Intr-o relatie de dragoste, despartirea este, de cele mai multe ori, lucrul cel mai dureros care ti se poate intampla. Oricat de puternica ai fi, aceasta ruptura te-ar putea dobori intr-o clipa.
Uneori nici cele mai "inovatoare" trucuri nu pot ajuta sa ti-l scoti din minte pe cel ce il iubesti, cel care inca mai este, in mintea ta, alesul.
De exemplu, o prietena de-a mea, Maria, a avut o relatie timp de doi ani, sa ii zicem "mai tumultoasa", cu un barbat pe care il iubea asa cum era el, si cu bune, dar si cu mai multe rele. Dupa ce ea decis sa se desparta pentru ca ii facea prea mult rau relatia, i-a fost si mai greu sa renunte la el... A incercat mai multe metode prin care sa scape de sentimentele de dragoste pe care le simtea fata de el, de imaginea lui, de absolut tot ce tinea de el. Pentru a depasi aceasta situatie, a inceput sa iasa cu alti barbati, dar de fiecare data nu reusea sa si-l scoata din minte pe el si ii parea din ce in ce mai rau ca a rupt relatia cu el, chiar daca era un barbat cu mai multe defecte decat calitati... il iubea asa cum era, in ciuda faptului ca a facut-o sa sufere mai mult decat a facut-o vreodata fericita.
In cele din urma, dupa vreo doi ani de la despartire, a inceput o relatie cu un barbat care stia cum sa se comporte cu o femeie, o aprecia si se intelegeau bine. Dar nici pana acum nu a renuntat la el, cel care i-a frant inima de atatea ori, nici dupa atat timp inima ei nu s-a vindecat. Imi spune mereu ca nu stie daca va putea vreodata sa renunte la el, pentru ca mereu va ocupa un loc in inima ei, chiar daca nu vor mai fi vreodata impreuna.
Este foarte greu sa renunti la sentimentele de dragoste pe care le simti fata de o anumita persoana. Sa zici "Gata! Pana aici! Pun punct si o iau de la capt!" poate fi usor, dar pana a pune in practica iti poate lua ceva timp, poate o eternitate. Oricat de dificil ar fi sa depasesti situatia, iti trebuie o vointa de fier si sa crezi ca fericirea exista si pentru tine!
Noi, femeile, ne simtim uneori dependente de cel pe care il iubim, chiar daca suntem ranite de mii de ori. Avem o slabiciune fata de cel care ne face rau si, poate "scenele" dintre parintii nostri, la care am fost martori in copilarie, ne-au facut sa credem ca asa este normal intr-un cuplu: femeia trebuie sa se supuna mereu barbatului, poate fi umilita, injosita de acesta, etc.
"Poate asta este crucea care mi-a fost data sa o port", "Stiu ca este alcoolic, dar nu pot sa imi imaginez viata fara el", "Poate chiar merit uneori sa mai primesc o palma", "Stiu ca ma insala, dar nu pot renunta la el", "Copilul meu nu poate creste fara tata"... sunt mii astfel de replici pe care le auzim cu totii, uneori ne ingrozim de situatii si cat pot sa suporte unele femei pentru ca iubesc. In astfel de cazuri, o dragoste "bolnava" si dureroasa, greu de suportat, dar la care nu cred si poate nu vor sa renunte.
Si pana la urma de ce? De ce ai accepta sa fii o martira intr-un razboi continuu fara sorti de izbanda? Dragostea inseamna sacrificii, dar nu si compromisuri gratuite. Asta nu este fericirea si iubirea adevarata... Nu ai de ce sa te simti vinovata daca te-ai decis sa renunti la o dragoste lipsita de substanta si alegi in schimbul ei un alt drum, o alta viata in care poti fi fericita cu adevarat.
Este normal sa te napadeasca un sentiment de frica, mai ales atunci cand iti apare in minte gandul ca ai putea sa te desparti de el: "Ce ma fac singura de acum incolo?", "Oare voi supravietui fara el?", "Nu voi intalnit niciodata dragostea adevarata!", "Ce ii voi raspunde copilului cand ma va intreba unde este tata?"... astfel de replici iti vor incerca increderea in propria persoana, dar nu te lasa niciodata rapusa la pamant. Cu timpul vei invata ca fericirea ta este mult mai importanta decat a celui care nu te respecta, nu te iubeste si vei gasi cuvintele cele mai potrivite sa ii spui copilului tau de ce tatal lui nu mai face parte din viata ta.
A sosit momentul in care trebuie sa iti recapeti onoarea si sa crezi cu tarie in cuvintele pe care le rostesti: "Gata! Nu mai vreau sa accept nicio amenintare, umilinta sau jignire. Asta nu este dragoste, este chin!". Acum trebuie sa renunti la toate fricile, sa te desprinzi si sa iti aduni puterile pentru a face pasul cel mare, acela de a renunta la cosmarul in care traiesti si sa mergi mai departe pentru ca in mod sigur fericirea ta nu este alaturi de el. Fericirea ta oricum exista si de aceea trebuie sa o cauti in alta parte! Poate aceasta renuntare este cel mai greu lucru pe care l-ai facut vreodata in viata ta, dar fercirea ta (si a copilului tau) este cea mai importanta si de aceea merita sa faci orice sacrificiu!
© Copyright:
Cat de greu imi este sa renunt la el...
Intr-o relatie de dragoste, despartirea este, de cele mai multe ori, lucrul cel mai dureros care ti se poate intampla. Oricat de puternica ai fi, aceasta ruptura te-ar...
