Mi-a marturisit ca ma place, ca sunt exact ce a cautat, dar au ramas doar cuvintele in vant... Stii genul acela de barbat care este mereu in cautare de altceva, instabil si niciodata hotarat? Facea parte din aceasta categorie, iar in sinceritatea lui debordanta mi-a spus - 'Cred ca vreau sa imi traiesc tineretea'"."Imi e frica ca nu cumva sa fiu ranit..."
Povestea continua: "Ceea ce m-a durut mai mult a fost egoismul lui. Teoretic nu eram impreuna, dar actiona ca si cum eram. Imi spunea ca nu e gelos, dar ca i-ar fi foarte greu sa ma vada cu altcineva... adica nici cu mine, dar nici fara mine. E drept, aici a fost si greseala mea ca am acceptat acest comportament al lui. Ne-am despartit de cateva ori, dar eram (si inca sunt) prea indragostita ca sa renunt de tot la el".
Monica a sperat intr-o schimbare, dar a fost in zadar. Mereu aceleasi discutii, mereu aceeasi concluzie surda: "De fiecare data era din ce in ce mai crunt. Continuu ma loveam de un zid inert, fara simtire. Si imi reprosa ca sunt rece, ca nu-i mai vorbesc la fel de dulce ca inainte, ca ii 'arunc' vorbele. L-am rugat de multe ori sa ma lase in pace, sa imi revin, dar dupa o perioada scurta de timp imi spunea ca nu poate sta fara sa vorbeasca cu mine, fara sa ma vada. Eram ca un drog pentru el sau, mai degraba, ca un joc stupid in care era singurul invingator.
O data mi-a spus ca nu se implica intr-o relatie cu mine pentru ca ii este frica ca nu cumva sa-l ranesc. Eu credeam ca aceste cuvinte sunt rostite doar de femei si de aceea m-a pufnit rasul", spune Monica, schitand un zambet amar.
Am cerut ajutorul psihoterapeutului Lena Rusti sa ne explice acest fenomen al fricii de implicare intr-o relatie: "Multe dintre persoanele care s-au simtit dezamagite intr-o relatie considera ca asa se pot 'proteja' si aleg, pentru a nu mai suferi, sa plateasca, un pret mare, cel de a nu mai iubi sau de a nu se mai lasa iubite. Acest lucru nu le da dreptul sa fie deschise catre ceilalti, pornim intr-o relatie cu suspiciune, iar acest lucru nu ajuta, nu duce la nimic bun".
"Merit ceva mai bun!"
Intr-un final, Monica a avut puterea sa se rupa de aceasta "relatie": "Daca as fi continuat, respectul fata de propria persoana ar fi scazut sau, mai rau, ar fi disparut. E greu de indurat atunci cand cel de langa tine iti spune ca ar dori sa se vada si cu alte femei, aceste cuvinte te fac sa crezi ca nu esti destul de buna pentru el. Am decis sa il las sa isi traiasca aceasta tinerete tarzie, sa aiba cate femei isi doreste, sa adoarma in bratele uneia oarecare si sa se trezeasca singur, intr-un pat gol, mirosind a parfum ieftin. Nu il condamn, il mai iubesc, dar renunt la el. Stiu ca merit ceva mai bun!".
Comentarii (6)
se numeste pierdere de timp, sentimenet si valoare personala...nu vreau sa fiu rea..dar ei nu au nimic de pierdut din tot acest scenariu...ci femeile de langa ei...face-ti ceva sa va fie bine, caci altfel o sa observati cum nimic nu se schimba...un tratament drastica aplicat lor,poate :sa-i trzeasca sau sa va scape,,succes!!!
dar ce ziceti de unul care a fost insurat de 3 ori iar acum e a patra oara (cu mine) si dupa un an de casnicie s-a trezit ca nu ma mai vrea. E total schimbat si mai are si 47 de ani (eu am 44). Nu pot sa cred cum nu am vazut ce fel de om e.
Si eu ma patit-o de curand cu sotul meu care abia a implinit 38 de ani.Spune ca nu se poate decide cu care dintre noi sa ramana.Eu fiind sotia lui de 13 ani si pe cealalta a cunoscut-o pe internet(pierdere de timp) acum 4 luni in urma.E poveste lunga,dar in momentul de fata pe mine si pe fetita noastra de 10 ani ne lasa singure in fiecare zi si sta ore in sir la cealalta.Suferim ingrozitor si nu stiu cat mai pot indura.
Si eu am crezut la inceput ca este vorba de barbati la "varsta critica" . Eram chiar curioasa pentru ca eu am avut in fata cazul parintilor mei, a tatalui meu care la 55 de ani s-a hotarat sa-si traiasca viata gasindu-si o femeie cu mult mai tanara, cu un an mai "batrana" propeia fiica. E atat de trist sa vezi o familie destramata, sa-ti vezi tatal, un om matur, un om implinit (credeam noi) din toate punctele de vedere ajuns la stadiul de marioneta intr-o piesa de prost gust. Am suferit si noi si el.
Dragele mele ,nu sunt de acord cu genul asta de comportament nici la femei si nici la barbati,dar la 32 de ani e chiar tanar ce sa mai zic de cel de 22! Cand am citit titlul articolului, am crezut ca se refera la" tineretea tarzie" de pe la 50 de ani!Si sa stiti ca atat femeile cat si barbatii care au avut de suferit de pe urma unor relatii se "leaga" foarte greu.
As vrea sa pot si eu sa pot sa renunt doar ca la mine situatia e mai complicata. Am fost 2 ani impreuna m-a cerut de logodnica am acceptat s-a razgandit am zis ca oricum era prea devreme iar de ceva timp incoace l-a apucat si pe el tineretea tarzie (el are 22 eu 19) si vrea sa isi traiasca viata dar nu poate nici fara mine....
Posteaza comentariu