Chiar daca totul pare foarte usor, sunt aspecte ale acestei situatii mai mult sau mai putin placute. Una este sa faci cunostinta cu cineva, sa fie dragoste la prima vedere, sa-ti placa si sa vrei o relatie cu el, alta este sa te implici intr-o relatie cu cel mai bun prieten.Temerile nascute din schimbarea relatiei cu barbatul respectiv, rutina, faptul ca il cunosti atat de bine incat nimic nu te mai poate surprinde la el, faptul ca ii stii toti prietenii, stii ce-i place sa manance si ce nu, unde ii place sa mearga etc., toate acestea pot influenta relatia dintre voi.
Pe de alta parte, exista si avantaje. Toate cunostintele pe care le ai despre persoana respectiva te pot ajuta sa nu faci greseli care l-ar deranja.
In plus, daca atatia ani ati fost prieteni... cei mai buni prieteni, ati ascultat aceeasi muzica, ati mers la aceleasi spectacole, ati ales aceleasi destinatii de vacanta, este clar ca sunteti pe aceeasi lungime de unda si nu vor putea aparea probleme de compatibilitate conjugala.
Daca esti intr-o astfel de situatie, ai grija sa faci diferenta intre relatia care s-a terminat si cea care a inceput. Nu trebuie sa uiti ca acum i te raportezi altfel, nu iti mai este cel mai bun prieten, ci este iubitul tau.
De asemenea, nu uita sa-l prezinti prietenilor, familiei, cu noul statut pe care il are. Implica-l mai mult in problemele casnice, fa-l sa nu se mai simta prietenul cel mai bun care te asculta ori de cate ori ai nevoie, acum este parte din casa ta, trebuie sa fie implicat total in tot ceea ce presupune acest aspect.
Daca iubesti, nimic nu te poate impiedica sa ai o relatie frumoasa, fie ca barbatul din viata ta este prietenul tau cel mai bun, pe care-l cunosti de un secol, fie ca este dragoste la prima vedere.
Comentarii (44)
se poate ca intre doua prietene bune,sa apara dorinte nespuse,
Te inteleg foarte bine , sunt casatorit si cel mai bun prieten al meu este o femeie . Prietenia dureaza de 5 ani si in vara aceasta mi-am dat seama ca sunt atras de ea , de farmecul ei , de felul ei de a fi . Ea este implicata intr-o relatie , cred ca si-a dat seama de sentimentele mele si imi este teama sa nu o pierd , sa ma scoata din viata ei . M-ar durea cumplit . La tine lucrurile imi par mai simple , daca nici unul dintre voi nu sunteti implicati in alte relatii , atunci trebuie sa va traiti dragostea . Este cu atat mai bine daca va rezista si sentimentul de prietenie caci acesta va dainui daca sentimentul dragostei se poate atenua sau disparea . Iti doresc sa fii iubita !
VA ROG AJUTATIMA CU UN SFAT .as ruga si eu pe cineva cyu experienta de viata sa imi dea si mie un sfat.Am si eu un var care vb cu o fata de 3-4 luni,eu nu am stiut nimik pana acum 6 zile cand primesc telefon de la o colega de clasa sa ma intrebe daca stiu ca varul meu vb cu o fata,eu iam psus ca nu stiu si ca nu ma intereseaza.de aici a plecat un intreg dezastru deoarece varul meu mia cerut ajutor sail invat niste trucuri pt a inpresionao sau a il invat cum sa faca ca parinti ei nu ii da voe sa iasa cu el.iam spus ca o sa ii dau niste sfaturi dar ar trebuis a ne gasim si sa o cunoasc s eu pe fata sa stiu mai multe depsre situatia aceasta.in definitiv am aflat ca fata asta care el incerca sa vb cu el se fere de parinti ca se vede cu varul meu sica parinti ei ma cunoaste si pe mine si ca ar i mai bn sa vb cu mine,eu am ramas socat si iam invatat iasa din aceasta situatie am isit in oras intro seala la o pitzarie apoi am programat o lata iesire,numai ca varul meu merge din greseala in greseala nu stie sa se poarte cu o fata nu e manierat si ei nu gasecs un subiect comun SOCUL CEL MAI MARE este ca tipa a inceput sa ma placa pe mine si la cam indeprattatel sustine ca tine la ea dar o amenita ca se omoara ca se arunca de la etaj daca nu sta cu el si saraca fata e santajata psihic ca el se sinucidedaca nu sta cu el si acum ea ar vrea sa fie cu mine pt ca sunt diferit de la cer la pamantINTREBARE MEA ESTE :cum sa procedez in situatie de fata?mie imi place fata dar consider ca gresesc si ma simt intrun fel vinovat de situatia aceasta credeti ca gresesc daca mas intalni cu ea?