Comentariile 1-50 din 65
Vreau sa renunt la el la domnul ( p+enis ) cum sa fac ...toata ziua imi vine sa stau cu el in gura ? Nu sunt fumatoare dar un astfel de trabuc parca imi gadila papilele gustative ,mai ales cand el ma umple cu s+p+erma lui in cerul guri. Un sfat ceva ? Daca trec la vibrator acela parca imi clantene dinti in gura >
sint cu sotia mea de 23 de ani si acum sintem aproape despartiti.ea vrea sa ne despartim dupa atitia ani din cauza ca iubeste doi barbati pe mine si pe"el"si cu toate ca am iertato si vreau sa ne refacem viata ea nu poate din cauza ca am cerut ca in caz ca se mai intimpla sa imi spuna ca sa ne putem desparti amiabil dar cel putin am incercat sa fim inpreuna.o iubesc enorm si nu credeam sa existe durere mai mare decit asta, sufletul meu este pustiu si doare enorm de tare, nu stiu daca o sa pot trece peste asta vreodata,am sa sufar in fiecare clipa a vietii mele,o suferinta agonizanta care ma omoara,cine nu trece prin asa ceva nu stie ce inseamna.viata mea fara ea este fara rost ea este totul pentru mine si am so iubesc toata viata chiar daca ar insemna sa sufar pina la sfirsitul ei
sunt multi ce se sinucid ptr ca au fost inselati sau a persoana iubita a plecat ...inainte nu ii intelegeam, ziceam ca nu ai cum sa iti iei viatza din iubire....acum gandesc altfel deoarece as face-o si eu....iubesc enorm, gresala mea a fost si va ramane nu stiu sa arat si gresesc ( insel ) se afla ( promit ca nu se mai intampla) iar se intampla ( iar iarta) de 3-4 ori (plus ce nu a aflat) ma simt f f rau nu merita nu se face asa ceva stiu asta , in momente cand eram cu altcineva nu ma simteam bine stiam ca gresesc dar nu stiu cum sa explic ce a fost in mine parca nu eram eu, umileam persoana ce o iubeam mai mult ca orice cu toate ca gresam, imi bateam joc (constienta) regret mult, si in momentele acelea stiam cat de rece pot fii dar tot ma jucam, nu am stiut sa apreciez iubirea ce mi o purta,intr o zi de cearta plangand mi a spus " mai adus in starea cand spun ca te iubesc mai mult decat propriu meu copil" aceste vb m au durut f tare de parca cineva baga cutitul in mine, mi a spus ca roata se va intoarce si am sa sufar si eu (clar, nu am crezut ) acum a venit momentul cand sufar poate mai mult,totul sa terminat dar nu de tot locuim impreuna nuamie nimik intre noi, fac totul ce spune cu speranta ca imi mai va da o sansa....se poarta cu mine f urat ( sufar ce sa fac) imi spune mereu ca dumnezeu nu doarme! am momente cand mi as loa viatza dar din iubire nu o fac. dak cititi sigur nu va vine sa credeti cat de rece poate fii un om...asta este adevarul din pacate
buna, 3ani am avut o relatie cu o fata ce depe azi pe maine mi a spus ca nu ma mai vrea, am intrebat dc ? mi a spus ca e mai bine si ca are un copil ce nu vrea sa afle.....si ca numaii simte nimik ptr mine...eu ink tin la ea fff mult....cand iesim intr un club si bem ceva ( ceva mai mult ) ajungem acasa si avem contact sexual a 2zi e totul uitat din partea ei ca si nu sa intamplat nimik...... cand mai stau de vb cu o fata sau un baiat ea se schimba total si cauta motiv de cearta ( dc? geloasa ? eu locuiesc cu ea si imi este tare greu ......mi as da si viatza ptr ea mi a fost ca mama tata frate si ink imi este! ce sa fac cum sa fac .... m am saturat de catev aluni sa tot sper ca totul va fii ca inainte....stiu ca nu e bine sa iubesc o fata dar inima joaca cum vrea.....3ani au fost asa frumosi, este posibil sa numai iubesti de pe o zi pe alta ??
buna, 3ani am avut o relatie cu o fata ce depe azi pe maine mi a spus ca nu ma mai vrea, am intrebat dc ? mi a spus ca e mai bine si ca are un copil ce nu vrea sa afle.....si ca numaii simte nimik ptr mine...eu ink tin la ea fff mult....cand iesim intr un club si bem ceva ( ceva mai mult ) ajungem acasa si avem contact sexual a 2zi e totul uitat din partea ei ca si nu sa intamplat nimik...... cand mai stau de vb cu o fata sau un baiat ea se schimba total si cauta motiv de cearta ( dc? geloasa ? eu locuiesc cu ea si imi este tare greu ......mi as da si viatza ptr ea mi a fost ca mama tata frate si ink imi este! ce sa fac cum sa fac .... m am saturat de catev aluni sa tot sper ca totul va fii ca inainte....stiu ca nu e bine sa iubesc o fata dar inima joaca cum vrea.....3ani au fost asa frumosi, este posibil sa numai iubesti de pe o zi pe alta ??
Am nevoie de un sfat...acum mai bine de 15 ani,am cunoscut un baiat de care m-am indragostit insa in tacere...intre noi nu s-a intamplat niciodata nimic,el era ceva mai mare decat mine si nu aveam cercuri de prieteni comune. De fiecare data cand il intalneam inima imi batea foarte tare.Anii au trecut,eu m-am casatorit,am divortat,am 2 fetite...cand intr-o zi ma contacteaza pe un site de socializare,eu nestiind cine este pt ca nu avea niciun fel de poze. Intrebandu-l cine este el a inceput sa-mi povesteasca,tinand sa precizeze ca stie ca in trecut eu am fost indragostita de el.Am ramas foarte surprinsa de aceasta situatie...mi-a spus ca vrea sa ne intalnim si sincer nu stiu ce sa fac,cum sa reactionez.inca nu ne-am intalnit face to face,vorbim de ceva timp pe mess...imi face placere sa vorbesc cu el.I-am intrebat daca stia totusi ca eu sunt indragostita de el,de ce nu m-a bagat niciodata in seama?la care mi-a raspuns ca niciodata nu e prea tarziu.Exista totusi o problema,el are pe cineva momentan.nu este casatorit insa locuieste cu cineva.D-aia imi este foarte greu sa iau decizia de a ma intalni cu el,cu toate ca imi doresc foarte mult asta.Nu-i inteleg nici lui intentiile.....si mi-e teama.Ce ma sfatuiti?
