Probabil este inevitabil ca dragostea nebuna de la inceputul relatiei sa se diminueze pe masura ce trece timpul, desi multe dintre noi si-ar dori ca acest lucru sa nu se intample. "Pai daca ar fi sa traim totul cu aceeasi intensitate, cu aceeasi nebunie de la inceput, am muri. Gandeste-te numai la cata energie consumam atunci cand suntem indragostite", imi spunea, odata, o prietena.
Pentru unele cupluri, acea spontaneitate de inceput este inlocuita cu o constanta si profunda afectiune, insa nu pentru atat de multe cat ne-ar placea sa credem. De fapt, tot mai multe cupluri sunt nefericite, spun cercetatorii.
Nu uita sa il iubesti...
Studiul realizat pe 3.000 de cupluri a aratat, de asemenea, ca lipsa de sex, spontaneitate, afectiune si de romantism mentin cu greu o relatie de dragoste. 25% dintre participanti la aceasta cercetare sustin ca activitatea din dormitor este mult mai superficiala decat perfecta si mai mult de jumatate dintre ei au spus ca partenerul lor nu mai este afectuos cum era la inceputul relatiei. Pentru 33%, spontaneitatea (ca plecarile "pe nepusa masa" in vacante romantice, pregatirea mancarii preferate sau oferirea unui buchet de flori) a fost data uitarii cu desavarsire.
"La inceputul relatiei, cuplul este foarte fericit, isi face planuri, romantismul este la cote maxime, insa, din pacate, se intampla ca dupa 'perioada de miere', partenerii sa inceapa sa nu mai fie atenti la nevoile celuilalt, nu mai fac eforturi pentru a multumi persoana de langa", spune David Brown, reprezentant al site-ului UKDating.com.
13% din cupluri nu mai doresc aceleasi lucruri pentru viitor si 19% nu dau reciproc destul timp sau atentie, mai releva acest studiu. Pentru 16% dintre participanti, lipsa de timp pentru a vorbi este o marul discordiei, in timp ce 7% pur si simplu nu mai au chef unul de celalalt.
Trebuie sa ai curajul sa iti asumi orice risc
Sincer, mi se par foarte triste aceste concluzii si, din pacate, cunosc si eu foarte multe cupluri nefericite in jurul meu, aici in Romania, nu in Marea Britanie, insa prefer sa vad "partea plina a paharului".
"Daca incerci, si reusesti, sa nu fii egoist, atunci relatia ta de cuplu va fi una fericita", imi spunea o prietena si cred ca avea dreptate. Daca te comporti cu partenerul tau in acelasi mod in care ti-ai dori ca el sa se comporte cu tine, atunci relatia nu poate fi decat fericita, as adauga.
Remus si Bianca sunt impreuna de 8 ani si se declara foarte fericiti: "Trebuie sa fii realist, acesta este secretul unei relatii fericite. Sa nu pornesti cu asteptari foarte mari. O relatie nu trebuie sa presupuna o 'munca titanica', pentru ca la un moment dat vei obosi. Important este sa stii cum sa mentii flacara aprinsa si sa nu incerci sa schimbi persoana de langa tine, pentru ca iubirea presupune si acceptare", spune Ana.
Pe Facebook, prietenele si prietenii Eva.ro si-au exprimat parerea. Gabriel, de exemplu, considera ca "lipsa de comunicare e cel mai nefericit lucru intr-o relatie. De aceea sustin ca a comunica cu persoana iubita inseamna convietuire pana la adanci si batraneti!!!".
Mihaela raspunde scurt si la obiect: "Minciuna!", iar Adina si Andra enunta acelasi motiv de nefericire intr-o relatie.
"Rutina... Nici minciuna, nici gelozia, doar lipsa spontaneitatii, lipsa de comunicare. Cred ca daca astea nu ar exista, atunci si viata sexuala si cea de cuplu ar fi extraordinara", este de parere Lacramioara.
"Ignoranta transforma o relatie fericita in una incredibil de nefericita", spune Roxana, iar "lipsa curajului de a-ti asuma orice risc poate distruge o relatie", este de parere Elena.
"Aroganta partenerului si starea de superioritate pe care o afiseaza si la indemnul (poate) al asa zisilor prieteni care la fel se comporta cu partenerele lor", este de parere Nicoleta.