Povestea mea....am fost prietena buna cu un barbat timp de 1 an de zile. El locuieste in alta tara. Foarte rar existau zile cand nu vorbeam cu el la telefon sau pe mess. Comunicarea incepuse sa devina pentru amandoi indispensabila, devenisem dependenti. Totul se rezuma la prietenie pura. Dupa 1 an de zile, el a hotarat ca e bine sa ma viziteze, sa isi cunoasca cea mai buna prietena. Inainte cu o saptamana de a veni am realizat ca el se schimbase si am discutat foarte deschis ca nu imi doresc complimente gratuite, ca nu vreau sa pierd prietenia cu el. Dar cand a venit ...am consimtit. Am regretat pentru ca nu imi doream sa il pierd ca prieten. Am discutat si am hotarat de comun acord ca nu se va mai intampla. Dupa cele intamplate am continuat sa ramanem "prieteni", dar devenisem amandoi putin gelosi. Vara trecuta el a insistat sa ii intorc vizita. Am adus iar in discutie prietenia noastra. Am stat o saptamana la el. Totul a fost minunat, pana cand am cazut amandoi in aceeasi ispita, o singura data, si iar promisiuni.... Acum , comunicarea cu el este aceeasi. ne simtim bine, radem glumim si uneori mici gelozii in gluma. In vara aceasta a insistat sa imi petrec concediul la el. Am refuzat politicos si am plecat 2 saptamani in Grecia. Cand m-am intors, el a inceput sa faca glumite in legatura cu plecarea mea, mici gelozii in gluma. Acum o luna de zile m-a invitat la el, am refuzat motivand faptul ca nu pot sa imi iau liber de la munca. Elegant mi-a reprosat ca am putut sa imi gac concediul in Grecia in loc sa merg la el. Iar acum surpriza mare a fost ca am primit bilet de avion de la el , sa ne intalnim pentru un weekend. Imi doresc foarte mult sa fiu alaturi de prietenul meu. Imi este teama sa nu fac aceeasi greseala. Sicer, am inceput sa tin mai mult la el, dar nu vreau sa pierd prietenia lui. Este mult mai importanta prietenia lui decat o relatie. Ce sa fac? Sunt atat de confuza...
se numeste friendzone, si nu va fi niciodata chimie intre doi prieteni de sex opus
eram implicata intr-o relatie cu un baiat , iar preitenul lui cel mai bun ..mi-a devenit cel mai bun prieten, eram tot timpul impreuna , chiar vorbeam mai mult decat vorbeam cu fostul. intr-o zi fostul meu s-a despartit de mine pentru ca *asa zicea el* era gelos pe noul meu prieten , dupa 2 zile de la despartire fostul meu iubit si-a facut o alta prietena , dupa o saptamana , eu si pritenul meu cel mai bun am decis ca ce simtim unul pentru altul e mai mult decat o prietenie ...azi facem o luna decand suntem impreuna
si eu am asa o situatie prietenul meu cel mai apropiat mi-a devenit iubit si avem o relatie perfecta din care mai mult nu iti poti dori.Ne-am cunoscut la universitate unde a urmat 1 an intreg de prietenie macar ca toata lumea zicea ca e ceva mai mult,insa nu era fiecare eram implicati in relatiile noastre.Ne-am hotarit sa mergem in SUA pe vara si acolo au evoluat lucrurile,asa cum la acel moment nu eram nici unul implicati in alta relatie.Acum,ne-am intors in tara si toatul decurge perfect,sunt greutati ca suntem studenti si ambitiile sunt mari dar suntem impreuna ceea ce e cel mai important.
ne cunoastem de la gradinita suntem vecini era mai bun decat colega mea alina la sc vb si glumea cu mn tot timpul cand ma certam cu colegele el imi lua apararea si asa i-am spus ca il plak. trebe sa recunosc ca ne cunoastem de foooooooarttttttttteeeeeeeee moolt timp si stim totul unul despre celalant asta mi se pare cel mai imp intr-o relatie cine nu e de acord sa lase un comm;*
Trebuie sa recunosc L_chicago, ca stiulul tau acid, un pic agresiv este genial,Chiar dak consider ceva urme de exacerbare in afirmatiile tale, prin modul de abordare m-ai facut sa fiu convinsa ca ai dreptate. Asadar fetelor atentie si dak va place baiatul de ce nu....mai bine regreti ce faci decat ce nu faci....