Cum poti pleca dintr-o relatie care iti face mai mult rau decat bine?E o intrebare care ne macina sufletul atunci cand ceva s-a rupt,cand lucrurile nu mai functioneaza cum functionau inainte...inainte de ce?Poate de aici ar trebui sa analizam toata situatia,din punctul in care s-a intamplat ceva,din momentul in care ne-am gandit prima data ca ar fi mai bine fara el,fara cel pe care il adoram...Desi ne scuzam ulterior si spunem ca am ¨vorbit la nervi¨-acesta trebuie sa fie punctul de plecare,semnul acela mare de intrebare...Cunosc sentimentul de durere,stiu ce inseamna sa ai sufletul ranit,dar mi-a fost necesar sa trec prin iad ca sa invat ca intro relatie suntem doi,la fel de importanti,ca trebuie sa il ascultam pe cel de langa noi,chiar daca noi avem impresia ca nu ii lipseste nimic,ca totul e perfect,ca sa nu ne trezim in clipa in care se naruie perfectiunea si sa ne intrebam de ce?Invatam din fiecare experienta,cel putin asa ar trebui...Sa fim puternici si sa avem incredere in noi si nu uitati timpul vindeca orice rana,dar are nevoie si de putina vointa din partea noastra...
Stau si ma tot gandesc mereu.Logodnicul meu s-a schimbat foarte mult in comportamentfata de mine.Sta mereu in timpul liber si chiar cand vine de la munca numai pe calculator.Nimic nu face altceva.Doar la calculator,avem nunta curand programata.Nu imi vine sa cred ca se poarta asa e fff indiferent ne certam din cauza ca el sta mereu la calculator si tot nu vrea sa renunte la el,macar putin.Se joaca in fiecare zi,inclusiv in acest momemnt si stau si ma gandesc ca va veni ziua cand ne vom desparti,dar nu am putere sa imi fac gabajul si sa plec!e foarte dureros:((
M-am purat foarte dur cu iubita mea ne-am certat ne-am impacat si dupa aia un asa zis prieten al meu ia bagat multe in cap unele adevarate unele neadevarate si acum ia numai este dulce cu mine numai ma iubeste cum era inainte nustiu ce sa fac o iubesc atat de mult odata se comporta foarte frumos cu mine dragostoasa si uneori se comporta cum ma comportam eu cu ea as dori un sfat
toti suntem in cautarea fericirii adevarate multi spun daca iubesti deja esti fericita dar uitative fetelor oare chear dragostea asta fece pe om mai fericit eu nustiu ce sa spun dar mie mii dor de momentele cind eram singura fara griji nevoi probleme mai ales .am si eu o reletie de 1an si 11 luni dar zi de zi ma intreb sunt eu oare fericita si nu gasesc nici un raspuns uneori ma intreb eu iubesc sau doar obisnuita cu el ma tine da la inceput relatia noastra parca era frumoasa der dupa undeva chear 5 6 luni la mine focu sa stins nu mai eram acea persoana care eram la inceput ori acesta a fost momentu cind a aparut dragostea din partea mea si la el sa sfirsit sau invesr eu am devenit o alta persoana simnt ca nus eu simt ca ceva pe mine ma conduce......avem o relatie care nu mai merge bine delok eu zi de zi ma trezesc si ma intreb doamne oare cind o sa fie bine dar tot odata eu nustiu ce bine vrau cu adevarat (sa ne despartim sau sa rezolvam problemele dintre noi si sa continuam )singura nustiu ce vrau e greu ............relatia noastra a ajuns departe el da imi spune ca ma iubeste si ca eu trebu sa am incredere in el dar cum(: cind el nu imi mai da nici o siguranta da traim inpreuna vorbim de femilie copiii dar cummmmm ?cind eu nus sigura de ziua de mine familia mea toti ca unu imi spun llasal el nui pentru tine nuti trebuiasca oprestete dar nici pasul acesta sal fac nu am puteri eu cu el de la el nu mai primesc puterea si sentimentele care lear primi o fata de la prietenul ei si de asta incerc sa vorbesc cu alte persoane erau zile cind vorbeam pe saiturile de socializare cu alte persoane din trecutul meu ele imi dadeau puteri parca imi aparea si zimbetul si mergeam inapoi linga el si parca totul era bine eu nu lam inselat niciodata pecind de el nu pot sa spun acelasi lukru .in ultimu timp tot mai mult si mai mult lipseste de acasa imi explika ca asta ii este munka dar cum pot sa cred in momentele astea cind toate celelalte lukruri ma conving de opusu ,....................
