar o chestiune PSIHOLOGICA, tentatii, ce vreti, dar nu realitate, asta sigur....cred ca cei ce vorbesc cu atata siguranta ca nu exista dragoste adevarata, cred ca inca nu au trait-o, nu au descoperit-o...fiind o dragoste ADEVARATA, e si natural ca drumul pana la ea sa fie lung si greu (cu exceptii mici pt cei ce au noroc si o gasesc repede) si trebuie sa lupti.....daca te-ai indragostit si s-a intamplat ce s-a intimplat, sa te insele, sa nu va intelegeti, etc si sa va despartiti, poate ar trebui sa te gandesti bine si sa iti dai seama ca chiar de ai iubit (crezi ca ai iubit) nu inseamna ca a si fost sau ar fi trebuit sa fie cea adevarata.....si cum imi spune mereu cineva: ceea ce nu se face se face spre bine...Exista, si fiti mai pozitivi , si nu doar in legatura cu dragostea, ci cu tot in viata.........eu sunt de parere ca atunci cand iti pui un scop in viata trebuie sa te tii de el, stiu ca uneori nu mai poti si vrei sa fugi undeva departe, dar viata merge inainte si trebuie sa luptam pt ea si pt ceea ce ne dorim !!!
Maurica ai perfecta dreptate ! Sunt oameni care daca primesc (in cazul nostru dragoste, intelegere) au impresia ca este un lucru normal si totul li se cuvine. Cu timpul incep sa considere persoana care- ofera dragostea ca pe cineva prost, capabil doar de compromisuri si incepe sa desconsidere acea persoana. Sunt oameni egoisti, care nu stiu sa iubeasca, care se iubesc doar pe ei, narcisisti. Unor astfel de oameni nu merita sa le oferi nimic.
Exista dragoste adevarata,dar in filmele siropoase ,facute sa stoarca lacrimi de la ei amatori de telenovele ,si emisiuni gen ;test de fidelitate ,fata lui tata ,. tradati in dragoste si alte emisiuni pe care o anumita categorie de oameni le adora .p.s.nu vreau sa jignesc pe nimeni,.scuze daca cineva se simte lezat.
Poate exista dar la numai unul din cei doi implicati in relatie. La amandoi nu am intalnit si nici nu am auzit pana acum, pur si simplu nu exista. Unul trebuie sa insele si cand unul face o asemenea gresala nu se mai poate numi DRAGOSTE, chiar daca celalalt nu a gresit cu nimic. Noi ne creem iluzia ca exista dragostea adevarata, asta vrem sa credem, dar nu este asa. Se presupune ca dragostea inseamna sa te daruiesti cu totul celuilalt si sa-l iubesti enorm, sa nu inseli si sa-i fi alaturi la bine si la greu. Si sunt unii/unele care spun "eeeh, chiar daca (l)am inselat(o) tot il(o) iubesc. Nu exista asa ceva. Parerea mea :)
Indiferent ce ar spune cineva ,orice barbat inseala la un moment dat si asta ,indiferent de cate sacrificii ai face pt el,indiferent de cata afectiune i-ai oferii ,,.ba chiar as spune ca cu cat ii oferi mai mult cu atat este mai plictisit si mai dornic de evadari.NU ,nu exista dragoste adevarata ,cel putin nu din ambele parti deodata ,atunci cand unul iubeste si ofera totul ,celalalt se multumeste sa primeasca sa ofere prea mult in schib ,ca si cum totul i sa-r cuvenii.
Rectific ultimul rand.Atunci cand unul iubeste si ofera totul ,celelalt se mulumeste sa primeasca ,fara sa ofere prea mult in schimb,ca si cum totul i s-ar cuvenii.Si nu e vorba ca trebuie sa primesti neaparat ceva in schimbul dragostei tale ,dragostea adevarata ,spun unii ,este cea neconditionata ,este adevarat ,dar tot oferind ,mereu si mereu ,fara sa pui la loc nimic ,secatuiesti la un moment datsi nu mai raane nimic ,decat profunda dezamagire.
Doamne fetelor!Cum puteti sa spuneti ca nu exista iubire,ca aceasta nu invinge greutati!!!!!!!!!!??? Sper ca inca va doriti sa fiti iubite si nu inselate,dar totul depinde de NOI.De ce trebuie sa privim sau sa cautam tentatii ,nu NOI, am fost aceia care ne-am ales iubitul(a)?Trebuie sa credem in dragoste,in puterea ei !P.S. Sarbatoresc 34 ani de casnicie!!!