n-am fost nicoidata in situatia asta. dar tocmai pentru ca n-am fost si toate relatiile mele au esuat in timp ,ma gandesc ca n-am pus fundament bun , adica prietenie, care inseamna cunoastere. pentru ca daca reusesti sa iubesti un om dupa ce ii cunosti toate ale sufletului, ma gandesc ca poate dura. garantii cine ne poate oferi? singuri trebuie sa ne dam seama daca si omul acela , prietenul ,ne poate iubi. s-apoi trebuie mult tact si multa sensibilitate si sinceritate pt a -ti da seama daca e sa fie. si ....daca e sa fie, atunci va fi.
...ma aflu intr-o situatie similara cu celelalte. Am o casnicie de 12 ani + vreo 4 inainte de casnicie. Cu actualul meu sot am fost colegi si fff buni amici, amicitie ce a fost transformata in casnicie si au rezultat 2 copii reusiti.Problema e ca dupa atatea ani, acum am intalnit un nou "amic" care imi este foarte drag si simt ca amicitia noastra se afla pe un teren ff alunecos. Este ceva reciproc, ne intelegem ff bine si e ceva mai mult in sufletele noastre, dar ne e teama sa recunoastem. Tin foarte mult la familia mea si nu sunt genul de femeie care sa tradez casnicia, dar nu stiu cum sa procedez .........cred ca doreinta de schimbare dupa atatea ani isi spune cuvantul. E tare greu sa dai un sfat si e la fel de greu sa il si primesti! Totusi sper din suflet sa va da-ti parerea in privinta prieteniei mele.
Prietenia poate fi privita din multe unghiuri. Am fost de mica prietena cu baietii,ma intelegeam asa de bine,nu ma gandeam nici o clipa ca atunci cand o sa cresc o sa fiu privita nu doar ca o prietena. Au fost multi baieti care ma placeau unii sufereau in tacere dupa mine,altii imi spuneau,iar majoritatea erau mai tot timpul in preajma mea ,si gaseau diferite pretexte sa iesim in oras. Am invatat ca poti sa ai prieteni baieti,dar sa stabilesti limitele.Astfel ei din bun simt nu vor incerca sa-si arate sentimentele , dar nici nu vor dori sa stea departe de tine.Vb cu baietii iti poti forma o idee ce anume vrei tu de la un baiat si cum ar trebui sa fie el,ce calitati vrei sa aiba. Eu practic am copilarit intre baieti am fost crescuta de baieti pentru ca petreceam foarte mult timp cu ei,si vreau a va zic ,ceva extraordinar m-au invat sa ma feresc de oamenii care nu merita atentia mea si le-am castigat respectul pastrand acea lnie de prietenie sincera. Te incearca un sentiment frumos cand te intalnesti peste 10 ani cu ei si ramai prietena cu ei si culmea te mai duci si la nunta lor ,si observi cu bucrie in privirea lor ca te admira in continuare si inca le face placere sa vb cu tine ,ba mai mult in masura in care iubesc o persoana minunata cum ar fi sotia lor. Eu nu vad nimic rau in a-ti face prieteni chiar daca unii cer mai mult ,pentru ca trebuie sa recunoastem,inima nu intreaba,si prieteniile rezista doar daca sunt sincere si nu au doze de egoism. Iar cei care sunt prieteni se cunosc bine pe sine insasi si cred ca pot transforma prietenia intr-o dragoste de ce sa nu o faca? Fiecare dintre noi sunt convinsa ca ne asumam acest risc.
am fost intodeauna prietena cu baetii nu mam inteles nici o data prea bine cu fetele trebuie sa recunosc ca am fost si foarte rasfatata de baieti dar cand am avut o relatie serioasa mi-am dat seama ca trei sfert din prieteni mei ma iubeau unul sa inbatat si mia zis pe fata unul mia dat de inteles unu mia zis ce are sotul meu ce ce nare el si tot asa cred ca la inceput este prietenie dar cred ca mai tarziu se transforma in altceva sau cel putin cand se da de gol nu iasa prea bine sau daca se transforma in ambele parti poate iasa ceva cine stie.