sa vad comentariile altor femei ma ajuta dar am nevoie de sfaturi simt k lumea mea se prabuseste. am stat impreuna cu un baiat mai bine de 4 ani eu aveam 17 si el 16 ani acum am 22 aproape de cand aveam 4 luni au inceput probleme intre noi dar am mers mereu mai departe, au fost foarte multe probleme intre noi are probleme cu drogurile lejere, ne am vorbit in mii de feluri a ridicat mana la mine s au intamplat multe lucruri urate dar ne am iubit mereu a fost aproape de mine knd plangeam ca aveam probleme acasa plangea impreuna cu mine stiu k e un baiat sensibl si ma iubeste e bravo dar nu mai puteam continua stiu k am gresit si eu fata de el dar incet incet ne am incepartat, eu am cunoscut un al baiat care s epoarta foarte frumos cu mine imi spune k ma iubeste inainte imi spunea k el nu m ar putea trata nikiodata ca fostul meu pt k eu merit ceva mai bun eu acum stau impreuna cu el, dar fostul meu imi trimite mesaje si ma simt condizionata imi e foarte greu nu a trecut mult timp de cand ne am lasat vreo 3 luni in care ne am impacat iar pt 2 saptamani am vrut sa mai incerc o data dar stateam prea rau mie imi este foarte greu pt k am multe amintiri cu el parintii rudele se cunosteeau toti mi am imaginat mereu un viitor alaturi de el se vorbea de nunta peste un an vroiam sa ne mutam impreuna problema e ca eu nu l mai iubesc pt k altfel nu as fi putut sa stau cu altcineva si el a avut multe alte relatii intime cu alte fete eu ii vreau binele a fost o persoana importanta in viata mea si mereu am dubiul daca am facut bine k ne am despartit pentru ca intotdeauna stii ce lasai dar nu stii ce gasesti dar simt ca nu il iubesc si l am lasat pt k nu vreau sa mi bat joc de el nu vreau sa fiu egoista vreau sa si gaseasca o fata care sa l iubeasca si sa l accepta asa cu e el, dar in momentul in care imi trimite mesaje si imi spune k ma iubeste si k nu vrea sa ma piarda pt totdeauna stau raum condizioneaza ma face sa nu mai stiu ce vreau stau prea rau ce pot sa fac va rog am nevoie de cineva cu care sa vorbesc am nevoie de un sfat va rog
Buna.Postez aici pt ca sper din toata inima ca cineva ma v-a ajuta cu un sfat bun.Sunt cu prietenu-meu de 1 an si 4 luni.E cu 10 ani mai in varsta decat mine.De aproape 1 an stam in casa familiei mele,asta aducand tot timpul certuri intre noi.Ai mei nu i-au zis absolut nimic niciodata!nici sa se dea la o parte.sau sa faca ceva,in schimb el vrea sa ma puna mereu la mijloc,nimic nu ii convine,mereu face scandal din orice si daca un pahar nu e spalat bine,el face figuri si scandal.Il iubesc,dar ne certam mai mereu din orice,imi spune cuvinte atat de jignitoare....eu am 22 de ani,din cauza lui m-am schimbat ft mult.nu mai ies,nu mai beau,nu mai merg cu fetele in oras,stau in casa toata ziua si ii fac lui de mancare,spal haine si fac curat,iar el nu apreciaza absolut nimic,stie doar sa zica ca nu e bine,sa ma jigneasca si sa se enerveze.NU stiu ce sa mai fac.MI-e frica sa ma despart de el,stiu k imi v-a fi foarte greu si nu stiu cum voi trece peste.Vreau sa fiu fericita,sa simt ca sunt apreciata si iubita.IMi cer iertare ca va spun voua toate astea,dar nu mai suport,simt nevoia ssa ma descarc,nevoia de a primi un sfat..va rog,ajuta-ti-ma si pe mine!!
eu nu am trecut nici dupa 5 ani . e un barbat care nu are ce cauta langa mine , asa spun toti cei care ma cunosc . cu acest om am un copil . ne-a parasit acum 5 ani pentru o alta femeie , culmea cu care nu a ramas . a format timp de 3 ani o fam cu o femeie care avea un baiat de varsta fetei lui . nu sunt o femeie urata sau cu care nu ai ce vorbi ,dar am slabiciunea asta . de intors nu ma intorc la el dar mai e ceva ,dar nu stiu ce .
am citit destule comentari in care voi fetele va victimizati,voi sunteti cele care nu gresesc niciodata,doar voi oferti dragoste,dar nu o primiti inapoi,etc...si barbati,baieti,sau cum dorti sa le spuneti sunt oameni.deci,sentimentele se lovesc si de ei nu numai de voi.ca si unele dintre voi,iubirea ce o ofera e calcata pur si simplu in picioare de unele dintre voi,sunt umiliti prin faptul ca sotia lui are un amanat,dar trebuie sa taca ca nu cumva sa va piarda,sa sa_si distruga casnicia si ca copilul lor sa ramana cu doi parinti naturali.cate dintre voi sunteti imculate?putine!inaite sa aruncati piatra,ganditiva ce trebuia sa faceti si voi pt a va pastra relatia,ce lipsea relatiei si ce ati facut pt ea si credeti_ma cele mai multe dntre voi trec mai usor peste un esec decat un barbat.sunt multe de zis dar poate nu pot sa ma exprim indeajuns sa ma fac inteles,dar va rog nu aruncati piatra din mana sa loviti pe cel vinovat,pastrati_o si punetio la temelia relatiei voastre pt a fi mai puternica.
Salt ma numesc Marina am 25ani,sunt casatorita deja de 5ani,sotul calatoreste deja de 3ani in Spania,eu singura acasa....bebe nu-avem,dar e ceea cemi doresc!Asta ma framinta si ma doare cel mai mult ca uneori e certam cu sotul pe tel pina la cutit,ceea ce defapt cind e acasa nu se intimpla niciodata.Ne certam tare si nici unul nu cedam ca sa sunam,se intimpla ca nu vorbim cite 10zile.......nu cedez nici eu si nici el,nu pot sa inteleg ce se intimpla de ce e asa?Asta nu-e bine!Cind e plecat si sunt singura am stresuri,nervii explodeaza pina la pamint,mai ales cind stiu ca el acolo e in compania lui sora lui si sotul ei(ce nui stimez deloc),dar eu sunt singura la md.Uneori am dorinta de a incheia relatia noastra ce deja dureaza 11ani,5casatoriti.....Ce sa fac cum sa procedez?
Am si eu o intrebare...spune`ti va rog ce sa fac ...ce decizie sa iau... eu sunt eleva...si ieri am lipsit de la scoala..prietenul meu i`a cerut unei foste prietene de a lui un caiet apoi dupa ore s`a dus la un club numai el cu ea sa ii inapoieze caietul, peste ceva timp niste fete care ma cunosc l`au vazut, apoi cand pleaca imi spune ce sa intamplat de frica sa nu imi spuna fetele alea ceva...eu l telefon m`am certat cu el..si el imi vb urat....apoi si`a cerut iertare si mi`a spus ca ma iubeste... oare sa il cred..? merita sa mai stau cu el?