Comentarii (25)
Doamnelor, domnilor, daca partenerul vostru inca simte dorinat arzatoare de a fi cu o fosta/fost inseamna ca sentimentele lui/ei pentru ea/el inca exista undeva acolo, chiar daca el/ea spune ca nu. Din proprie experienta va spun ca nu poti fi prietena cu un/o ex fara complicatii in relatia actuala. Daca tine la voi, partenerul/a va renunta la relatia de "prietenie", daca nu deja stiti raspunsul, depinde cat de mult vreti sa va compromiteti. Inselatul incepe de la flirt...ganditi-va daca va doriti o relatie toxica. Pentru persoanele in relatii de lunga durata: Nu exista am incercat o data si astept rezultate a doua zi, doamnelor cu toate stim ca barbatilor le ia ceva pana observa o schimbare. Tot ce putem face pentru a grabi procesul de "vindecare" este cea mai simpla metoda care nu da gres niciodata si cateodata clarifica multe neregului: COMUNICAREA. Trebuie sa il luati de manuta, il ademeniti cu o bere(sau bautura lui preferata), o mancare buna, apoi purtati o conversatie lunga despre placerile si neplacerile recente, si cum va afecteaza psihic, fizic, sentimental, etc. Daca va iubeste, va asculta si va face ceva in consecinta. Nu uitati un miracol nu se intampla din neant, cineva trebuie sa faca primul pas. Relatia inseamna compromis, inseamna ca trebuie sa iei bunul cu raul, trebuie sa te iubesti si sa iubesti cu aceiasi pasiune, dar in acelasi timp sa te lasi iubita, unii au tendinta de a-si autodistruge relatiile intr-un fel sau altul' din lipsa lor de incredere fata de sine, invatati sa va iubiti. E mai greu decat pare, dar dupa ce ve-ti fi multumiti cu voi insiva relatia voastra va avea mai putin de suferit, voi ve-ti suferii mai putin. Tineti minte: NU EXISTA RELATIE FARA CEARTA...cand nu exista cearta, nu exista pasiune, nu exista comunicare, si intr-o zi va ve-ti trezi ca persoana de langa voi are alte ganduri, alte planuri, alte sentimente pe care nu le-ati putut anticipa.
nustiu ce sa fac se bag sora lui peste tot va rog sa ii dati un sfat va multumesc mult :):(
buna fetelor.sunt cu prietenul meu de 3 luni.am si eu nevoie de un sfat de la voi ce ma sfatuiti .el a stat inainte cu o fata 2 ani jumatate.ea il mai suna si chiar se mai intalnesc rar dar se intalnesc asta mi-a spus-o chiar el .el se intalneste cu ea dar are o reatie cu mine.ce sa inteleg eu din toata situatia asta.el tot imi spune k mai au de lamurit cate cv.si diverse subiecte.......ce pot eu sa fac.comportamentul fata de mine nu si l-a schimbat.dar nu inteleg dc se mai intalnesc?
am si eu o istorie si pot sa zic ca multe ce m-au facut nefericita in aceasta relatie,insa continui sa-l iubesc necatind la faptul ca e un tip super increzut in sine,parerea si ideea mea nu au contat niciodata..nu mai este la fel de iubitor si atent,oare interesul fata de mine a disparut in general si eu sunt oarba..???
Draga Crys ,cred ca e important sa realizezi de ce il iubesti pe baiatul care te-a inselat de la inceput ?nu este oare doar o scapare de severitatea parintilor ?fiecare dintre noi are dreptul la fericire si libertate ,iar cele 2 sunt strans legate intre ele.a iti dori sa ....e doar o incercare de a fugi ,mai bine gandeste-te ca nimeni nu are dreptul de proprietate asupra ta ,cu atat mai putin cineva care te iubeste.Gandeste-te ca esti o femeie puternica ,care trebuie sa-si rezolve problema in care se afla .Tu il cunosti cel mai bine pe baiatul cu care esti ,si stii exact ce trebuie sa faci ,trebuie doar sa-ti definesti cu adevarat ce vrei pentru tine .Si cum cu totii ne dorim sa fim liberi si iubiti ...orice sacrificiu merita ..si nu uita ca obisnuinta e cel mai periculos lucru intr-o relatie ,mai ales obisnuinta de abuz ,fizic ,psihologic sau sufletesc . Iti doresc multa putere interioara.
de ce nu imi raspunde si mie cineva va rog din suflet:( chiar am nevoie sa vorbesc cu cineva. . . . .
simt nevoia sa vorbesc cu cineva nu vorbesc cu nimeni mi-e teama sa nu ma judece sa rada de mine...sunt cu un baiat cam de 1 an dar nu a stiut nimeni de noi parintii mei nu ar fi de accord cu relatia asta ne`am ascuns tot timpu...el ma inselat la inceput de cateva luni bune relatia a devenit altfel... ma iubeste mi`a demonstrat eu m`am indepartat de toata lumea de prietene de verisori din vina lui numai ies cu nimeni stau numai in casa pt ca se supara ca are impresia ca il insel nu are incredere si tot timpu cand ne certam ma ameninta ca imi face rau mie si apropiatilor mei....nu stiu ce sa fac m`am obisnuit cu el simt ca il iubesc dar numai pot pt ca tot timpu scandal cand ma duc undeva....am ajuns sa imi doresc sa mor...eu am niste parinti mai severi si nu pot face ce vreau....va rog sa imi dati un sfat nu am vorbit cu nimeni despre asta:(
anny daca-ti iubesti prietenul si consideri ca relatia cu el e fff imp pt tine atunci nu-l pune in situatia de a alege vreodata intre tine si mama lui!!Fiecare dintre voi i-si are locul sau in sufletul lui...eventual incerca sa eviti in discutiile voastre acest subiect "mama" Bafta multa!!
