Trăieşti o "iubire interzisă", te chinuie gândul că nu-l ai lângă tine de sărbători sau în alte momente importante din viaţa ta, eşti în culmea fericirii când vă vedeţi, dar te doare sufletul în fiecare dimineaţă când te trezeşti singură ... tot fără el.
”Iubesc un bărbat însurat şi nu-l pot părăsi!”
Statistic vorbind, cu cât durează mai mult o relaţie cu un bărbat însurat, cu atât este mai puţin probabil că el să divorţeze, susţin specialiştii.
Îndrăgostită de un bărbat însurat
Te-ai întrebat de nenumărate ori dacă merită efortul şi tot de atâtea ori ai ajuns să te consolezi cu gândul că el te iubeşte şi va fi liber, aşa cum ţi-a promis. Că există multe sau puţine cazuri cu final fericit, nimeni nu poate să stabilească şi nici nu te-ar încălzi cu nimic un răspuns. Cert este că se întâmplă să te indrăgosteşti de un bărbat însurat, iar tu eşti acum în această situaţie şi nu ştii cum să faci ca să-ţi fie bine.
Nu spun că sfaturile vor rezolva problema de la sine, însă te pot ajuta să iei o hotărâre în cunoştinţă de cauză, ţinând cont doar de tine.
Iată ce îţi propune psihoterapeutul Lena Rusti pentru a analiza la rece situaţia în care te găseşti:
Gândeşte-te de ce ai ales o relaţie imposibilă.
Chiar dacă nu ştiai că e însurat, e foarte posibil că în interior să existe anumite reţineri ale asumării unei relaţii, care să te ducă la alegeri de acest tip de relaţie.
Şi dacă e vorba de asta, nu vei putea depăşi această etapă decât prin tine însăţi, nu prin celălalt.
Nu transforma relaţia într-o competiţie
Nu transforma relaţia într-o competiţie cu cealaltă, în care te simţi mai iubită dacă obţii mai mult în raport cu ce obţine ea. Competiţia îţi va activa sentimente şi comportamente negative, care îşi vor face efectul în timp.
Nu te transforma în a doua soţie.
Încercând să îl faci să se simtă vinovat şi responsabil pentru tine, pui presiune asupra lui şi te responsabilizezi pe tine. Iar încercând să obţii lucrurile pe care le doreşti, punând zilnic presiune asupra lui, rişti să îi creezi un sentiment de sufocare, în care să rămână doar pentru că se simte tot mai vinovat.
Nu da necondiţionat doar pentru că îţi e frică să nu te părăsească.
Îi creezi sentimentul că tu dai fără ca el să se responsabilizeze în relaţie şi va lua până când te va stoarce de energie şi de iubire.
Nu te minţi singură şi nu îl lăsa să te mintă.
Dacă eşti în relaţia asta, asum-o cum e în acest moment, nu te amăgi că se va schimba.
Nu te simţi vinovată.
E alegerea lui să fie în această relaţie, la fel şi a ta.
Nu e vina ta că el nu a găsit o altă modalitate de a fi fericit, dar nu îl lăsa să te responsabilizeze pe tine pentru alegerile sale.
Nu îl lăsa să te folosească pentru a-şi rezolva problemele din cealaltă relaţie.
Dacă faci asta, rişti să rămâi cu un gust amar şi cu o încredere în tine şi în oameni care va fi greu de restabilit.
Nu îl crede că e o victimă.
Bărbaţii implicaţi în mai multe relaţii pot avea texte foarte înduioşătoare, care de obicei găsesc victime perfecte. Nu îl lăsa să te încarce. Dacă alegi să îi fii alături, cere-i măcar demnitate.
Gândește-te ce îți dorești!
Gândeşte-te bine la ce îţi doreşti de la această relaţie, apoi gândeşte-te la limitele acesteia, pentru că nu întotdeauna poţi obţine ce îţi doreşti. Apoi, ia o hotărâre în consecinţă. Cel puţin, dacă alegi să fii în continuare acolo, vei ştii de ce eşti.
Sfaturi pentru femeile îndrăgostite de un bărbat însurat: Femeie în umbra unui bărbat, dar fericită
Sunt femei care s-au simţit o viaţă întreagă iubite în umbra unui bărbat, dar cu o relaţie oficială în faţă.
Însă au ales asta în mod asumat. Ştiind că divorţul e imposibil şi ştiind că ele sunt cele alese. Însă nu întotdeauna e aşa. De aceea, psihoterapeutul Lena Rusti te sfătuieşte ca în povestea ta duală să te gândeşti care e poziţia ta şi cât de confortabilă îţi este. Dacă accepţi să fii în umbră, vei avea şansa de a fi fericită cu cât ţi se oferă într-o astfel de relaţie. Dacă nu accepţi, poate e mai bine să cauţi în altă parte sau să aştepţi, doar dacă termenele nu se prelungesc iar şi iar la nesfârşit.
De la femeie la femeie
Ce gândeşte acum o femeie care a trecut prin această experienţă şi a avut tăria să facă ce a considerat că este mai bine pentru ea? Simona a avut o relaţie de un an de zile cu un bărbat însurat de care a decis să se despartă. Iată cum vede ea lucrurile acum:
Dacă e cuplat, fugi. Dacă e căsătorit, prefă-te că nu există. Orice ţi-ar spune, oricât s-ar îndrăgosti de tine, într-un final se dovedeşte a fi prea slab pentru a lua o decizie care să îi schimbe viaţa radical şi va prefera calea uşoară, aceea de a rămâne în căminul conjugal.
Un bărbat căsătorit nu e niciodată alături de tine când ai nevoie, oricât ţi s-ar părea ţie că ar fi. Dacă luăm în calcul sărbătorile de peste an şi zilele importante gen zi de naştere, el va fi mereu acolo cu soţia, iar tu cu .. telefonul, aşteptând ca el să îţi răspundă la sms. Iar singurătatea asta e mai dureroasă decât cea în care nu ai cunoscut de fapt pe nimeni.
Când eşti singură şi nu ai pe nimeni în viaţa ta, măcar eşti pe 0, dar când iubeşti un bărbat căsătorit, deja începi cu -1.
Iubeşti un bărbat însurat? Cum vezi relaţia ta peste 5 ani? Ce sfaturi pentru femeile îndrăgostite de un bărbat însurat ai avea?
Comentariile 1-50 din 159
Da, multe lucruri interesante și de remarcat! Din experienta mea, am înțeles ca bărbații în general sunt activi. Iar, femeile sunt pasive. Calme, daruitoate interior, întrețin familia, căminul, etc... Ei, bărbații sunt expuși prin capacitatea lor, spre exterior. Muncesc cu stăruință sa aducă cele 'bune', acasă, deci și ei daruitori. Împreună formează o asa zisă 'echipa familiară'. In unele cazuri, pe drumul lor de 'cadire' a muncii, se mai întâlnesc cu oportunități, diferit de ce este acasă. Prin simplitatea lor în gândire, se pot bifurca, adică, cred ei, cu sentimentele încărcate de 'afară', din exterior, se pot simți și dărui 'familiei' din belșug.... O pisică care este crescută într-o casa, ea aduce prada în pragul casei, chiar dacă ea o mănâncă (pasăre, șoricel... etc). Este instinctul lor vânătoaresc! Asa si bărbații.... Este prestigiul lor de a 'vâna', se implica total în momentul PREZENT, pt, a presta, apoi drumul este din nou spre casa... Ca și pisica....