Cel mai bine ar fi sa incerci sa discuti cu el ! stii...fiecare iubeste in felul lui si isi exprima sentimentele asa cum poate mai bine . Nu vreau sa generalizez...e foarte probabil sa gresesc , dar lucrurile astea se intampla cand primesc atentie din alta parte ! la fel de bine poti sa te inseli ( daca-ti trimite mesaje mai rar nu inseamna ca te iubeste mai putin decat atunci cand iti trimitea zece mesaje pe zi ) , iar el poate are doar o perioada mai ''dificila'' ... multe cupluri trec prin ce treceti voi... poate e un pic comod , sau poate veti nevoie de ceva care sa va trezeasca iar fluturasii :D Spune-i ce te deranjeaza ... e foarte important sa existe comunicare intr-o relatie !
am o relatie de un an si 2 luni de vre-o 4 luni simt ca nu ma mai iubeste de ce? pentru k nu am mai intretinut relati sexuale de2 sapt inainte o faceam aproape in fiecare zi nu ma mai anunta unde se duce daca il sun imi zice k sta acasa ma duc la el sa il vad el nu-i acasama saruta mai rara ma suna rar imi trimite sms mai rar inainte pe zi primeam cred vre-o10 sms acum nici macar unul asi vrea sa ma desp de el dar.....il iubesc foarte mult nu stiu ce sa fac va rog ajutati-ma cu un sfat
MdAh...Este ff greu, si eu in urma cu 2 sapt m-am desp de iubitul meu acum de 3 zile el a plecat in italia... imi este foarte dor de e si deabia acum am realizat cal iubesc dar este ff tarziu.. as face orice sal aduc inapoi.. plang zi de zi cand ma gandesc la clipele frumoase petrecute cu el.. si nu pot sa traiesc cu gandul ca nul mai vad numai peste 2 ani, nu pot sa traiesc cu gandul ca incal mai iubesc... StiU ca este greu stiu ca doare dar n-ai ce sa faci... unii vor sa se omoare dar nu este o solutie pt ca mereu dupa ploaie vine soare ;) fi tare si rezista ;) daq vreti sa vb id: crazy_stars_maada@yahoo.com
A trecut o saptamana de cand am hotarat sa rupem relatia, de la o cearta, una din nenumaratele certuri....si s-au spus vorbe grele! ieri trebuia sa facem 2 ani ! ca sa vezi cat te poti schimba dupa o astfel de relatie : ma transformat intr-o femeie instabila emotional si zic asta pentru ca inainte eram in stare sa tratez cu calm orice ,iar acum totul ma scoate din minti, trec de la o stare la alta! E trist sa renunti sa faci ceea ce-ti place tie ca sa faci ce-i place lui...apoi te minti ca-ti place si tie, incepi sa te obisnuiesti si te complaci in situatia asta , dar ce sa faci cand el se schimba si face ce-ti palce tie, dar devine posesiv, gelos, adesea furios! presupun ca asa-ti dai seama cand e cazul sa pui punct : te simti sufocata, esti cu nervii la pamant, nu gasesti motive sa zambesti...dar totusi esti iubita ! ajunge ?!
si eu iubesc pe cineva insurat. el nici nu ma baga in seama, stie ca l iubesc dar nu ma place.nici nu va imaginati cat ma doare! uneori imi da apa la moara ca sa ma simt si eu bine. cersesc iubirea lui dar nu o primesc.e lumea mea si simt ca fara el viata mea ar fi in zadar chiar si asa ca nu se uita la mine
buna fetelor! va admir pe cele care au reusit sa spuna gata unei relatii umilitoare si le sustin pe cele care se gindesc sa o faca. eu tot acum trei yile am pus punct unei casnicii care a scirtiit inca de la inceput. ma simt extrem de trista si indurerata. mai e un motiv care ma doboara - copilul. Avem o fetita de 1 an si 8 luni si nu prea stiu cum o sa ma descurc in viitor cu ea. mi-e frica sa nu dau gres undeva. dar revenind la discutie: ma simt bine pe de o parte, chiar usurata ca am avut curajul in sfirsit sa pun punct, dar pe de alta parte ma doare enorm de mult, fiindca inca il iubesc f mult, chiar daca a fost las, mincinos, si m- a si injosit de nenumarate ori.A trait cu mine din comoditate si pentru a vea cu cine iesi in lume, pe cind cu cealalta are o relatie inca de pina la mine insa nu are curajul sa o oficializeze. mereu am avut dubii, odata am mi-au avertiyat despre ea si cei apropiati, da r pina nu m-am cocnit eu insami cu aceasta nu am putut lua o hotarire, mintea mea parca refuza sa creada cea ce era destul e eident. cum am spus "gata", am pus punct si sincer, tare vreau s[ cred c[ exista ceva frumos si bun si pentru mine. ma straduui sa fiu optimista, atit cit se poate, si sa sper in mai bine. suucese si mult curaj fetelor!!!!!!!!!!!
Buna. Ma doare cind citesc prin ce ai trecut si-mi imaginez cita suferinta ai avut. E cumplit de dureros sa ai asemenea probleme in viata. Tot respectul pentru tine ca nu judeci pe alte persoane. Nu vreau sa te flatez dar sa stii ca sunt foarte putine femeii ca tine care nu arunca cu pietre in altele care poate au gresit fara sa-si dea seama ca vor suferii enorm mai tirziu. TE APRECIEZ FOARTE MULT PENTRU COMENTARIUL LASAT DIANEI.
Buna Diana. Sa stii ca am avea foarte multe de vorbit,daca ai vrea. Prin ceva asemanator trec si eu si mi-ar face mare placere sa am cu cine discuta cite ceva. Sa stii ca ai gasi locul cui sa te destainui daca ai vrea sa-mi dai ID tau. Si eu as avea foarte multe de vorbit si nu am cu cine. Astept un semn de la tine. Tot respectul pentru comentariul lasat de BIBOSICA pentru DIANA.
iubirea e puternica,te poate ucide psihic dar trebuie sa fim tari.barbatii sunt prea plini de ei,trebuie sa le demonstram ca nu sunt ei universul si o femeie se poate descurca fara ei,fiind independenta si iubindu-se pe sine insasi.oricat de tare am iubi nu trebuie sa admitem sa ne injoseasca...trebuie sa ne iubim pe noi si pe urma pe ai...