eu cred ca pare simplu dar eu cred ca e o tactica a barbatului de a cuceri femeia pana la urma. trasforma-se in prietena ei, ii pica in brate la momentul potrivit. eu cred ca acesti barbati sunt si minunati si sadici.....sa astepti cu anii.....pana ajungi la lumina difuza si zboara hainele de pe ea......hai sa fim seriosi. in jurul sex-ului se invart toate dorintele si suferintele... Si eu am avut un prieten, vb. parca aceeasi limba daraceeas situatie era si cu al meu barbat, prieteni de grup cu totii, deci....pun pariu ca era atras de mine, nu am facut demersuri sa ma conving pentru ca aveam "bucatica mea" care e inca valabila si nu ma interesa. Am prietene femei, care au "prieteni" deastia si vreau sa zic ca surprind niste priviri intre ei de ma doare mintea....ii simt incordati..desi au alti parteneri de viata, casatoriti, cu copii etc.....deci ii vad injugati in nefericire, e simplu, nu se poate!!!! ce am facut eu cu prietenul mascul? nu mai discutam...nu a venit momentul ala cu lumina difuza si nu i-am dat nicio sansa macar sa se gandeasca la asta si a disparut in ceata.......deci clar asta e, ast a urmaresc.....SEX SEX SEX.
Pretender...bravo! aici cam ai dreptate
Multumesc ptr. sfaturi. Voi incerca sa clarific situatia cu iubitul meu platonic. Cred si eu ca adevarul (chiar crud) este mai bun decat incertitudinea. si mai cred ca dragostea e mai buna decat prietenia. Merita sa incerci. Viata e scurta. Succes in dragoste tuturor.
Draga mea, eu as avea o intrevedere cu respectivul, in care as face un bilant al relatiei noastre pana la momentul curent: plusuri si minusuri, ceea ce avem de pret si cea ar trebui imbunatatit. Cu diplomatie, fara sa fiu ofensiva, dar pastrandu-mi franchetea, i-as cere sa imi explice atitudinea lui comportamentala. Ca psiholog diletant, consider ca ti-a dat cea mai vie dovada ca te doreste alaturi de el ca partenera. Are momente cand se abtine si te sufoca cu prezenta-i, pentru ca isi aduce aminte ca ii esti amica. Dar vin si clipe, cand barbatul din el se revolta si se intreaba ce ii lipseste, de nu-ti poate capta mai mult atentia atentia. Tocmai pentru ca si-ar putea pierde controlul si ar risca sa iti faca reprosuri, il determina sa pastreze distanta fata de tine. Cand se re-echilibreaza, te cauta. In adancul lui sufera si si-ar dori cu disperare sa limpeziti lucrurile. Pentru a deschide subiectul insa, are teama de un eventula refuz care ar duce la indepartarea ta din sfera lui de influenta. Asa ca, prefera sa taca.... Iar tacerea, din punctul meu de vedere, este mai rea decat adevarul.
am fost si eu in acesata situatie. In facultate am devenit foarte buna prietene cu un coleg de an, la scoala eram tot impreuna( si cu altii), ieseam seara in oras, fireste fiecare cu jumatatea lui. Imi aducea toate prietenele ca la un soi de interviu, iar la sfarsit imi cerea parerea, cu parintii lui ma intelegeam super bine si invers. toata aceasta situatie a durat vreo 3 ani, pana cand eu am decis sa pun capat relatiei pe care o aveam anterior, parca traiesc si acum acele emotii. Eram in sesiune reusisem sa stau vreo 2 zile departe de fostul iubit , ma chinuiam sa invat aveam examen la drept civil -succesiunile, dar ma macina gandul ca nu voi avea cu cine iesi, ca lumea mea a picat cu sfarsitul relatiei cu fostul. cand eram mai suparata suna tel, era el ma intrebat ce fac in casa sambata seara la ora 9? iam zis ca vreau sa invat , nu a contat pt el a venit dupa mine m-a tarat prin fel de fel de baruri si discoteci pana la 3 noaptea si mia povestit doar el stie ce eu eram cu mintea departe. Asta a fost inceputul nostru. Treptat am ajuns sa avem prima noastra noapte, iar dupa 6 luni sa ne logodim, dupa 2 ani ne-am casatorit, iar azi la aproape trei ani de la acel frumos moment asteptam o broscuta.