Sotul meu s-a indragostit de asistenta lui nebuneste , in 3 luni. Eu am aflat de aceasta relatie. I-am spus ca daca a inselat sa paraseasca casa. A zis ca e deacord. Nu inteleg cum isi poate reface viata cu cineva cu care a facut doar sex. I-a spus numai minciuni despre mine, nu il mai vreau in viata mea. Avem o casa 2 copii minunati care sigur vor suferi, inca nu au aflat. Acest tip de relatie a lui cu amanta oare va rezista, nu vreau sa ma trezesc cu el la usa ? Acum nici nu se mai poate discuta cu el, este asa de indragostit…, isi scriu mesaje tot timpul, ies in weekend-uri, pleaca impreuna de la servici, merg la hotel, are si ea 2 copii. Sotul meu are un salariu atractiv, nu realizeaza ca ar putea fi interes din partea ei. Oare aceasta relatie s-ar putea concretiza intr-o casatorie?
Ce prostute sunteti toate care iubiti barbati insurati! Astfel de barbati vor doar sa isi demonstreze ca inca mai pot cuceri,si daca chiar sunt oameni de treaba,cu caracter,nu ar umbla cu alte femei,in afara de nevasta.Sunt multe lucruri de facut pe langa casa,ori lectii cu copiii,ori sport,ori altele.Cei care umbla cu altele,clar nu sunt barbati pe care sa te poti baza,in orice situatie incurcata s-ar afla ei.Si credeti-ma,99,99% din cei care au amante,doar va duc cu zaharelul,atat cat pot,iar voua va trece tineretea si va treziti la 40+ ca sunteti singure si toti sunt deja luati,iar voi nu mai gasiti nimic.
Am fost în situația asta cu 20 ani în urmă. Am așteptat, plâns, suferit ..de toate. Exact stările desrise în articol. În cel de-al 4 lea an am spus că nu mai pot. Ori.. ori. Și "minunea" s-a întâmplat. Au urmat 2 ani lungi de divorț pt el. În tot acest timp am locuit împreună, la mine. Problema e că, odată liber a început să umble cu altele. Nu ne-am căsătorit. Au urmat alte suferințe, apoi obișnuința, apoi nepăsarea, etc. Sntem de 20 ani împreună. Nu știu dacă a meritat sau nu. Mai degrabă nu. Da, e ceea ce foarte puține femei-amante obțin dar prețul e mare. Te pierzi pe tine uneori. Dar depinde ce își dorește fiecare.
deci.sa revin VECINU asta a fost fortat de cumnati sa o ia de sotie..A lasat-o gravida.NOI Ne iubeam si ne iubim in secret inca. probleme e ca el nu se poate abtine sa nu ma urmareasaca..trimite mesaje pe tata ca vrea sa ne impacam..mie imi striga peste gard ca ori o sa fim vecini buni ori sa plec..ceea ce mi-a dat de gandit! ca cumpara casa de la tata desi eu am deja actul de mostenire..EU AS VREA SA nu mai am circ dar prefer sa pastrez distanta,e mult prea periculos
Povestea mea este una ciudata rau! nu ii gasesc rezolvare pe net.Asa ca imi arunc painea pe ape poate o fata nu va face aceeasi greseala si va invata ceva din istorioara mea.CONCLUZIA? LASA DEOPARTE GURA LUMII SI deschide gura fie ce-o fi! Am fost certata cu sotul meu iar in perioada aceea el era prin tara facand bani.Nu eram casatoriti pe atunci,Eu locuiam la ai mei la tara.Am inceput sa am pretendenti mai ceva ca la gospodar fara pereche.Intre tim am pus ochii pe vecinu.Nu aveam curaj sa il abordez si el era mut..Mama lui venise in vizita si a intrebat-o pe a mea daca ma da de nora.Mama nu si nu..pentru ea nimeni nu era ptrivit si cu oricare as fi facut-o de rusine!Bineinteles ca asa a ramas ca in tren.Ai mei si inca o vecinica cautau sa il denigreze crezand ca vooi renunta.Liliana ..era si ea in limba duba el.Eu nu prea ma grabeam sa ma marit desi imi zicea mama ca sunt fata batrana!la 20 de ani?? In fine.PE MINE nu ma intreba nimeni ce vreau de la viata? Sotul hoinar incepuse sa imi trimita scrisori..eram suparata rau pe el..mama mi-a facut un circ si m-a alungat ca eu sunt fata de oras crescuta la bloc si sa plec.Am plecat.AM lucrat in tara si ne-am casatorit si ne-am luat o casa .In alt sat in Satu mare.AI mei erau in cluj.Intre timp se imbolnaveste mama face AVC si dupa doi ani de chin moare.Tata ma roaga sa ma mut cu el ca e singur.AM si o fetita..AJUNG la ai mei..ne mutam si incep circurile..de la o bucata de gradina pe care io i-am cerut sa isi fac acte ca io nu ii platesc taxele ca tata,,ma intreaba asta,,un cioban-pe atunci nu ma deranja asta -unde am fost io cand ai meu au cerut bani sa dea la o doctorita care acum e moarta de covid-..la care io i-am raspuns de fata cu nevasta-sa cu alta intrebare!unde ai fost cand o fost ma-ta in petit?-sa te tii apoi circuri ..SA REVENIM..ASTA VECINU SE UITA DUPA NOI..DUPA MINE..ne copiaza..asculta ce vorbim si si-a luat tractor doar ca il comparam cu alt cioban din SATU MARE..si-a facut facebook,,pot scrie o carticica hazlie.totusi..stiindu-i istoria..el vrea casa si voia sa ma aibe doar ptr ca casa era a lui tacsu adevarat,MAMA lui afacut 9 copii cu n barbati.deci cred ca m-am indragostit si simt inca ceva pentru el desi uneori imi vine sa ii dau in cap..pentru ca oareum viata lui se aseaman cu a mea.eu sunt varsator el -pesti-.L-AM VAZUT calare trecand prin fata casei ..CAND TREC pe langa el am o stare ciudata.nu il pot privi in ochi doar cand ma cert cu el! si atunci il jignesc fara sa vreau..am impresia ca face doar pe grozavu ca l-am provocat rau intentionat si nu m-a atins.nu vorbea urat .doar fiusau o face. SI ai mei ma enerveaza ca imi spun ca cica uite cum te urmareste!Pe atunci nu era pocait penticostal! e incapatanat si cam mitocan si poate ca nu are multa scoala dar uneori in privinta copilului aveam impresia ca ma intelege.A inceput sa ameninte..si-au pus panpuri si gard de umbra sa nu il mai vad da cum ma simte in preajma cum isi lungeste gatul.mi-e greu sa il inteleg si sa comunic.MI-AS dori sa discut despre asta cu el intre patru ochi dar fiusau nu il lasa singur..un tampit care crede ca puta e in palma! oricum uneori ma intreb daca o discutie lamuritoare nu ar face mai mult rau mai ales ca are o nevasta geloasa care nu pricepe ca nu am cum sa i-l fur.UN frate de biserica mi-a zis ca regreta ca nu a facut nimic..SUNT multe aspecte care ma fac acum sa imi doresc sa plec iar la bloc unde nu ma stie nimieni sa incep o viata noua.Am avut prea multe faze tragicomice si stau fix in mijlocul dusmanilor.AM TEREN DE VANZARE SI IL VOR APROAPE GRATIS.noi nu cedam si uite asa ne trece timpul.