Io nu st Fata, e penibil poate sa postez comentariul pe un site adresa femeilor...dar asta e; mi s-au parut interesante postarile. Adevarul e undeva la mijloc...fetele spun ca fac totul din iubire( unele da).Dar sa trecem la meterialism: Fiti Sincere- ,, suportati" anumiti barbati care sunt betivi, va inseala ,dar treaca fie(are o situatie materiala, ceea ce va multumeste in principiu) fie el rau sau bun sunteti impreuna. Si io ma mir, cand vad cate o fata simpatica cu un ,,mitocan"(st sincer) ma revolt in sinea mea, asa am ajuns sa constat ca ce-i mai valorosi sunt cei care sunt mitocani si cu bani. Nici eu nu sunt sarac, si am fost oarecum stingherit de,,avansuri si declaratii,, unor asemenea fete( la care am constatat o ,,Vasta lipsa de cultura,,) O fata cu principii de femeie ''adevarata" nu gaseste fericirea la un barbat adulter si bogat.Si cum va explicati voi ca partea masculina face alegerea tam nesam, o fata frumoasa face cat zece case si masini.Aaa!!!..mai este increderea si imaginea pe care i-o creaza barbatul atasat la brat, unei femei. Asadar ce cauti aceea gasesti! E cu adevarat trist ca lipseste sinceritatea in alegerea partenerului,a sotului, a prietenului ( si iar acuza k baietii sunt cum sunt, dar femeile sufera pentru ce au ales, nu pentru altceva). Nici nu banuiesc unele fete, ce inseamna sa duci o casnicie fericita, sa vina sotul de la serviciu si el sa-i spuna,, ce frumoasa esti in seara asta,mai ceva ca ieri'', nu fara ca ea sa-l intrebe cum a fost la serviciu. !!!!e TRIST, FOARTE. Nu apar drepturile barbatilor, ca nu sunt fara da cusur asa stiu, vreau doar sa infatisez, asa unele aspecte.***IUBITI SINCER*** ca sa fiti iubite sincer ;)
Ei au dreptul sa ne umileasca,sa ne insele,sa ne jigneasca si noi sa fim fraiere sa tot iertam?Eu una nu pot.Poate sunt rea:"MI-E MILA DE TINE,DAR DE MINE MI SE RUPE SUFLETUL".Simti ca nu ti-e bine,ai ramas cu el doar de frica,din obisnuinta,chiar stiind ca are pe alta mai tanara,mai frumoasa si pe care o iubeste,i-ai vazut impreuna,ti-au spus unii si altii ca i-au vazut impreuna si tu il ierti?Esti o femeie slaba,extrem,si lumea nu incepe si nu se termina cu el!Am trecut prin asta!BAFTA!
ma-m indragostit de un baiat la prima vedere desi nu credeam in asa ceva din momentul knd l-am vazut si nu o sa intaleg niciodata de m-am indragostit de cine nu trebuia si o sa pot sa explic niciodata sentimentul pe kre l-am simtit atunci desi i-am spus k sunt indragostita de el nu ma crede si se intalneste cu mine knd vrea si foarte rara iar eu am acceptat si asa dar vreau sa renunt dar nu stiu cum sa fac sa nu ii mai raspund knd ma suna nu cred k o sa ma mai indragostes vreodata atat de mult si cred k nu o sa-l uit niciodata si o sa imi amintesc tot timpul de el
Am reusit sa trec peste toate cu ajutorul unui alt barbat mult mai tanar decat mine, iar intre noi nu a fost decat o prietenie fara implicatii sexuale. Aceasta a durat 10 ani ( o sa radeti, dar este adevarat, puteti sa credeti ca am fost foarte apropiati, fara sex ?). Dar tanarul m-a parasit pentru ca vroia sa se casatoreasca si sa aiba urmasi. Sper sa trec si peste acest aspect.Sufar cumplit, dar stiu ca nu ii pot oferi ceeea ce vrea, sunt prea batrana pentru el, diferenta de varsta este de 12 ani. Stiu ca nu ma va uita niciodata, dar stiu ca in societatea de azi nu am loc in viata lui.
Nu esti un monstru, esti o femeie care iubeste si este normal ceea ce se inatampla in sufletul tau. inseamna ca nu esti fericita in casnicia ta. Nu conteaza ca e mai tanar, conteaza ce ti-a oferit. Poate vorbesc prosti, sunt o femeie care a fost casatorita 17 ani si a fost parasita cu doi copii pentru o alta femeie de 21 de ani. La inceput am crezut ca mor, tipta era cu cativa ani mai mare decat fiica mea. Nu aveam bani nici pentru mancare si ei se distrau prin cele mai exotice locuri. Am suferit cumplit, am trecut prin cea cea mai grea depresie .
am suferit foarte mult din cauza unui baiat am stata 8 luni cu el si mi a facut foarte mult rau chiar ajunsesem sa ma si imbolnavesc.insa intr-o zi m am saturat de tot ce imi facea si de cum se purta cu mine si m am despartit de el desi il iubeam enorm.dupa vreo 2 sapt am intalnit un baiat cu care am inceput sa ies ca sa l uit pe celalat...credeam ca nu o sa mai iubesc vreodata si ca toti baietii sunt niste afemeiati insa acest baiat mi a aratat ca mai exista si altfel de baietii pe lume care au suflet......povestea e lunga insa tot ce pot sa spun e ca azi sunt cea mai fericita fata alaturi de el si nu l as da pe niciunul....asa ca fetelor oricat ati iubi un baiat dak va face vreun rau si isi bate joc de voi fiti puternice si desp de el inainte sa fie prea tarziu pt voi
Nu situ daca e bine sa scriu aici despre ce ma framanata; il iubesc dar mi-e greu sa renunt la el; nu este vorba despre sotul meu; ci despre prietenul meu; da stiu ma veti condamna, dar poate daca aveam o casnicie linistita nu cautam in alta parte fericirea; sau cel putin linistea si mangaierea; m-a facut sa ma simt femeie, m-a facut sa ma simt dorita; mi-a daruit 2 ani din viata lui si acum mi-a spus ca trebuie sa-si faca o viata a lui, fara mine; eu nu am loc in viata lui; sunt casatorita; el este mult mai tanar decat mine, stiu ca ar trebui sa renunt la el, dar nu pot; m-am indragostit de el; o femeie matura nu ar fi trebuit sa faca asa ceva, sa-si dea drumul sentimetelor, dar...dar...atat de multi dar;are poti sa-i spui nu sufletului? probabil ca ma condamnati pentru ceea ce am facut, pentru ceea ce fac, dar nu pot fara el; m-a facut sa simt ce nu ma gandeam ca voi mai simti vreodata; stiu nu am nici o scuza, dar....mi-a greu fara el;ar fi mult mai multe de povestit, dar probabil ca nu e locul unde ar fi trebuit sa ma destainui; oricum daca aveti vreun sfat si bun si rau, il accept; oare chiar sunt un monstru? dragostea m-a tranformat in monstru?