asa sunt de satul de acest joc de pisica si soarecele, mai ales femeile abuzeaza de el, haide-ti recunoasteti, va place sa va simtiti admirate, sa fiti privite de 10000 de ochi....sunteti false... De ce nu cautati altceva la un barbat?....pt ca barbaii sunt asa cum sunt pt ca asa vreti voi, mai uitati-va pe Animal Planet....prada modeleava pradatorul... P.S..stati calme feteleor, dati dovada de retinere pls la acest coment..
am fost si eu intro astfel de situatie..si pot spune ca acel prieten al meu era super.Ne intelegeam super bine,nu aveam secrete.ne ajutam in orice situatie.Singura...problema..nu chiar o problema dar o complicatie...era ca noi eram colegi de clasa.Ne intelegeam asa de bine ca toti colegi credeau ca suntem impreuna.Atunci nu eram dar nici posibilitatea ca vom fi nu era exclusa.Am fost asa mult tipm pana cand prietena noastra cea mah buna ne-a luat la intrebari.Desi amandoi eram putini confuzi ne-am pus pe bune.O greseala fatala pt k relatia nostra nu a durat decat o saptamana....nu era pregatit pt o relatie serioasa.Stiti ce regret cel mah mult:,,AM PIRDUT UN PRIETEN FOARTE BUN"...acum incerc sa refac aceea relatie de prietenie dar e clar ca nu va mah fi la fel...trist foarte trist....:((..dar asta e viatza....
Am fost si eu intr-o atfel de situatie.Am avut un sooper bun prieten,cam jumatate de an.Ne intelegeam super bn,vorbeam orice,ne povesteam absolut totul,iesheam mereu in oras,vorbeam la tel zilnic,ne angajasem impreuna.... era o relatie "frate" - "sora",cum ne numeam noi.Pozele kre le faceam impreuna aratau cu totul altceva... k noi am fi fost impreuna... nu ne credea nimeni k noi nu avem o relatie de dragoste... si chiar nu aveam~Eram doar amici... pana intr-o zi knd am iesit impreuna si prietenia noastra s-a transformat in asa zisa "dragoste".Relatia nu a durat mult..doar 1 luna.Insa sa nu faceti niciodata grrseala sa lasati o prietenie cu un baiat,pt a avea o relatie dak nu sunteti siguri k va merge relatia.Acum ne-am schimbat radical.Suntem amici,dar nu cum eram inainte... :(( ff trist... Totul s-a schimbat de atunci! Asta e ..:)
Am fost cei mai buni prieteni timp de doi ani..si vecini:) Parintii credeau ca suntem impreuna ..dar noi nu si nu.. pana intr-o seara cand..eu iesisem cu prietenii ..el era la majoratul varului sau.. Eram pe banca cu amicul meu vlad si cu o prietena claudia..si am inceput sa vorbim despre el.. "Robert de ce nu veni?" "e la majorat la varus-o" "poi si unde si-l face?" "aici aproape" "hai sa il chemam si pe el" Eu "hai..k e de treaba..adica e cel mai bun prieten al meu.." altcineva "doar prieteni?;;)" eu"doar prieteni..nu as putea sa stau cu el..adica nu stiu..,nu nu nu as putea..mi-e ca un frate" intrre timp a venit si el.. peste 5 minute ma vedeam sarutandu-ma cu el.. si de atunci suntem impreuna ...de un an aproape!!:)si sunt foarte fericita..dar cand ma gandesc cum era inainte..nu pot sa imi imaginez cum de eram doar prieteni..si ce vorbeam..parca nu as fi cu acelasi:D..
Am un coleg de serviciu care-mi este amic ... e dragut, amabil, ma ajuta cand am nevoie ... dar are o atitudine contradictorie ... ba vine pe capul meu si nu mai scap de el, ba ma evita... Toti colegii cred ca suntem impreuna, evident ... si fac glume pe seama noastra... mie imi place tare mult de el si as vrea sa fim impreuna, dar nu stiu cum sa procedez. si nu inteleg semnalele lui confuze ... apreciez orice sfaturi si sugestii. Succes in dragoste tuturor.
Salutare la toate !Voi nu v'ati gandit ca si noi femeile ne dorim sa trecem mai departe de limita putintei...adica ce...numai barbatii au "nevoi"?....femeia simte aceeasi atractie fizica....mai mult...atunci cand stii ca nu e bine...atunci dorinta devine si mai arzatoare....ha?...hai sa recunoastem....Cu respect
buna ziua eve-lor. urmarind atatea coment-uri... nu m-am putut abtine sa nu va spun .. nu se poate k o relatie de prietenie intre un barbat si o femeie sa se rezume doar la amicitie... nu exista asa ceva... la pat se va ajunge oricum... pentru k barbatii in general isi uramresc scopul.... si de aici... everything happend's for a reason. Toate cele bune!