Buna fetelor am citit aproape toate comentariile ... Si eu sunt intr-o situatia similara cu a vostra < dar sa va povestesc de la inceput poate imi dati un sfat . L-am cunoscut acum doi ani in iarna , i-a placut de mine de la prima , eu nu-l cunosteam nici macar nu l-am bagat in seama dar dupa 4 luni am inceput o relatie dor de placere fizica , stiam de la inceput ca e insurat dar am acceptat pentru ca eram decisa sa nu mai pun suflet pentru un baiat dintr-o relatie anterioara sfarsita urat ... incet cu incet am inceput sa ne apropiem mai mult .. la un mi-a cerut sa plec cu el iar eu am refuzat .... era dispus sasi lase sotia si copilul pentru mine ,,, acum isa cand am vrut eu sa plec cu el nu mai poate el deorece a mai facut un copil cu sotia lui desi jura ca nu mai avea relatii conjugale cu ea . Lam iertat pentru ca il iubesc . a incept sa devina foarte gelos imi controleaza telefonul are parola mea de facebook etc .. Cand l-am intrebat daca ma vrea a zis ca nu poate sa ma lase fiinca ma iubeste dar nu e momentul akum sa ne mutam impreuna , nustiu ce sa zik acum un am facea de toate pt mine , a facut craciunul cu mine , noaptea in care mia facut cel mai frumois cadou un bebe , pacat ca lam pierdut ,,, acum insa nu se mai comporta asa ce ziceti ma mai iubeste sau nu ?
si eu sunt in cazul acesta il iubesc ma iubeste dar ne este teama sa ne spunem sentimentele unul fata de celalalt ne este frica sa nu ne pierdem unul de celalalt asa ca eu am facut primul pas ma0am spus sentimentele apoi si el acum suntem ochei si nu ma vrea doar pentru o aventura ne iubim a fost instare sa-si lase nevasata si sa vina la mine
Sunt cu un fost barbat insurat.In decembrie 2013 ne-am cunoscut,el insurat cu 3 copii si din america,eu proaspat casatorita in romania.Am petrecut luni si luni vorbind la telefon,mesaje samd.Intr`un final eu m-am hotarat ca nu sunt pregatita sa ii ofer un copil sotului meu,iar el ma tot presa in legatura cu asta.Iar J barbatul care mi a luat mintile deja nu mai locuia cu sotia lui de 2 luni.Si asa am divortat,mi-am facut bagajele si am plecat la el.Odata ajunsa acolo ma trata ca pe o printesa,primele 2 saptamani,apoi a venit tarziua acasa si mi-am dat seama ce sa intamplat. El si a dat seama ca nu o sa poata avea siguranta si rutina cu mine...nu la fel cum o avea cu ea. Drama timp de 3 luni de zile.Eu am tot zburat din stat in stat,am zis ca ii dau frau liber sa nu creada ca il influentez intr-un fel.Ba chiar am iesit cu sotia lui la cina. In urma cu o luna au semnat divortul.M-a intrebat daca sunt fericita,insa ma simteam jignita...nu aveam cum sa ma bucur de nefericirea altuia,oricat as fi vrut. Dar acum problema este aceiasi,ei sunt divortati,insa ea se foloseste de copii drept scuza ca sa stea la ea acasa cat mai mult..."copii vor sa vedem serialul preferat impreuna,cum sa pleci acum?","Nu mai imi merge masina si nu am cum sa las copii la scoala fara masina",si lista continua. De 2 saptamani a primit un job nou si a trebuit sa plece din oras la 400 km departare,eram distrusa doar cand ma gandeam sa raman singura intr`e 4 pereti...dar surpriza,m-a luat cu el woohooo... Nu stiu unde o sa se ajunga,sincer am renuntat la sot,la prieteni,familie,job stabil,apartamentul meu si toata viata mea sa vin aici langa el,cand el imi promitea luna de pe cer
off.. nici nu stiu ce sa mai fac cu viata mea..iubesc un barbat insurat de 3 ani..eu am 22 si el 37 si are un baietel de 6 ani ..pe nevastasa o cunosc si mai grav este ca am ajuns sa fim prietene fara sa stie ca sunt (amanta barbatul ei) mie si rusine sa dau ochii cu ea .. dar ce sa fac m-am indragostit de un barbat interzis ..are un baiat scump tare si nevastasa e femeie de treaba .. am atatea amintiri frumoase cu el ...atatea momente ..simt ca innebunesc ..mie mila si de baiat si de ea dar mai mila mie de mine ..deci imi spune ca ma iubesc enorm si ca nu va renunta la mine ca nu il mai intereseaza nevastasa dar eu in sinea mea nu il cred ..iam sp ca nu vreau vb si fapte si niciodata nu iam cerut sa isi lase familia ..pt ca si eu am trait fara tata si stiu cum este si nu as vrea si baiatu sa sufere din cauza mea.. pana la urma iam sp in fata ca eu nu pot sa stau asa cu el ca nu mai rezist si ca il las de anu asta nou si el mia sp ca o sa am o supriza de anu asta ..il iubesc ca pe ochii mei din cap si stiu ca altu ca el nu as mai gasii cat e lumea de mare ..dar nu mai pot.. vreau sa fie doar al meu sa am copii cu el ..ca mama mereu ma zapaceste sa ii fac nepot ..sunt tanara si nu as vrea sa imi pierd anii asteptand ca el sa decida ce vrea in viata cu adevarat.. si nu lam fortat niciodata sa isi lase nevasta ..da pana la urma el stie ce vrea ..eu una sunt satula sa traiesc cu amagirile astea .. va rog spuneti-mi ce sa fac ..