crezi ca meriti o astfel de relatie?relatia ar trebui sa fie una frumoasa si relaxanta nu una stresanta cum zici tu ca este,mai ales ca nu aveti mult timp impreuna.vb cu el sincer si spunei ce te supara si ca nu mai poti continua astfel si daca nu se schimba deloc eu zic sa nu mai continui relatia,chiar daca il iubesti.eu una n-as putea trai cu o astfel de de persoana.
am o relatie de ceva timp...la inceput totul a inceput f frumos totul era de vis,eram euforica la fel ca si el simteam ca sunt in al noualea cer cand vb cu el si cand puteam sa il vad , nu mai vedeam in jur nimic in afara de el dar trecand prima saptamana au inceput problemele..:( si mereu eram acuzata de el ca eu sunt vinovata de toate desi nu eram ... e mult prea idealist si autoritar mai ales extrem de gelos si posesiv, desi nu ii ascund niciodata adevarul are suspiciuni si imaginatia lui ma face sa sufar fiindca ma acuza ca am pe altul desi nu cred ca iam dat motive reale sa creada acest lucru..acuma am luat o pauza dar el nu conteneste sa imi faca reprosuri si asta ma streseaza enorm ... si cred ca o sa influenteze enorm decizia..cred ca daca reusesc sa ma impun in fata lui si sa nu ma las mai prejos am sa schimb ceva dar nu sunt sigura ca chiar merita acest lucru..ma tem ca ma insel in privinta faptului ca il iubesc si sa nu fie ceva gen atractie si doar atat mie frica sa incerc sa salvez relatia si sa nu se merita .. daca cineva ma poate ajuta si pe mine sa imi spuna cum as putea proceda as fi f recunoscatoare
relatia mea e distrusa de mai multi ani dar nu am avut curajul sa pun punct imi este tema de ce va urma.certurile noasre sunt din cauza parintilor lui el le tine partea lor mie niciodata eu sufar enorm din cauza asta nu stiu ce as putea sa mai fac....?
incearca sa il uiti...ia-ti o vacanta pleaca intr-o croaziera incearca sa cunosti oameni noi si viziteaza locuri exotice.....poate gasesti ceva nou ce iti va place sa faci sau poate legi prietenii la care nu te astepti..orice e posibil....dar trebuie sa te rupi un timp de viata ta obisnuita....da-ti o sansa la fericire ...succes !
Buna fetelor, sunt casatorita DE 17 ani , iar in toti acesti ani eu am fost cat se poate de tandra, de cinstita , de sentimentala, dar de aproape 9 luni am descoperit ca ma inseala, dar ma inseala de mult, de cativa ani. Acum sunt in culmea deznadejdii, dar si a furiei, nu stiu cum sa abordez aceasta problema, simt ca nu pot judeca. El a plecat de acasa eu nu l-am mai sunat , dar nici el nu m-a sunat, mi-a trimis mesaje scurte de noapte buna... Dati-mi un sfat ....
draga anny de multe ori in relatii se amesteca parintii.intreaba-ti prietenul cu cine vrea sa aiba o relatie:cu tine sau cu mama lui?normal ca asta nu inseamna sai intoarca spatele mamei lui ci doar sa-i zica mamei lui ca te iubeste si ca indiferent de parerea ei o sa fie cu tine,binenteles daca te iubeste cu adevarat.acum o sa-ti demonstreze iubirea lui pt tine.
iulia dorinta in ochii fiecarui barbat vezi.lupta pentru relatia ta
in relatia mea simt ca lucrurile ia razna.mam certat cu partenerul din cauza mamei lui.nu stiu ce sa fac?un sfat va rog
SALUT TUTUROR! SANTEM CASATORITI DE 6 ANI SI II CAM FUG OCHII DUPA FETE IN SPECIAL CAND E INCONJURAT DE "AMICII" LUI.SPUNE CA NU M-AR INSELA CA MA IUBESTE, DAR EU VAD IN OCHII LUI DORINTA PT ALTE FETE.MENTIONEZ CA AM 26 DE ANI SI NE MERGE BINISOR IN RELATIA DE CUPLU.PUPICI LA TOATE.