Inainte sa-l cunosc pe logodnicul meu, am fost foarte buni prieteni...Ne cunosteam de 10 ani dar relatia noastra de prietenie a devenit mai strans atunci cand am intrat la aceeasi facultate...Fiecare era implicat intr-o alta relatie,iar pentru mine a fost umarul pe care am plans ori de cate ori am suferit....A fost cel cu care ma sfatuiam...Prietenul meu de atunci imi era de asemenea coleg de facultate si bineinteles ca se cunostea fiind toti in acelasi an... Totul sa transformat intr-o frumoasa poveste de dragoste in ultimul an de facultate cand am realizat ca intre noi este mai mult decat o simpla prietenie... Nu intotdeauna este asa dar noi suntem fericiti ca am fost mereu aproape inainte de a ne logodi si faptul ca am fost mai inainte prieteni si apoi un cuplu ne-am ajutat, si totul decurge mai usor in relatia noastra....
eu traiesc o poveste de dragoste care s-a transformat din prietenie in ceea ce este acum.Totul e sa nu faceti apropouri nici in gluma despre voi doi amici daca nu vrei ca relatia de amicitie sa se schimbe.Si sa incercati sa va vedeti cat mai rar doar voi doi..daca e sa aveti secrete..la telefon..internet etc...cat mai rar doar voi doi..si daca aveti fiecare o alta relatie..incercati sa stati cu iubitul de fata cu amicul...sa ii puteti analiza.eu sunt super fericita...dar nu toate situatiile evolueaza in bine.incercati sa va alintati mai rar...sa nu va gadilati..sa nu va apropiati prea mult de acea persoana.
cred ca nu exista doar prietenie intre un barbat si o femeie decat pana la un punct.Intre o femeie si un barbat apare inevitabil atractia cel putin fizica,lucru care duce fie la destramarea prieteniei,fie la transformarea caesteia intr-o relatie amoroasa.De un an traiesc o astfel de prietenie care e pe punctulde a devenii altceva...dar nu stiu ce.A aparut atractia,mai mult decat doar fizica,intre noi.Problema e ca amandoi suntem implicati intr-o alta relatie...si suntem constienti totusi de atractia dintre noi.Nu stiu unde vom ajunge,cert este ca am ajuns la punctul unde prietenia se transforma... Daca aveti un sfat pentru mine,va rog nu ezitati sa ma ajutati!
acum 18 am cunoscut un baiat care era prieten cu prietenul meu pe atunci.Ne-am atasat foarte mult si eram aproape de nedespartit avea grija de mine si eu de el,el avea prietena si eu la fel,dupa 8 ani sa intamplat minunea dar nu regret nici o zi acum este sotul meu si avem inpreuna doua printese sint fericita si asta mi-am dorit toata viata
Come on! :) Eu credeam ca am fost destul de clar. Sunt barbat si v-am oferit un pdv masculin.
poate ca la inceput e doar prietenie, dar in compania cuiva cu care te simti bine, cu care poti discuta orice, caruia ii impartasesti trairile si emotiile tale ai vrea sa fii tot timpul si incetul cu incetul apar altfel de sentimente. e imposibil sa nu te indragostesti de cineva cu care iti petreci ore in sir , noptile pana dimineata discutand, e inevitabil. Nu conteaza cum arata, cum se imbraca, tu te indragostesti de suflet, de imaginea interioara..
Am trait-o pe pilea mea si in cazul meu nu a iesit prea frumos.Il cunosteam pe baiat din copilarie si am fost foarte buni prieteni.Ne povesteam tot,ne dadeam sfaturi.Cand sufeream din dragoste el era acolo sa ma linisteasca si invers.A durat mult asa.Toti prietenii nostri spuneau ca suntem impreuna ,desi nu era adevarat.Spuneau ca ne ascundem si nu vrem sa spunem de relatia noastra.Pana cand intr-o seara sa intamplat .Din vorba in vorba am ajuns sa ne sarutam si pe urma sa ajuns la sex.A fost frumos pana cand el ma ranit foarte tare,desi ma iubea.Nu am vrut sa-l mai vad ,desi aveam prieteni comuni.A avut bunul simt si sa retras un timp.Acum a revenit in grupul meu ,dar in afara de salut eu nu mai am ce vorbi cu baiatul asta,desi stiu din surse sigure ca el inca ma iubeste.Acum simt doar dispret pentru el si nimic altceva.A fost frumos dar imi pare rau ca am pierdut un prieten.