In urma cu ceva timp am cunoscut un tip care la fel era insurat.... Insa din cate spunea el, nu mai erau impreuna de un an si ceva timp.... El locuia intr-o tara, ea in alta tara.... a spus atatea lucruri urate despre ea si si-a plans atat de mult de mila de viata lui si a copilului lor, incat naiva din mine i-a cazut in plasa.... Am renuntat la multe aici pentru a-l urma (trebuia sa iau in calcul tot) insa eu vroiam doar sa fiu langa ei.... Ajunsa acolo imi cauta defectele precum pescarul pestele(la panda) si mi le arunca in fatza cu orice usurinta, niciodata nu mi-a spus lucrurile bune, gandurile lui erau abatute, poza ei era omniprezenta, la fel si numarul ei de telefon..... Colac peste pupaza vene cumnata lui(din partea fratelui) si-mi povestea de ea, imi arata poze cu ei si-mi povestea multe lucruri ..plus imi spunea de o vecina care o parasise de curand sotul ei pentru o verisoara de-a celui cu care eram. Apoi si mama celeilalte cumnate a lui mi-a spus ca de el si de vecina ...amandoi aveau copii si puteau ramane in acea tara ..pentru ca scopul plecarii noastre era sa luma copilul(sa castige procesul in acea tara)(mama micutului din spusele lui ceruse 10mii de euro pentru a da semnatura ca sa aduca copilul in tara unde era si ea) si sa venim aici sa luam totul de la inceput si sa luptam sa fie totul bine. Cele cu care lucram mi-au povestit ca l-au vazut in urma cu o zi pe el si mi-au descris-o si pe vecina.... Atunci am luat foc...nu intelegeam cum de putuse sa faca acest lucru, stiind la cate renuntasem aici ca sa fiu cu el si sa-l crestem pe micut impreuna... Asa ca fetelor inainte de a accepta o astfel de relatie...luati in calcul toate lucrurile, ganditi-va bine daca se merita, puneti in balanta tot si ganditi-va si la momentul in care o sa se termine totul.... Deciziile sunt ale voastre.... Eu am fost destul de proasta, va rog pe voi fiti mai destepte, tineti la voi, puneti-va mereu pe primul loc si ganditi-va mereu daca intr-adevar se merita si mai ales daca o sa facei fatza atunci cand veti pierde tot pentru o astfel de decizie.
Povestea mea este asemanatoare cu a voastra. M-am indragostit nebuneste de un barbat casatorit..mai in varsta decat mine. Din intalnirile obisnuite la locul de munca, am inceput sa ne vedem tot mai des..pana cand intr-o zi mi-a marturisit ca ma iubeste cum nu a iubit pe nimeni si nu suporta sa ma stie departe de el nici macar o secunda. Am renuntat la toate credintele si principiile mele: "cum sa fiu eu 'amanta'? "'..dar adevarul era ca nici eu nu puteam sa traiesc fara el. imi acorda atentie totala..si totusi eu ma simteam prost din cauza ca petrece cu mine timp pe care il putea petrece cu baiatul lui (...mda, tipic: insurat si cu un copil). dar apoi mi-am dat seama ca eram in plus in viata lui: mergea la petreceri cu sotia..in vacante cu sotia...oricunde cu sotia!!! si desi stiam ca asa e normal sa fe..si imi trimitea mesaje clipa de clipa..momentele astea imi rupeau inima..si simteam atat durere incat nu puteam suporta... Ascultati-ma: daca il iubiti atat de tare..nu renuntati. dar,in aceeasi masura, nu se poate compara iubirea cu asta: Dacă luăm în calcul sărbătorile de peste an şi zilele importante gen zi de naştere, el va fi mereu acolo cu soţia, iar tu cu .. telefonul, aşteptând ca el să îţi răspundă la sms. Iar singurătatea asta e mai dureroasă decât cea în care nu ai cunoscut de fapt pe nimeni.. Va scriu asta ca imi vars din supararea si furia pe care o simt acum. el este iar plecat in vacanta...cu sotia.
Si eu am iubit un barbat insurat insa acum este sufletul meu pereche si sotul meu.Important e sa te asiguri ca barbatul pe care spui ca il iubesti e BARBAT ;) Daca te iubeste cu adevarat te alege pe tine,daca nu, te tine pe post de distractie ,gen o femeie usoara neplatita :)) ;)
sunte-ti extraordinare, va admir si pe una si pe alta, eu traiesc cu gandul ca se poate ca intr-o zi sa se rupa tot si sa intru intr-o depresie, traiesc ce traieste carla st dar mi-e frica ca am sa patesc ce a patit anonima
mie mi-a spus de la bun inceput ca este insurat si am aceeptat sa ies incontinuare cu el sperand ca va fii doar o aventura, ceva trecator, el este din bucuresti , eu din brasov ne vedem o data la 2 saptamani cate un weekend intreg, nu-i pot cere sa divorteze, nu cred ca o va face, noi cand ne-am cunoscut aveam si eu pe cineva cu care ma intelegeam relativ bine,dar m-am indragostit si l-am parasit, sentimentele cresc pe zi ce trece, mi-e fffff greu , daca eram din aceeasi localitate sau oras cred ca era mai usor, am inceput sa devin geloasa pe nevasta-sa , el este gelos si pe aerul ce-l respir, CE SA FAC?
A fost un vis frumos...acum e momentul sa te trezesti, sa iti refaci viata . Incearca sa iti faci prieteni noi , sa iesi din casa, sa faci lucruri noi, Nu te mai gandi la ce a fost pt ca iti faci doar rau. Te pup si ai grija de tine
Acum esti foarte fericita si sper din tot sufletul sa ramai asa cat mai mult timp. Din pacate eu nu mai sunt fericita, am trecut si eu prin ce treci tu, am scris mai jos putin, ne iubeam enorm si facea multe lucruri pentru mine, practic eu eram jumatatea lui si el jumatatea mea,eram compatibili,ne completam unul pe altul perfect,eram doi intr-unul cum se spune. Sotia lui nu a simtit nimic niciodata, stia sa se poarte si acasa ca sa fie totul ok. Acum sufar foarte mult, practic mi s-a schimbat tot orizontul, am facut o depresie foarte urata, am ajuns la psiholog,e foarte dureros, extrem de dureros, nici nu iti poti imagina cat de mult suferi. Nici eu nu i-am cerut sa divorteze niciodata, practic nu stiu ce a putut sa intervina intre noi, stiu doar atat ca el a pus capat relatiei fara explicatii, eu am avut foarte mare incredere in el.Nu mai stiu ce sa cred, daca am insemnat ceva pentru el, acum sunt debusolata.As vrea sa cred ca e un vis urat si ca ma voi trezi si totul va fi ca inainte. Iti doresc multa fericire si profita de toate ocaziile pe care le ai cu el.Traieste clipa, eu nu am facut asa si imi pare rau.
