Cuplul - acasa si la serviciu 2

Scriam saptamana trecuta despre incercarea unui cuplu de a fi impreuna intr-o afacere atunci cand a fi impreuna acasa devenise ceva dificil. O cititoare ne-a intrebat cum se poate rezolva o asemenea situatie si cum poate un cuplu "sa imbatraneasca frumos". Cred ca de fapt este vorba despre mai multe lucruri care v-au venit in minte cand ati citit cazul prezentat saptamana trecuta.

Primul dintre ele ar fi ca fiecare cuplu trece prin momente dificile, mai devreme sau mai tarziu. Sunt diverse solutii pe care le gasesc cuplurile, una dintre ele fiind si acest "a face ceva impreuna", care sa-i reuneasca pe cei doi: a face un copil, a incepe constructia unei case, a deschide o firma, a se angaja in acelasi loc, a demara un proiect impreuna.

Exista situatii in care aceasta este o solutie foarte buna, cei doi reusind astfel sa se apropie din nou, sa se cunoasca mai bine, sa descopere la celalat calitati pe care nu le cunosteau, sa-l aprecieze pe partener, sa construiasca efectiv ceva impreuna. Asta le da incredere in ei insisi si unul in celalat, iar relatia de cuplu se poate imbunatati. De multe ori, se intampla ca dupa un prim moment dificil si depasirea lui, cei doi sa devina, de fapt, un cuplu.

Un astfel de moment de criza in existenta unui cuplu este cu adevarat o piatra de incercare. Cei doi parteneri de care vorbeam saptamana trecuta si-au dat seama ca se afla intr-un moment de cumpana si ca incercarea de a fi impreuna pentru ca "fac ceva impreuna" nu a avut rezultatul scontat. Ei s-au decis atunci sa apeleze la ajutor pentru a descoperi ce este in spatele problemei lor.

Asta ne face sa intelegem ca dincolo de conflicte mari sau mici, probleme financiare, gelozie, dificultati de tot felul, probleme cu copiii si multe altele se afla cauze mai profunde care nu ne sunt cunoscute. Pentru depistarea lor este nevoie de timp si efort din partea celor doi si impreuna cu psihoterapeutul sau consilierul incearca sa descopere ce nu merge de fapt intre ei.

Al doilea aspect care apare este legat de situatia inversa pe care doar o pomeneam la inceputul articolului de saptamana trecuta si anume trecerea la relatia de cuplu de la cea de colegialitate. Exista multe divergente in aceasta privinta, unii fiind de parere ca doi oameni care au meserii apropiate sau muncesc impreuna se vor intelege foarte bine si in viata privata intrucat au multe in comun, altii sustinand ca timpul petrecut impreuna este mult prea mare si nu lasa spatiu personal fiecarui partener din cuplu, aparand astfel plictiseala si saturatia.

A avea o relatie intima si a incepe sa lucreze impreuna si a lucra impreuna si a incepe sa aiba o relatie intima sunt opuse ca desfasurare a evenimentelor. Si totusi au ceva in comun: o noua relatie. Desi partenerii sunt aceeasi, relatiile lor sunt diferite. Ei sunt fie in interiorul cuplului, fie in relatia cu realitatea. Intrebarea pe care ne-o punem este: ce anume ii face pe cei doi sa decida sa aiba o a doua relatie, profesionala, atunci cand au deja una intima sau o relatie intima in cazul in care au deja una profesionala sau colegiala?

In exemplul de data trecuta, se vedea ca dificultatile din prima relatie, insatisfactia lor i-a facut sa inceapa o afacere impreuna crezand ca astfel vor "repara" si relatia de cuplu. Este drept ca n-au reusit ceea ce si-au propus, dar in schimb si-au dat seama de ceva foarte important: ca si intr-o relatie si in cealalta este nevoie sa fie impreuna.

Asadar partenerii pot incepe o noua relatie fie cand prima nu mai este satisfacatoare, fie cand simt ca nu mai este suficienta si vor mai mult. In cazurile in care prima relatie merge foarte bine, ei se gandesc ca pot face mai multe lucruri impreuna. Aceasta este de obicei situatia celor care lucreaza impreuna de ceva vreme, au preocupari comune, se inteleg bine si incet-incet incep sa faca si alte lucruri pana la a decide sa locuiasca impreuna sau sa se casatoreasca.

Intalnim atunci acele relatii complete, in care intre parteneri exista multe lucruri comune. Sunt cazuri rare si ele ne arata o compatibilitate foarte mare intre cei doi, dincolo de dragostea lor, atractia dintre ei, domeniile comune de interes. Dupa aceste incursiuni in relatia de cuplu si cea profesionala / colegiala putem sa spunem ca "a fi impreuna cu celelat" este o cheie a reusitei in orice incearca partenerii sa realizeze. Iar la polul opus este situatia in care lucrurile nu merg pentru ca nu se poate realiza un "impreuna" autentic.

Daca am merge in continuare, ne-am intreba ce anume din cei doi face sa poata fi impreuna intr-o relatie fie ea de cuplu sau profesionala. Cu alte cuvinte, exista ceva din psihicul fiecaruia, din istoria sa, din structura sa care il ajuta sau il impiedica sa fie impreuna cu un "celalalt"? Si cum este acest "celalat" cu care ne-am potrivi, cu care am putea avea o relatie autentica?