Te-ai intrebat vreodata ce te face cu adevarat fericita atunci cand esti implicata intr-o relatie de dragoste? Nu stiu cum se intampla, dar eu am aceasta dilema doar in momentul in care nu ma simt "impacata" cu mine si, implicit, cu relatia pe care o am.
Cand ma simt fericita, pur si simplu traiesc momentul, fara sa imi pun astfel de intrebari. Dupa cum spunea Barbey d'Aurevilly, "unii oameni cauta fericirea in placerile vietii, dar acumularea sau repetarea momentelor de placere nu duce la fericire; placerea este fericirea ignorantilor, iar fericirea este placerea inteleptilor".
Am ajuns la concluzia ca bucuria si placerea sunt de scurta durata, dar reprezinta calea sigura spre fericire, sentiment asociat unei stari de lunga durata.
Nu am "contorizat" niciodata momentele in care am fost bucuroasa, desi au fost destule; cred ca asa sunt unii dintre noi "construiti", astfel incat sa isi aminteasca mai des clipele nefericite.
Si, totusi, ce ma face pe mine fericita intr-o relatie? Mai presus de toate este sentimentul ca exista cineva pe lume care ma iubeste. Ma simt fericita atunci cand simt mirosul lui pe pielea mea si cand il vad zambind.
Sunt cu adevarat fericita atunci cand el este fericit... Intr-o relatie, depind de fericirea lui, iar asta nu ma deranjeaza absolut deloc! Nu mi-am reprimat niciodata starile de bine dintr-o relatie din frica de a suferi. Am invatat ca fericirea unei relatii merita orice sacrificiu, chiar si suferinta...
Cristina imi spune ca in cuplu o face fericita... fericirea celuilalt. "Daca in momentul in care se uita la mine vad ca ii scliplesc ochii, ca este relaxat si simt ca nu-si mai doreste altceva, este exact ce ma multumeste pe deplin. Fericirea vine din lucrurile marunte si din fapte facute adesea de mine, e ceva ce porneste din mine si se trezeste, ca sa zic asa, cu ajutorul afectiunii lui.
Nu as putea spune ca el trebuie sa faca ceva anume ca sa ma faca sa fiu fericita, nu m-am gandit niciodata la asta, totul este firesc. Daca este armonie si echilibru, va veni si fericirea".