Sunt si eu in situatia asta. Da, iubesc un barbat insurat de aproape trei ani ! Pana sa am aceasta relatie, aveam o parere foarte proasta despre "amante" ...cum sa intri in familia unui om ? Sunt manager la o firma de distributie iar el este detinatorul acestei afaceri(mai pe scurt). A inceput dintr-o data sa fie din ce in ce mai interesat de atributiile mele , sa-mi ceara informatii sa ma sune si in timpul meu liber sa ma intrebe cate ceva, ma astepta cand stateam peste program sa ma duca acasa... Nu mi se parea nimic ciudat sau cel putin nu vroiam sa ma gandesc ca ar avea vreun motiv, incercam sa tratez cu indiferenta toate astea, Au inceput invitatiile la cafea pe care nu le-am refuzat pentru ca vroiam sa vad pana unde merge si ce vrea defapt("sex sau s-a indragostit omul de mine?"). Mi-am propus sa nu cred nici un cuvant dragut spus la adresa mea si sa nu ma indragostesc! N-a fost asa...te poti pune cu inima ? ' Au continuat intalnirile , weekend-uri in doi ... l-am prezentat parintilor (asta dupa 1 an si ceva) , aproape ca uit ca e insurat . Nu i-am propus niciodata sa divorteze pentru ca au un baietel de 9 ani si nu i-as face rau copilului. Mentionez ca din 7 zile 4 e cu mine si atunci cand este acasa evit eu sa il sun cu toate ca de multe ori vorbeste cu mine si ea este la doi metri de el .Singurele persoane de care ne ferim cand iesim impreuna sunt cei de la serviciu pentru a nu-mi complica mie situatia acolo. Din toate astea reiese ca sunt impreuna doar pentru copil care e nevinovat pt tot ce se intampla intre parintii lui. Ne iubim , suntem fericiti impreuna , nu am ajuns la stadiul in care sa sufar in relatia asta dar nu ma gandesc la ziua de maine sau la ce se va intampla peste 5 ani , Traiesc clipa si cam atat . Il iubesc enorm , nu as putea fara el dar asta e viata... Cine e de vina ca nu ne-am intalnit acum 10 ani ? E bine sau nu ce se intampla intre noi ?
In vara asta mi-am gasit sufletul pereche. Un baiat minunat, tandru, respectuos, inca la facultate, necasatorit. Din pacate a trebuit sa plece departe de mine si eu am ramas singura. Am fost foarte trista, sufletul meu a fost sfasiat de durere. Incet, incet cu ajutorul familiei mi-am revenit. Un vecin mi-a atras atentia. Mereu bucuros ca ma vede, dornic de conversatie. Intr-o zi mi-a cerut prietenia pe Facebook. Am inceput sa discutam. Vreo 3 saptamani de discutii nevinovate. Stiam ca e casatorit. Ne mai intalneam si in fata blocului si mai schimbam cateva vorbe. Mi-a spus ca ii place de mine. Si mie imi placea de el. Mi-am pierdut capul cand m-a invitat la plimbare, dar am zis nu. La fel si la a doua invitatie. Dupa a treia, i-am spus sa ne oprim si sa continuam doar discutiile. De atunci s-a oprit, nu imi mai scrie nimic. I-am scris eu 2 randuri: "Barbati ca tine se gasesc la toate colturile, femei ca mine intalnesti odata in viata" Incotro ne indreptam? Fiecare incotro vrea, Allah mi-a dat putere si nu am pasit pe drumul mai intunecat decat noaptea.
sunt intr-o relatie de 4 ani si am 2 copii cu el desi avem copii el nu se intereseaza asa mult pt ei dar nici de mine desi spune k ne iubeste dar nu are curaju sa isi lase nevasta el spune k nu vb cu ia dar locieste cu ia si cu familia lui,cand avem nevoie de el nu este alaturi de noi si nu ne ajuta cu nimic imi spune mereu k sa astept k o sa se schimbe situatia inschimb eu mam saturat nu mai pot ma simt pe locu 2 mie si frik de el k e tigan si pe deasupra ma gandesc si k el niciodata nu o sa se desparte de ia chear dak nu sunt casatoriti legal pt k are si copii cu ia 7 asi dori si eu un sfat va rog mult
Si eu iubesc un barbat casatorit.Are un baiat acum in varsta de 17 ani. Am fost impreuna din 2005, lucram impreuna in aceeasi institutie, ne vedeam zilnic, uneori plecam in weekend la munte,mereu imi era frica sa nu se prinda sotia lui, nu vroiam sa divorteze pentru ca nu vroiam sa sufere copilul. Copii proveniti din casnicii destramate raman cu traume mari si nu vroiam sa se intample lucrul acesta. Din 2009 eu am plecat din institutia respectiva in alta parte unde puteam sa avansez, am inceput sa ne vedem mai rar, practic eu l-am respins prin refuzuri ca nu putem sa ne vedem azi, si tot asa. In ultimul timp doar mai vorbeam din cand in cand la telefon. Intre timp eu am ajuns intr-o functie de conducere. L-am anuntat si vreau sa spun ca a mai durat 5 luni iar cand m-am dus sa ne intalnim mi-a spus clar ca totul intre noi s-a terminat si ca are pe altcineva. Practic am ramas blocata de ce mi-a spus, eu il iubesc si acum, la telefon nu mai vrea sa imi raspunda, la mesaje nu imi raspunde, mi-a spus ca nu se mai intoarce niciodata in viata mea. Am facut o depresie din cauza asta, imi e forte greu, nu stiu cum sa procedez in continuare. Oare el a uitat ce-a fost intre noi?
Si eu sunt medic rezident si sorry pentru Simona C., i l-am suflat pe Ionut. Poate, din cand in cand, ca sa mai diversifice, o s-o mai caute. Eu poate reusesc sa-l divortez. M-am aranjat!
am sperat in fiecare zi sa se uite altfel la mine decat ca la fiica unui prieten de-al lui......suntem prieteni de familie.......e casatorit si l.am placut in secret.....pana mai ieri cand s-a intamplat......acum nu stiu cum sa gestionez situatia.....mi-e frica dar e placut....e casatorit si stiu ca nu exista viitor.....
Lissa, sunt momente cand doua persoane pur si simplu s-au cunoscut prea tarziu....