sunt si eu in aceasi situatie k ramona.suntem impreuna de 4 ani si el a ajuns la concluzia k numai merge chiar daca ma iubeste,si eu il iubesc dar nu stiu ce sa fac k imi e asa de greu sa renunt la el.am stat 2 sapt despartiti in care l-am mai sunat,alta data a rasp.alta data nu dar mi-a jurat k nu are pe alta si il cred,dar el numai are acum incredere in mine.spineti-mi ce sa fac,k numai pot.
Nu stiu de CE e atat de greu dar simt ca nu pot,SA RENUNT suntem impreuna de patru ani de la varsta de 16 ani am avut o relatie frumoasa dar si cu multe probleme am reusit mereu sa trecem peste doar ca acum eu nu mai pot e foarte greu dar simt ca trebuie sa fac ceva.nu mai e nimic ca inainte nu stiu nici macar daca il mai iubesc sau stau cu el doar pentru ca sunt obisnuita sau poate i-mi e frica sa raman singura.dar zilele sunt din ce in ce mai urate ne certam tot timpul a devenit foarte gelos ma controleaza tot timpul iar ceea ce ma doare cel mai mult e ca el spune ca ma iubeste si nu vrea sa renunte la relatia asta doar ca eu nu stiu daca e asa din ceea ce vad eu.niciodata nu are chef sa ma ajute la nimic daca ai cer sa faca un lucru il face dar cred ca nu cu buna voie doar ca il cer eu.tot timpu e nervos suparat se pune in fata la televizor si nu-si mai ia ochi de la el iar eu,,,,,..........eu nu mai exist.e greu nu stiu ce sa fac oare merita sa sufar asa zi de zi stiu ca daca as renunta la el as fi mai libera as fi mai linistita nu ar mai fi nimeni sa ma intrebe unde ai fost ,ce ai facut ,aia de ce asa si nu invers etc....dar mie frica de ceea ce va fi dupa.oare ce sa fac?cum sa fac sa reusesc?am nevoe de parerile voastre poate ma ajuta.va multumesc.
este foarte greu sa faci acest pas.Si eu am facut acest pas anul trecut.A fost greu mai ales pentru baietelul meu care desi are 12 ani nu a inteles de ce?Dar acum totul este bine.Nu are sens sa imparti viata cu cineva care nu merita.Fericirea mea si a copilului meu este mult mai importanta.Spun asta dupa 15 ani de casnicie
Nimeni nu poate ajuta un om plin de iubire si totodata de suferinta....oscilarea starilor si toate gandurile duc la putere si totusi la o mai mare suferinta...nu poti face altora ce ti-a facut el tie...ar fi mult prea crud...asa ca femei suferinde va dau un sfat:FITI FRUMOASE HRANITI-VA SUFLETE SI CORPUL!vA VENI ZIUA CAND FOSTA IUBIRE VA OBSERVA ASTA IAR U NU VEI MAI FI ACOLO..ASTEPTI MOMENTUL GANDINDU-TE CA IL IUBESTI DAR MOENTUL VA FACE TOTUL SI ITI VEI DA SEAMA CA NU II MAI POTI DARUI NIMIC DIN TINE.....THE END
poate ca te cauta ca isi da seama ce a pierdut,si a realizat ca te iubeste cu adevarat si acum ii pare rau pt tot ce ti-a facut
Este adevarat..este asa greu sa renunti la cineva,sanuti amintesti zilnic de el.Am fost cu un baiat timp de aproape 8 luni.Am ajuns sa tin la el enorm,si el la mn.dar a venit despartirea,chiar dak ne iubeam.cea mai grea despartire....a fost cumplit.acum sdupa 6 luni am un alt prieten...am ajuns sa iubesc din nou...sunt fericita.dar nu e zi sa numi amintesc de celalalt.chiar dak ma facut sa sufar mult,luni intregi...numi iese din minte....ma cauta mereu,acuma pt ce???daca deja nu mai este nimic intre noi??
Fii tare! traiesc exact ceea ce traiesti si tu dar la o scala mai mica..nu suntem inca casatoriti, nu vreau sa ma gandesc prin ce treci fiind maritata cu el...atat stiu ca trec prin momente foarte grele, cred ca trec si printr-o depresie..nehotararea "ce sa fac?" cand ma hotarasc sa plec iar dau inapoi si am impresia ca eu singura ma distrug...NU exista mai mare rau decat noi insine sa ne distrugem psihic zi de zi. Multa putere
desi ce am zis mai sus ar trebui sa gandesc altfel si eu trec prin momente de incertitudine care ma omoara sa divortez sau nu cum va fi fara el fara" RAUL" care ma omoara psihic zi de zi .mai rau de cat este nu are cum sa fie si totusi nu am curajul sa fac pasul spre o viata mai linistita
nimeni nu merita lacrimile noastre iar daca exista cineva care sa merite nu ne va face sa plangem
daca stau singura este si mai rau ca ma gandesc numai la el....nu mai stiu de capul meu m-am saturat si nici nu gasesc un baiat sa fiu fericita,mai bn raman sg de tot....