Este cat se poate de real comentariul lui L_chicago. In multe cazuri am avut senzatia ca barbatul pe care il consideram amicul meu imi este prieten cu adevarat, ma intelege, ma ajuta etc. Insa de fiecare data s-a dovedit a urmari cu totul altceva. S-a intamplat la un moment dat sa incerc sa am o relatie de dragoste cu un amic pe care il cunoasteam de vreo 7 ani si desi ne doream acelasi lucru amandoi (casatorie si familie intr-un final), din nefericire nu a mers. In mai putin de doua luni ne-am despartit iar acum nu mai avem nici relatia aceea de amicitie, relatie care nu era foarte apropiata, era mai mult de grup insa era placuta. Consider ca pe undeva aceste relatii sunt putin fortate pt ca nu exista atractia aia chimica, nu exista sclipirea aia care se produce intre un el si o ea.
se poate ca din cei mai buni prieteni sa devina iubiti, dar cazurile sunt rare.De ex si eu am incercat sa merg mai adanc cu un bun amic si nu a mers. Nu din partea mea, din a lui. Nu a putut trece de faza de "buni amici".Deci, se poate, dar in cazuri rare. Iar eu nu il mai pot privi cum l-am privit pana acum, pur si simplu NU POT!Multa bafta celor, care sunt in aceasta situatie!!!
eu sunt de parere ca nu exista prietenie adevarata intre un barbat si o femeie, poate exista o perioada dar se va ajunge la un mom dat ca unul sa-si doreasca sau sa isi inchipuie ca e mai mult. sotul meu a avut o legatura stransa cu o colega de serviciu, se intelegeau f bine, ea cu cineva sotul meu era impreuna cu mine, le-a fost foarte frumoasa prietenie ...cam 2 luni pana cand ea suna noaptea, avea iesiri aiurea la telefon: ce faci? unde esti? n-ai ajuns?... a crezut ca e ceva mai mult intre ei, s-a inselat si a pierdut si job si prietenie... daca ar fi fost reciproc...ar fi fost ok...dar nu dupa doar 2 luni de prietenie, pentru ca 2 prieteni care au si pe altcineva fiecare, isi petrec timpul...nu certandu-se, vorbesc....li se pare k se potrivesc de minune, dar nu ii unesc problemele materiale, casnice..sau mai stiu eu ce, asa cum ii unesc cu partenerii de viata, deaia zic...sunt inselatoare prieteniile si doar pana la un punct.
Si eu am avut o astfel de relatie de prietenie...Inca din liceu eram in gasca cu un baiat cu care ma intelegeam foarte bine. In facultate, prietenia a devenit si mai stransa...Multa lume ne socotea impreuna...Cand eram undeva, de revelion, de ex. lumea isi cerea voie de la el sa ma invite la dans :D Ei, tot timpul ma gandeam ca ar putea fi mai mult,,,dar se pare ca nu ne iesea... Cand am terminat facultatea, am plecat in alt oras unde l-am cunoscut pe cel care acum e sotul meu...Ei, in momentul in care a auzit ca am o relatie serioasa, i-a innebunit pe cei din gasca! Era suparat si spunea mereu "am pierdut-o"...Am auzit si eu si initial am fost tare mirata. Apoi am inteles totul foarte bine...de mult timp se gandea el la posibilitatea de a forma un cuplu...dar n-a gasit niciodata momentul potrivit Deci nici eu nu prea cred ca exista o prietenie pura intre un barbat si o femeie...Cel putin nu e reciproca...
eu am gasit intr-un singur om in primul rand o iubire adevarata dar si o prietenie foarte frumoasa...le-am gasit deodata pe amandoua...va spun ca e cea mai frumoasa perioada din viata sa traiesti alaturi de o astfel de prsoana...era frumos
L_chicago, esti "masculin"? Este comentariul de care aveam nevoie pentru a fi convinsa ca lui ii place de mine :) . Cel putin eu l-am privit ca pe un amic dar unele comportamente ale lui imi dadeau de inteles ca el vrea mai mult. Mi-am pus si eu intrebarea "De ce si-ar pierde timpul cu mine daca nu-l interesez?". Ma inteleg bine cu el, il cunosc si stiu ce-i poate capul asadar e persoana de care m-as putea indragosti.