Eu nu inteleg de ce va bagati in viata unui barbat despre care stiti ca e insurat? De ce nu va vedeti de treburile voastre? Acel barbat a facut un juramant care trebuie respectat.Intradevar e si vina barbatului..de ce a ales sa se casatoreasca daca stia ca nu e in stare sa aiba respect fata de nevasta?mai bine nu se complica si o lasa decat sa ajunga sa creeze suferinta mai multor persoane..inainte de casatorie trebuie sa te gandesti bine daca chiar vrei sa faci pasul asta pentru ca traiesti cu acea persoana pentru toata viata si nu cred ca poti sa,ti mananci zilele langa o persoana pe care n,o iubesti.nu exista niciun divort stiind ca ai trecut prin Taina Sfintei Cununii unde nu ai semnat nimic ci ai jurat credinta vesnica viitoarei sotii,unde te,ai legat de nevasta fara semnaturi si prostii ci prin Taina iar divortul se rezolva la tribunal nu mergi la preot sa dezlege juramantul.Acela ramane pe viata si desi ai impresia ca ai divortat tu esti legat de acea persoana pe veci.De ce sa va complicati viata cand sunt atatia barbati singuri si frumosi? de ce sa dati cu piciorul fericirii,mai apoi va treziti in depresie si va puneti streangul...nu merita.mai ales ca multe femei indragostite fara voie de barbati insurati sunt speciale, si merita ceva mai bun,nu merita sa sufere din cauza unor dobitoci care nu,s in stare sa,si tina nevasta langa ei,care nu gandesc si care creeaza suferinta..voi nu va ganditi ca el in fiecare seara cand va spune ca va iubeste prin sms sau prin orice alta modalitate se intoarce seara acasa si se culca cu nevasta,sa si ii jura iubire si ii arata cat de fericit e cu ea..voua va convine ca persoana pe care o iubiti sa se culce cu alta femeie? atunci cand iubesti nu mai ai ochi pentru alta persoana.stiu ca nu te poti impotrivi iubirii dar la inceput nu,l iubesti si il poti refuza stiind ca este insurat..intradevar nu este vina ta daca el te minte si iti spune ca nu are prietena dar poti verifica anumite chestii..si mie imi facea avansuri un barbat care avea iubita de 3 ani insa el a negat atunci cand l,am intrebat daca are prietena..nu am acceptat niciun avans pana nu am verificat daca e adevarat ce spune si intr,un final am aflat de iubita lui si l,am respins pana intr,o zi a venit la mine si mi,a spus ca s,a despartit de prietena lui si dupa ceva timp l,am acceptat iar acum suntem casatoriti....
Multumesc pt sfat! Intradevar ai dreptate cand spui ca de ce sa dau cu piciorul la actualul meu iubit pt ca poate mai tarziu o sa regret ca l-am parasit, dar nu stiu ce se intampla cu mine nici nu ma mai inteleg, pe fostul prieten cred ca sunt mai mult geloasa (dar cred ca am din nou sentimente pt el) pt ca nu accept ideea ca alta sa-l atinga,sa-l sarute, sa fie in pat cu el seara de seara s.a.m.d. El a inceput sa-mi spuna de cateva zile sa ne iubim din nou ca la inceput (adica ca atunci cand eram impreuna) inima imi spune sa nu renunt la actualul (pt ca il iubesc),sufletul imi spune ca nu este bine sa ma indragostesc de sotul alteia (pt ca nu vreau sa devin amanta desi el imi spune ca o sa divorteze), iar mintea imi spune sa-l cred si sa fim din nou impreuna (uneori nu-l cred pt ca este casatorit doar de o luna si nu avea cum sa se plictiseasca de nevastasa si sa o insele, dar cateodata il cred cand imi spune ca ma iubeste si ca vrea sa fim din nou impreuna dar de data asta pt totdeauna). Ieri a insistat aproape toata ziua sa ne impacam iar eu i-am spus ca nu o sa fim impreuna pana nu divorteaza, iar aseara cand a ajuns acasa de la serviciu mi-a dat mesaj si mi-a spus ca: "vezi puiu ca am ajuns acasa sa nu mai dai mesaj,da,? te iubesc muuuult" iar cand am vazat acest mesaj imi venea sa ma duc direct la usa lui si sa-i arat nevestisii toate mesajele pe care le am de la el in care insista sa ne impacam, ca ma iubeste si in care spune ca o sa divorteze de ea pt mine, dar m-am stapanit cu greu. :( :( :( :( :(
Flory draga, stii cum se spune : nu regreta niciodata nimic pentru ca la un moment dat a fost exact ceea ce ti-ai dorit. Nu cred ca te-ai despartit de acel tip din prea mult bine. ( cu toate ca este posibil ). Trebuie sa te gandesti in primul si in primul rand la tine. Chiar crezi ca iti va fi mai bine cu el decat cu actualul? Tot singura poti sa-ti dai seama de asta. Nu stiu, compara-i pe cei doi, iar care are mai multe calitati ce te pot face fericita acela sa castige. Daca iti este bine cu actualul , parerea mea este sa nu dai cu piciorul la ceva ce poate fi si mai frumos mai tarziu. Insa, avand in vedere ca TU l-ai sunat pe fostul , degeaba ne mai intrebi pe noi acum. stii singura ce vrei de fapt : impacarea cu el. O seara buna!
Asa cum spun si in subiectul comentariului iubesc un barbat insurat,dar acest barbat insurat a fost in urma cu 4 ani iubitul meu si ne-am despartit dintr-o prostie iar cand ne-am despartit el ma cauta si ma suna cu disperare,dar eu nu mai vroiam sa ma impac cu el. Ne-am despartit pt ca nu stiam cu ce sa mananca viata pt ca pe atunci aveam doar 14 ani,iar el 23, dar cei drept am tinut legatura cam rar, iar el si-a facut o iubita (in urma cu aproximativ 2 ani) cu care s-a casatorit luna trecuta in iulie, tin sa mentionez ca si eu in momentul de fata am o relatie de 10 luni de zile si-mi iubesc actualul iubit foarte mult. Mai acum cateva zile l-am sunat pe fostul cu care am stat acum 4 ani si ceva (am avut o relatie cam de 7 luni) si mi-a spus ca de ce il mai sun acum pt ca el s-a casatorit si ca de ce nu l-am sunat la timpul potrivit (noi ultima data am vorbit acum un an si ceva) si i-am spus ca nu am vrut sa-l deranjez, iar acum o zi l-am sunat din nou si am vorbit ca si cum am fi din nou iubiti (desi va reamintesc ca eu am prieten,el are nevasta) si mi-a spus ceva care ma "bulversat" (sa-i spun asa) mi-a zis ca el este dispus sa divorteze si sa renunte la sotie pt mine pt ca fiecare dintre noi am fost prima iubire (adica el a fost primul meu iubit,iar eu am fost prima lui iubita), iar acum nu stiu ce sa fac pt ca il iubesc mult pe actualul meu iubit, dar de cand l-am sunat pe fostul meu prieten si cand mi-a spus ca s-a casatorit am inceput sa-l iubesc din nou si sa doresc sa fie din nou cu mine , dar nu vreau sa "sparg" familii si nici nu vreau sa-l parasesc pe actualul meu iubit. Ce sa fac va rog din suflet dati-mi cateva sfaturi,va implor nu stiu ce sa fac cred ca am inceput sa-i iubesc pe amandoi :( :( :( :(
Probabil cineva citeste comentariul meu si se gandeste cum poate cineva sa iubeasca niste oameni si sa-i insele. Toti oamenii, ajunsi la o anumita varsta, incep sa treaca prin acea criza specifica varstei(35-45) . Fiecare, atunci poate mai mult ca alta data, doreste sa-si demonstreze siesi faptul ca inca mai poate cuceri persoane, ca vremurile "de glorie" nu s-au sfarsit, ca inca sunt capabili.. Nu trebuie judecati pentru asta. Ca sunt persoane care n-au inselat in viata lor este altceva. Insa ceea ce trebuie sa invatam, ca si oameni, este ca nu toti se pot comporta exemplar. Unele persoane sunt mai slabe, altele mai puternice. Gandurile exista la toti, nu exista om care sa nu se fi gandit macar o data " oare cum ar fi?", insa nu toti se pot opri doar la ganduri...dar din pacate oamenii judeca, oamenii sunt rai...Era o vorba care se aplica si subiectului...