Si eu ma aflu intr-o situatie de impas cu iubitul meu ,stam impreuna de 1 an am facut unele sacrificii pt el, dar el parca nici nu le observa...adevarul e ca munceste de dimineta pana seara si aduce bani seriosi in casa dar cand vine seara de la lucru, mananca se uita la un film eu la fel langa el..nu prea mai simt ca exista comunicare intre noi, iar a doua zi iarasi la lucru. Imi fac planuri sa plec dar dupa aceea cand ma gandesc ca o sa fiu fara el iaras gasesc motive pt a sta langa el. Nu stiu sunt confuza, mi-e greu sa-l parasesc mai ales ca el isi face planuri de casatorie dar o relatie fara comunicare e nimic...probabil ca astept sa se umple paharul. Probabil ca la fel cum am citit mai sus nu am curajul necesar. Multa tarie!
Si eu am aflu in aceiasi situatie,am fost 8 luni cu prietenul meu,dp care ne-am certat dintr-n motiv destul de ciudat,el vriua sa puna capat definitiv relatiei,insa nu a putut.Desi nu ma suntem oficial impreuna,n vedem in fiecare week,ne sunam in fieacre zi,vb tot ce avem pe suflet.Stiu ca inca ma iubeste si nu poate renunta la mine,dar acesta nu este un motiv sa continuam asa,il iubesc din tot sufletul si mi-as da si viata pt el,si accept acesta situatie pt ca stiu ca , daca ma voi despartii de el definitiv viata mea nu va mai continua...de 9 luni continuam sa vb,sa ne iubim ,dfar nu reusim sa trecem peste tot si sa o luam de la capat.Uneori zic ca cel mai bn ar fii sa o terminam definitiv,sa uitam ca ne-am cunoscut,dar nu am curajul sui puterea necesara de a face cea ce imi propun...e atat de greu...si doare atat de tare.
Nimeni nu iti spune sa uiti e foarte important sa-ti amintesti prima relatie sau persoana pe care ai iubit-o. Eu nu m-am desparit de partenerul meu cred ca astept sa o faca el, mie mi-e greu sa pun punct, iar singuratatea in doi poate sa doare mai tare.Sfatul meu pt. tine este sa iei fiecare zi asa cum este cu bune si cu rele, gandeste-te ca vei intalni o alta persoana care te va iubi.Pune-ti ordine in ganduri si nu te mai implica intr-o alta relatie pana ce nu reusesti sa treci peste relatia cu el,pt. ca tu vei veni cu tot bagajul din relatia anterioara.Probabil ca si de asta iti este greu sa mai ai incredere. Dar asta este parerea mea pt.ca nu stiu motivul despartirii tale de el.Iti doresc multa sanatate si puterea de a trece peste relatia cu el, aminteste-ti ca a fost primul si ca din relatia asta ai putut invata.....totul este aranjat si pus deoparte pt.fiecare.
este ft greu sa uiti de cel iiubit am avut o rel de 5 ani am stat si impreuna a fost prmul barbat din viata mea si acum dupa un an de cand ne-am desp tot ma doare sunt trista,nu mai e nici o rel asa cum era cu el,ma simt dezamgita ,durerea a ramas,fiecare rel este un chin pt ca nu mai am incredere in nimeni el a fost totul.....am 20 de ani si nu mai am iluzii,totul pare lipsit de sens,nu mai pot visa.....
Dupa sase ani inca locuim separat, adica fiecare cu casa lui, cu treaba lui.Motivul pe care il invoca ca nu vrea sa ne mutam impreuna este cainele, care ii deranjeaza somnul iar el trebuie sa fie odihnit pentru sala (face culturism).Cainele este doar un paravan,pt. ca puteam sa ne mutam impreuna de acum trei ani cand nu exista cainele dar atunci invoca faptul ca nu putem din alta cauza.E o poveste destul de lunga si dupa cum cred nu vom mai face nici un pas inainte desi a strigat sus si tare ca eu sunt femeia vietii lui si cu mine vrea sa se casatoreasca si sa-si intemeieze o familie.Dar dupa cum se observa mai sus nu poate din cauza ``cainelui``care-i ingradeste libertatea.As vrea si parerea voastra pt.ca eu imi dau seama ca in nici un caz nu vrea o familie daca nu accepta un caine.E in zadar sa subliniez ca a incercat sa ma faca sa renunt la caine cum am renuntat la nenumarate vise si dorinte in favoarea relatiei cu el.Eu nu mai pot sa renunt si nici nu mai vreau.
alina intro relatie trebuie sa suportam si capriciile persoanei iubitei sa mai facem si cateva sacrifici daca va iubiti asta nu e un motiv sa va desparti eu am avut o relatie de 3 ani anul asta pe 17 mai trebuia sa facem nunta dar el si a iesit din fire si ma batut si nu am putut sa il iert si am plecat la sora mea in spania si aici mi am dat bacul am facut cursuri de asistenta si fac practica in spital si sunt si la universitate si inca il iubesc a trecut aproape doi ani si inca il iubesc enorm si stiu ca si el ma iubeste dar nu cred ca mai poate ficeva intre noi asta e viata trebuie sa trecem peste
si eu ma aflu intr`o situatie asemanatoare.Am stat cu un baiat exact un an:| si acum ne am desp.tin sa zic ca e si primul baiat din viata mea,cate ni sau intamplat ...si de aceea nu pot renunta la el:| oricum viata e frumoasa nu merita sa suferim pt un baiat asta niciodata!!!
E greu sa te desparti de cineva , dar 2ani si 8 luni nu e foarte mult in comparatie cu altii. Simplu fapt ca te duci obosita la facultate , ca sta pe calc pana dimineata si ce-ti reproseaza demonstreaza ca este cam egoist si imatur, probabil s-a obisnuit sa te oibe langa el si nu sis mai face griji de casa, lasand totul pe seama ta. Nu e normal sa stea pe calc . Ar tb sa iti propuna sa iesiti in oras , sa vedeti un film impreuna. Sa isi faca planuri de viitor cu tine, relatia pe care o descrii a intrat in plafonare daca nu chiar in rutina. Dc spui ca sunteti de mici impreuna e greu sa te desparti dar la un moment dar se umple paharul si nu mai ai ce face, renunti. Motivele pe care le invoci sunt banale dar si suparatoare in acelasi timp. Nu merita sa te desparti de el dar dc nu se mai poate tb.
Posteaza comentariu