Ok, o iau de la inceput. Fetelor, haideti sa va explic cum vine cu povestea asta, prietenia intre un barbat si o femeie. Pdv masculin: asa ceva nu exista, asta credeti voi. Barbatul vrea ceva de la femeie si de aceea pierde vremea pe langa ea. Daca fata e desteapta, daca poate fi o buna prietena, ai cu cine sa conversezi, fain, asta e un bonus. Un motiv in plus sa o doresti. Pentru mine, cel putin, inteligenta femeii este cel mai bun afrodisiac. Daca e proasta (iertati-mi sinceritatea), poate sa aiba toate celelalte calitati, am disparut de pe ecranul radarului cu viteza luminii :) Cum se ajunge la “prietenie” ca in cazul inascumpilina (pretios nick-ul tau, haha!) Pey este simplu: el nu stie sa creeze acea “tensiune” care s-o faca pe ea sa-l doreasca mai mult decat ca amic. De ce se complace el in situatia asta? Ca la fotbal, fetelor: n-a marcat gol (mingea in poarta), dar are o lovitura de corner. E tot in prejma portii, n’asa? Mai are sperante. Tine-l pe langa tine si fii sigura ca gandul nu i se muta de la “obiectiv”. Nu fiti naive! Cand iti face un compliment, un cadou, cand iti zambeste, cand discuta cu tine mai mult decat este necesar, cand este galant, nu o face pentru ca tu esti grozava, inteligenta, nemaipomenita. (E adevarat ca te lasa sa crezi asta). El vrea ceva care sa schimbe tabela de marcaj, sa arunce in aer tot stadionul. In engleza, goal=scop. Cand mingea a intrat in poarta, fotbalistul stie ca n-a transpirat degeaba 90 de minute. So, acesta este scopul existentei, nu-i o rusine sa-l recunoastem. Live with it and enjoy it. Da papucii celor pe care nu-i vrei si incurajeaza-l doar pe cel care iti da fiori cand iti vorbeste sau te atinge. Si cand se bucura el, in spasmul si bucuria golului :) nu fii trista, bucura-te si tu, strange-l in brate. Spune-i ca a fost nemaipomenit si va fi din ce in ce mai bine. Succes, fetelor!
Am trimis un comentariu, pot s aintreb cat dureaza pana apare pe site?
multumesc pt sfat bibu... :)
inascumpilina......eu cred k ar fi cel mai bine sa-i spui simplu si la obiect ca tu,nu il vezi decat ca pe un amic..e cat se poate de sincer,nu cred ca o sa supere atat de tare pe cat s-ar supara dak u ai continua sa te intalnesti cu el sau sa-l eviti tocmai pentru ca nu te simti in largul tau aproape de el..din moment ce tu il vezi doar ca pe un amic ...pt k banuiesc k .nu iti este prea confortabil at cand esti cu el..tocmai pt k stii k el vrea altceva si tinzi sa-l eviti..asa k cel mai bine ar fi sa-i spui ceea ce crezi...:)>:D
sunt intr-o dilema: am iesit cu un tip de cateva ori si dup aaceea gata, s-a sfarsit. tin sa spun ca nu s-a intamplat nimic intre noi, nici saruturi sau... mie nu imi pace de tip pt reletie, e in regula ca amic. am aflat ca lui ii place de mine... si mi-a zis ca daca vreau sa ies in oras pot sa-l sun... nu stiu ce sa fac, nu vreau sa-i dau sperante. ati putea sa-mi dati un sfat, cum sa procedez, va rog... puteti sa raspundeti la comentariu...
Intr-adevar cei mai buni prieteni ai mei au fost baietii une dintre prietenii s-a incheiat cu o relatie care a durat 2 ani,acum s-a incheiat si rel de iubire si cea de prietenie.Acum insa am un alt prieten , unul dintre cei mai buni pe care ii am, si este tot baiat.Culmea e ca si in acest caz sunt la limita intre prietenie si o altfel de relatie.Desi inca nu am facut acest pas toata lumea crede ca suntem impreuna deoarece petrecem f mult timp impreuna, ne impartasim bucurii si tristeti.Probabil la un moment dat se va intampla si inevitabilul,dar nu va pot spune daca este bine sau rau sa iti transformi rel de prietenie in iubiri,de multe ori pot fi neimpartasite.Asta a fost povestea mea pe scurt cu referire la subiectul abordat de dumneavoastra.
Posteaza comentariu