Am citit destul de multe comentarii incat sa observ ca in majoritatea sunt sfaturi cum c-ar fi mai bine sa renuntam la barbatii casatoriti pentru ca intr-un final vom suferi. Dar daca nu e chiar asa? Acum cateva zile am cunoscut un barbat casatorit si de atunci vorbim zi de zi, cateva ore bune. Nu-l iubesc, sunt o fata destul de echilibrata, nu m-arunc in bratele barbatilor sustinand ca-i iubesc. Am iubit o singura data in viata mea si sunt aproape sigura ca va fi si ultima, insa e irelevant acum. Am stiut din prima clipa ca domnul( spun domn deoarece are ceva anisori buni in plus fata de mine) este casatorit si are doi copilasi. I-am si vazut copilasii in poza, i-am vazut si nevasta... O femeie superba, niste copii frumosi, exact ca taticul lor...In fine, din nou, irelevant. Nu c-ar fi irelevant si nu ma intereseaza, ci este irelevant acum, in comentariul meu. Din chiar daca ne cunoastem deabia de cateva zile am inceput deja sa stiu cam cum este, sa stiu lucruri despre el pe care nu le spune oricui. Nu ca m-as lauda cu treaba asta..nu ma intelegeti gresit..Oarecum pot spune cu mana pe inima ca-mi place de el ca om, avem caractere aproape identice, avem aceleasi gusturi, aceleasi idei de multe ori... Nu e sufletul meu pereche, nu-s cretina sa cred asta. stiu ca nu-si va parasi vreodata familia pentru mine. Doamne fereste, nici n-as vrea asa ceva...De-ar veni , ipotetic vorbind, maine la mine si mi-ar spune " draga mea,sunt pregatit sa-i parasesc si sa fiu cu tine" probabil l-as calca in picioare. Dar nu va veni. Mi-a spus cu mana pe inima ca familia lui este cea mai importanta, lucru ideal pentru orice familie. Insa, fetelor, spuneti sincer...Nu va simtiti deloc bine gandindu-va ca cineva, un barbat casatorit, se chinuie sa va trimita repede un mesaj sau sa va vada si numai pentru 10 minute? Nu stiu, treaba asta mi se pare minunata...Dar doar atat. N-as putea avea o relatie serioasa cu vreun tip casatorit probabil doar pentru ca n-am putut avea relatii serioase nici cu tipi singuri. Oi fi eu mai "speciala" si relatiile serioase pur si simplu nu-s de mine.... Nu stiu... Insa e atat de rau sa stii ca esti pe locul 2(3-4-5-6-etc) in viata cuiva? Trebuie neaparat sa fim pe primul loc?Nu e important ca suntem?
Si eu iubesc un barbat insurat, si el ma iubeste pe mine.am trait cele mai frumoase momente langa el,nu ma mintit niciodata , stiam ca este insurat...nu poate renunta la casnicie pt ca are un copil de 4 ani si nu vrea ca acest copil sa creasca fara el, pt ca si el a crescut fara tata.Inteleg situatia si am stiut de la bun inceput in ce ma bag.Insa am decis amandoi sa nu mai continuam.Pt el pe primul loc e copilul sau si daca renunta la sotie , pierde copilul.Chiar daca sta rau cu sotia si nu o mai iubeste nu poate renunta de dragul copilului.De aceea fetelor niciodata un barbat cu suflet si constiinta nu va renunta la familia sa.Nu pot sa va zic ce sa faceti cu viata voastra fiecare face ce vrea cu cine vrea si cum vrea.Inteleg prin ce treceti pentru ca si eu am trecut prin asta.Niciodata n am crezut ca voi ajunge in postura asta, dar niciodata sa nu spui niciodata.Stiu ca traiti cele mai profunde clipe langa acea persoana ,dar in lipsa lor va ramane un gol imens in suflet.Fiecare din noi merita tot ce este mai bun si mai frumos asa ca nu va multumiti cu firimituri.Totul sau nimic, pt ca daca te multumesti cu jumatati de masura la final voi veti suferi...Cantariti bine situatia si nu va lasati impresionate de gesturi frumoase.Daca acel barbat alege sa se desparta de sotie, aveti grija sa nu fiti voi motivul.Fericirea nu se cladeste pe suferinta altora, mai ales a unui copil.nu te poti lupta cu un copil.viata iti va plati cu aceeasi moneda.si cand se razbuna viata nimeni nu o face mai bine.Ca sa poti pune punct unei astfel de relatii, discuta deschis cu un psiholog.Puneti va pe primul loc si ganditiva bine la ceea ce alegeti si ce faceti.Mai ascultati si de ratiune nu tot timpul trebuie sa faceti ce spune inima.exista o limita pt toate.Oricum ce este al vostru e pus deoparte.
Si eu m-am indragostit de un tip caatorit insa am ales sa plang singura decat sa fiu experimentul lui...plus stiu ca are copii, fetita...nu vreau ca fetita lui sa ajunga ca mine. Nu am simtit asta de la inceput tipu nu avea verigheta in clipa cand l'am vazut a fost o simpatie inocenta nici macar atractie fizica..habar nu aveam de statutul lui...dupa am aflat...de ce am vrut sa il revad ? Cunoasteti-va pe voi inainte sa va disrugeti pe voi si sa ii trageti in jos si pe altii.
Nu este nimeni obligat sa inteleaga,dar din pacate de judecat suntem priceputi,fieacre face ce vrea cu viata lui.Sigur nu e placut c-a cineva sa iti distruga fericirea.Intr-un cuplu fiecare are partea lui de adevar si minciuna,iar cind se despart,daca apare cineva in viata unuia e foarte usor celuilat sa acuze ca "s-a bagat si ma despartit", de cit sa iti recunosti greseala ca undeva poate ai gresit cu ceva.Sunt barbati care isi inseala sotiile,cum sunt si femei care isi inseala sotii.Atunci care e mai mult sau mai putin vinovat?De multe ori tocmai la cuplurile bine cladite apare astfel de probleme(pentru ca sunt foarte multi invidiosi in jurul lor care abia asteapta sa faca rau),sau la cuplurile unde s-au casatorit doar pentru copil(daca nu e iubire nu e nimic, iar viata cu sila nu se c-am primeste,nici de dragul copilului) cazuri si cazuri.Nu vreau sa judec dar sun femei bune si rele...cum si barbati buni si rai... In viata fiecaruia din noi apar tot soiul de probleme,important e sa avem curajul si rabdarea sa le rezolvam...
