Nu stiu altii cum sunt, dar eu cand aud cuvantul "obisnuinta" - atunci cand vine vorba despre o relatie de dragoste, ma revolt. Poate sunt mai visatoare, idealista sau infantila, dar refuz sa cred ca intr-o relatie, in care dragostea primeaza, isi face loc obisnuinta. De ce? Pentru ca asociez obisnuinta cu rutina, care este "moartea pasiuni" intr-un cuplu. Exista, intr-adevar, aceleasi comportamente, replici, chestiuni care tin de intimitate, pe care adori sa le auzi sau sa le vezi in fiecare zi la iubitul tau, fie si dupa 10 ani de convietuire, dar conteaza foarte mult cum sunt facute sau spuse.
Pentru unele cupluri, dragostea dureaza tot restul vietii, dar exista si cazuri pentru care, in timp, dragostea sa isi piarda din intensitate si sa se transforme in obisnuinta. Daca stam sa ne gandim, fiecare dintre noi cunoaste cazuri in care dragostea s-a transformat in obisnuinta, blazare...
Imi amintesc, din istorisirile unor prieteni, de o piesa de teatru "Te iubesc! Te iubesc?", o comedie - de fapt o "bucata de viata", dupa cum mi-au descris-o - in care el ii spunea ei: "Te iubesc ca un nebun!"; Ea: "Nebunia trece"; El: "Dar dragostea ramane", iar ea replica: "Ce mai ramane din dragoste dupa ce a trecut nebunia? Obisnuinta"... Si tot ea spune "Nu exista dragoste infinita. Ne amagim. Legile poeziei sunt altele decat legile vietii". Dar de ce legile poeziei ar fi altfel decat legile vietii? Multe poezii au fost inspirate din dragoste, suferinta, delir si angoasa, iar daca dragostea ar fi o amagire, ce rost ar mai avea?
Consider ca obisnuinta apare in momentul in care cei doi uita sa-si mai dedice timp unul altuia, uita sa se mai alinte, sa se iubeasca, relatia transformandu-se in rutina. La un moment dat, multe cupluri trec prin acest stadiu, dar important este sa realizeze cand ceva nu mai este in regula si sa ia masuri. Dragostea trebuie intretinuta, iar problemele care apar nu trebuie ignorate niciodata.
Iubirea pentru care amandoi lupta, se "asaza" in fiecare zi, putin cate putin, si ajuta la cladirea ei ca relatie. Daca este adevarata, iubirea nu se pierde niciodata. Insa, pentru asta, este nevoie de efortul si de implicarea ambilor parteneri, de dorinta lor de a-l face pe cel de langa fericit. Trebuie sa existe dorinta de a rezolva problemele impreuna, de a coopera.
© Copyright:
Dragoste sau obisnuinta?
Nu stiu altii cum sunt, dar eu cand aud cuvantul "obisnuinta" - atunci cand vine vorba despre o relatie de dragoste, ma revolt. Poate sunt mai visatoare, idealista sau infantila, dar refuz sa cred ca intr-o relatie, in care dragostea primeaza, isi face loc obisnuinta. De ce? Pentru ca asociez obisnuinta...
Comentarii (5)
lol.... dragostea ee ceva normal pentru foate femeile da numa unele au parte de ea
tot ce-i frumos la un moment dat se termina :( this is the life..........
Dragostea este frumoasa,insa din pacate nu dureaza vesnic.Atunci cand numai pasiunea si trairea de moment este la baza unei relatii,este normal si logic ca la un moment dat sa apara rutina si obisnuinta.....Pentru multi dintre noi obisnuinta nu omoara totul intr-o relatie,insa depinde de ambii partenerii.
dragostea adevarata nu o gasesti niciodata,crezi ca ai dat peste persooana care te va face fericita o viata si culmea ironiei in timp realizezi ca a fost doar o pasiune si in urma ei ramane obisnuinta..atunci cand vezi ca obisnuinta a aparaut tot ce poti face e sa pleci din acea relatie..
Cand simti ca ai gasit acea iubire reciproca, neconditionata, care te face sa te simti implinit, trebuie sa lupti ca sa o pastrezi! Nu obtii nimic daca astepti mereu de la celalalt, dar in schimb tu nu faci niciun efort ca sa reinvii acele momente magice de la inceput si uite asa ajungem la reprosuri, jigniri, etc. Deci, pentru ca IUBIREA sa nu devina obisnuinta, depinde de AMBII candidati la FERICIRE!! Pup si sa fiti fericiti! Ps: Nu vorbesc in vant, ci o spun din experienta. Depinde doar de noi!
Posteaza comentariu