da ana ai procedat fte bn tu ai cautat exact ce iti lipsea acasa ,acelasi lucru se intimpla si cu mine de 13ani sunt casat darrrr pacat ca dragostea sa dus asa de repede am devenit 2 amici care impart acelasi apart o rutina de fiecare zi si nimic mai mult poate te intrebi dc nu divortez ?de lasa cred sau poate de confortul pe care il am dar e fte greu sa ai o viata asa dubla deja o simt greu
Eu sunt implicata intr'o relatie de aproximativ doi ani dar simt ca unele lucruri scartaie.El este foarte posesiv si vrea ca totul sa fie cum spune el.Aceeasi fire sunt si eu...dar la inceput el imi facea pe plac pe cand acum...nu mai e acelasi lucru.Ce as putea sa fac sa apara fericirea aia?
Poate sunt eu prea pesimista, dar viata de zi cu zi mi-a demonstrat k nu e chiar atat de simplu sa ai o viata de cuplu ok din toate punctelede vedere.Dupa parerea mea chiar si acele cupluri care spun k sunt fericiti in relatia lor, ascund de fapt k mai lasa de la ei saumai mai fac compromisuri, astfel incat relatia sa mearga, iar dupa parerea mea nu ar trebui sa existe asa ceva... Dak persoana de langa tine te accepta asa cum esti si nu te "obliga" prin natura situatie sa faci ceva ce nu ti-ai dori, asta inseamna o relatie fericita.Nu poti nici sa faci pe plac cuiva doar pentru ca iubesti, pentru in felul asta nu mai e iubire ci ceva chinuitor pe care de multe ori avem tendinta sa o vrem pentru toata viata...Gresesc????Voi ce credeti?
de multe ori am simtit ca nu sunt fericita,poate foarte des simt asta.viata mea de cuplu este una nefericita,de acea am cautat fericirea in bratele altcuiva.amantul a reusit sa ma faca fericita cum nu am fost in 15 ani de casnicie.ce credeti oare am procedat corect cautand fericirea in bratele altcuiva?
Solutia perfecta nu exista si dc e spontaneitate,nu e comunicare sau respect si lista poate continua.Parerea mea este ca trebuie sa existe cate putin din fiecare,sa nu ai asteptari foarte mari sau nerealiste de la persoana iubita si sa nu incerci sa-l schimbi convinsa ca vei reusi.
În viaţa mea de cuplu cred că merge totul ok, au trecut aproape 6 ani, timp în care ne-am descoperit nevoile unul altuia şi am învăţat să ne tratăm partenerul după aceste nevoi, fizice ori psihice. Iubirea...parcă înfloreşte , mă simt pe zi ce trece mai îndrăgostită de el, de faptul ca pe zi ce trece se maturizeaza mai mult, lucru care pe mine mă face să cred că am facut alegerea potrivită şi că el este bărbatul perfect pentru mine, deşi mulţi nu dădeau nicio şansă relaţiei noastre, dat fiind faptul că eu am 26 de ani , iar el 37, vârstă pe care nu şi-o arată nici pe departe, din niciun punct de vedere.Deşi acumulează experienţă şi înţelepciune pe zi ce trece, îl simt mai tânăr ca în prima zi . Ce mă face pe mine nefericită? Că petrecem destul de puţin timp împreună, dat fiind faptul că eu lucrez la birou cam 10 ore pe zi ,plus alte ore acasă, când am proiecte de terminat , el mai pleacă în delegaţii fiindcă lucrează la o companie internaţională, mă rog, situaţia e dificilă, dar puţinele momente petrecute împreună sunt magice şi ştim să profitam de ele, poate asta e şi cauza longevităţii unei relaţii şi a mentinerii ei in echilibru si armonie . "Mai răruţ că-i mai drăguţ!"...ştiţi voi ;) succes si o viaţă de cuplu cât mai frumoasă ;) pupici evelor
Eu imi tratez partenerul asa cum mi-ar placea sa ma trateze el, dar... daca el nu raspunde la fel? Si nici macar nu recunoaste. La inceput eram foarte compatibili, nu era nevoie de cuvinte, ne intelegeam din priviri, din instinct. Dupa douazeci de ani de convietuire constat ca suntem aproape doi straini, ca nu pot aborda cu el problemele serioase ale familiei noastre, ca nu imi da atentie decat atunci cand vrea el. Totusi e un om bun, dar tine foarte mult la "spatiul lui personal". Lipsa de comunicare ma face foarte nefericita
in orice lucru bun exista un lucru rau si in orice lucru rau exista un lucru bun. nu se pot evita acestea, insa se poate invata sa le rezolvam pe rand una cate una, chiar daca ele sunt nesfarsite...
Posteaza comentariu