Iar fericirea noastra, fara nici o indoiala, nu ne va fi niciodata alaturi. Daca vom reusi vreodata sa o gasim, atunci ea va fi chiar inlauntrul nostru.
2. "A fi" mai curand decat "a parea"
Tot mereu comparatia ne amageste si ne pacaleste, oricine am fi, oriunde am fi, pe aceasta planeta din ce in ce mai mica. Si nu ne place sa ne comparam decat cu ceea ce e mai bine, mai mult; atunci, facem in asa fel incatsa avem mai bine si mai mult.
Daca ne-am analiza catusi de putin, ne-am da seama in ce masura acest ritm nebunesc ne face sa trecem pe langa ceea ce este esential. Acceptam sa muncim astfel in mare parte pentru a ne procura toate aceste bunuri care parca ne privesc si ne sfideaza. Dar fericirea trece, intr-o oarecare masura, si prin echilibru. Iar acest consum excesiv ne solicita extrem de mult; el ne face sa depasim orice masura. Pentru a reusi sa avem tot ceea ce ni se ofera, nu vom castiga niciodata suficienti bani.
Dar, pentru a intrezari intr-o buna zi fericirea, trebuie sa intelegem cu orice pret ca traim intr-o lume a iluziei, a amagirii si a simulacrului. Intr-o lume facuta in intregime din societati multinationale ambitioase care sustin ca ne vor fericirea, dar care ne duc cu presul.
3. Sa acceptam ceea ce nu putem schimba
La ce ne-ar putea folosi sa pierdem timpul sperand sa schimbam trecutul? Este clar ca nu putem face absolut nimic in aceasta privinta. Cu toate acestea, o buna parte din viata ne-o pierdem printre amintiri, carora le consacram o parte atat de mare din energia noastra. Mult timp, uneori toata viata, ne intrebam cum ar fi fost viata noastra daca un lucru sau altul nu s-ar fi produs. Deplangem, iar si iar, intamplari care au trecut, regretam, caci am vrea sa fi trait altfel.
Sa lasi trecutului ce-i al trecutului este o regula de aur in materie de fericire. Trebuie sa reusim intr-o zi sa trecem peste toate acestea, sa depasim aceasta bariera care ne tintuieste in trecut si in nefericire. Si singura modelitate de a reusi este sa acceptam faptul ca nu putem schimba nimic in acest sens.
Sa acceptam ceea ce nu putem schimba inseamna si sa-i acceptam pe ceilalti asa cum sunt; sa acceptam faptul ca nu ii vom putea schimba niciodata. Desigur, ii acceptam in masura in care nu ne pun in pericol respectul de sine, partea esentiala, profunda a fiintei noastre. Caci a-i accepta pe ceilalti nu inseamna a accepta sa fim raniti. Daca inacceptabilul nu poate fi schimbat, atunci el poate fi totusi evitat.
4. Fericirea sta in actiune
Contrar a ceea ce se crede de obicei, inactivitatea este cea care conduce inevitabil la stres; activitatea il face sa dispara. Iata deja un punct in plus in favoarea celei care conditioneaza orice realizare. Si pentru ce e facuta viata, daca nu sa ne realizam?
Nu trebuie sa incercam sa repetam episoadele de fericire, ci sa cautam mai degraba sa reinventam fericirea. Ea este schimbatoare, ca si vremurile, ca si orice fiinta care o cauta, schimbatoare si ea. Dar un lucru este sigur, si anume acela ca o vom gasi mai usor prin actiune. Nevoia noastra de a ne realiza, nevoia noastra de a crea, de a ne exprima se manifesta in munca. Aceste nevoi sunt reale, normale si trebuie sa ni le satisfacem din plin pentru a ne implini si pentru a fi fericiti. De fapt, actiunea este cea care da un sens vietii. Prin ea ne indeplinim misiunea noastra proprie si unica, prin ea se defineste exact rolul nostru.
Urmatoarele 10 chei ale fericirii le veti putea afla saptamana viitoare.
Cele 14 chei ale fericirii - partea a II-a
Posteaza comentariu