Indiferent ce ar spune cineva ,orice barbat inseala la un moment dat si asta ,indiferent de cate sacrificii ai face pt el,indiferent de cata afectiune i-ai oferii ,,.ba chiar as spune ca cu cat ii oferi mai mult cu atat este mai plictisit si mai dornic de evadari.NU ,nu exista dragoste adevarata ,cel putin nu din ambele parti deodata ,atunci cand unul iubeste si ofera totul ,celalalt se multumeste sa primeasca sa ofere prea mult in schib ,ca si cum totul i sa-r cuvenii.
Intr-adevar, dragostea adevarata exista! si invinge INTOTDEAUNA, indiferent de distante, religie, presiunile celor din jur, s.a.
Chiar si cea f adevarata si f patimasa,nu poate invinge intotdeauna,oricat ne-am dori si ne-am sacrifica.Mai ales cand e vorba de religie,traditii,presiuni ale familiei....NU INVINGE!!!!!
Cand exista, dragoste adevarata; respect, bun simt, nu esti tentat sa umblii dupa aventuri(el-ea), te multumesti, cu ceea ce ti-ai luat, ce ti-a harazit(Dumnezeu) in care nu prea credeti, atunci este dragoste adevarata, mai ales azi cand nuuuuuuuuu, se mai marita ;fetele virgine;;puteti sa fiti compatibili din pat; pana la infinit!! Dar,,,cum unii din voi, sunteti fff, tentati de ;aventuri marete; curiosi din fire, incercati si atunci;;;casnicia v-o stricati;! Atunci cand aveti,,,dragoste adevarata; nuuuuuuuuu,,,,este necesar, de o alta, aventura gratuita!! V-o spune; Eu,, Cupidon care pe 13 februarie, serbez,, 38 de ani de ;iubire adevarata;; unica si singura!! Deci,,,,,dureaza!! De 38ani,,,,,,
da,iubirea adevarata exista si mi-a demonstrat-o sotul meu,care mi-a fost alaturi si a luptat pentru mine,cu toate ca,recunosc,nu meritam...e un om extraordinar,avem o familie frumoasa si o sa ma straduiesc sa il fac fericit ....deci fetelor,nu fiti pesimiste si nu plangeti ,ochii largi deschisi si daca iubiti pe cineva,pretuiti omul si momentele petrecute alaturi de el ...succes si sa fiti fericite !
Iubirea exista !!! e adevarat nu depinde doar de unul dintre parteneri !!! iubirea se lasa gasita cand vrei sa o cauti, cand esti pregatit sa o chemi din nou in viata ta !!! e adevarat nu tine pentru o viata ( sau cel putin nu in cazul meu ), insa macar trebuie sa ai puterea sa te uiti in urma la lucrurile frumoase care au fost intre voi ( nu si in cazul meu ) !!!
nu stiu dc credeti ca barbatii inseala...pt ca intervine monotonia in relatie ori nu se mai simt satisfacuti si etc etc etc.....dar sunt si exceptii(sper).Cu prietenul meu sunt de 1 an si pana acum nu ma inselat incerc sa tot mentin la suprafata relatia sper sa reusesc pt mai mult timp..va pop
sincer sa fiu nu crd k exista dragoste dupa 15 luni deoarece in ziua de azi baietii sunt foarte parsivi de aceea majoritatea fetelor nu cred in ceea ce spune ptr k asa mi sa intamplat si mie prima data am crezut cu tarie tot ce spune k mi se parea sincer si alte chestii insa mai tarziu mia demonstrat k nu e totul asa cum credeam de aceea nici nu prea mai cred in bayetii sincer nu merita sa ai incredere si dak ai sa nu le arati k dupaia li se urca la cap :D:D
Atata pesimism , nu se merita o asa gandire pesimista, asa eram si eu cand vedeam prin durerea ce mi-a fost provocata de acel pe care l-am iubit....dar nu se merita ,exista dragoste doar trebuie sa ai dointa si noroc , mult noroc .Dar ca orice lucru frumos se poate strica si trebuie intretinut cu multa grija. Ce duce la rupturi? neincrederea , sau faptul ca unul din parteneri se crede mai presus decat celalalt ,,,sunt multe dar nu putem trai fara sa iubim, imbatranim degeaba...
Numai prostii cred in dragoste...nu exista si nici nu va exista vreodata!toata lumea inseala pe toata lumea mai devreme sau mai tarziu nu exista relatie care sa dureze 30 de ani si in care unul dintre parteneri sa nu-l insele pe celalalt!!!
Posteaza comentariu