Iubesc si eu un barbat insurat, ca si voi. Eu am 23 iar el 37. Relatia noastra dura de un an de zile. An in care am trait cele mai frumoase clipe din viata mea, timp in care ne-am apropiat si am ajuns sa ne iubim nebuneste. Cand reuseam sa petrecem noptile impreuna, ne sarutam chiar si in somn, ne trezeam unul pe altul ca sa o putem face. Nu va pot explica in cuvinte ce am putut trai cu acest om. Ne durea sa ne stim despartiti, sufeream amandoi ca niste caini. Mentionez ca nu are copii, era doar el si ea. Am crezut ca va fi usor, tinand cont ca nu exista un suflet care sa-i lege. A pornit totul de la el, el mi-a spus ca nu mai poate fara mine, el a zis ca vom fi impreuna, imi promitea, a dat si termen de care s-a tinut de cuvant ( cu greu ), la 3 luni dupa ce a aflat sotia sa de noi, dar s-a tinut. In saptamana mare, a Pastelui, a fugit pur si simplu din casa, si-a luat ce a prins cu ochii si a venit la mine. Ne planificasem vacanta de Paste, am mers chiar si acolo. A stat in total 3 zile la mine si 3 in concediu. Au fost cele mai frumoase zile din viata mea, va spun cu mana pe suflet. In seara cand ne intorceam din concediu, ma tinea de mana si imi spunea ca abia asteapta sa vada certificatul nostru de casatorie ( planificasem sa facem cununia anul acesta ), am ajuns acasa si am dormit fericiti si imbratisati. A doua zi, dupa ce s-a trezit, era un alt om. Seara mi-a spus ca simte nevoia sa se duca in aceea noapte, acasa, la sotia lui, ca simte o chemare, ca poate e faptul ca a fugit pur si simplu dintr-o casa in care i s-a oferit totul si ca poate vrea sa isi ia la revedere exact asa cum trebuie. Am simtit ca din clipa aia se va intoarce doar ca sa isi ia bagajele desi el imi spunea plangand ca nu se va intampla asa, ca sunt radicala si nu e cazul. A fost acolo, asa cum a dorit iar a doua zi dimineata, m-a sunat spunandu-mi ca am avut dreptate, ca el s-a simtit cu totul ACASA, ca ii era ingrozitor de dor de totul si ca n-am fi putut fi fericiti nicicum cu o asa povara pe umerii sai. Stiu ca aparent nu pare, dar ma iubeste enorm. In momentul in care i-am dat bagajele, am plans amandoi in hohote, au fost niste momente tragice la care nu ma asteptam vreodata sa avem parte, o despartire care ma va urmari toata viata, ultimele noastre cuvinte au fost TE IUBESC. Ma iubeste, dar din mila fata de femeia cu care a trait 11 ani, a renuntat ca sa-i dea ce isi doreste. Adica pe el, un el niciodata ca inainte, un el cu sufletul la mine, dar totusi langa ea. Sufar ca un caine si sunt un om distrus, pe viata poate, dar sincer imi este mila de biata femeie. Nu mi-as dori o asemenea viata pentru mine, sa am un barbat care sa-mi fie alaturi doar din mila, din recunostinta. La fel de chinuit este si el si mi-as dori daca alti barbati insurati, in aceeasi situatie, care citesc povestea mea, sa ma asculte. Gresim, suntem oameni, uneori ni se intampla fara voia noastra, daca s-a intamplat, ganditi-va ca oricat de greu i-ar fi sotiei, NU O PRIVATI DE FERICIRE, doar din recunostinta ori mila. Au si ele dreptul sa simta ce ati simtit si voi, au dreptul la un EL cu sufletul numai la ele, un EL daruit cu totul atunci cand se pun in pat langa ele. Gresiti daca faceti aceeasi alegere ca si barbatul meu insurat. Nici nu poate sa faca dragoste cu ea, dar totusi se simte legat, obligat din recunostinta a tot ceea ce au cladit si a fost. Se sacrifica el, m-a distrus pe mine si a condamnat-o si pe ea la nefericire pe nedeterminat. Cat de corect este ? Iar voi femei care iubiti astfel de barbati, renuntati ! NICIODATA nu isi vor rupe legaturile familiale, sunt prea lasi. Fugiti ! Suferinta pricinuita de astfel de relatii este incomensurabila. Nu ai cum sa iti cladesti fericirea ta, pe suferinta altuia. Niciodata ! Va rog din suflet, ascultati un om distrus psihic si fizic dupa urma unei astfel de relatii interzise. Oricat de mult ne-ar iubi, niciodata nu isi vor lasa sotiile, indiferent de cat de neingrijite sunt, ori de urate, ori de neintelegatoare.. NU.. nu o vor face niciodata si nici nu vom intelege de ce. ACASA, va fi intotdeauna pt ei in sanul familiei, oricat de imperfecta ar fi ea. Trebuie sa fim puternice si sa gasim forta de a-i uita si de a merge mai departe ! Sa ne ierte Dumnezeu ca am iubit, ca iubim acesti barbati si sa ne lumineze catre ce e pentru noi !
Fetelor am iubit si eu un barbat insurat si il iubesc in continuare,nu mie rusine cu asta,inimii nui poti comanda, stiam de la inceput lucrul asta,dar ne-am atasat unul de celalant,vorbeam zilnic,eu eram constienta ca are familie stiam in ce ma bag,dar credeti-ma ca ceea ce am trait langa el nu am trait langa nimeni niciodata,si am luat hotararea ca e mai bine pt amandoi sa stea langa familie,chiar daca ma doare si zilnic ma gandesc la el stiu ca asa e cel mai bine pt ca sunt si eu femeie,nu este un pacat sa iubesti,degeaba spuneam nu ma incurc cu barbate insurati din moment ce inima il vrea langa tine,poate ca asa a fost sa fie,il iubesc iar daca il iubesc vreau sai fie bine,ma doare ca nul mai vad,nul mai aud,nu ma mai imbratiseaza dar daca el este bine sunt si eu bine pe o parte. ma mai suna cateodata sa vada ce fac daca sunt bine,ne este greu credeti-ma la amandoi ne e greu ca nu suntem impreuna dar o fac pt fetita lui de 2 anisori...
buna...am si eu sa va spun ceva...am relatie cu un barbat insurat de 4 ani si il iubesc enorm avem si un baietel impreuna pentru care isi asuma responsabilitateaa in fiecare moment al vietii luii toata chestia este ca mia spus ca nu poate renunta acum la sotia lui impreuna cu care aare o fetita de 11 ani si cu care are o relatie de vro 12 ani..eu nu opot sa int....eleg de ce nu poate renunta la sotia luii daca in fiecare clipa ce trece imi spune ca ma iubeste si ca atr face orice pentru mine....
de 2 luni sunt intr-o relatie cu un barbat aproape insurat, are 30 de ani iar eu 19 ne-am cunoscut in urma cu 3 luni,ne-am apropiat incet-incet pana ne-am indragostit unul de altul. am avut prima discutie pe 8 decembrie,si de atunci suntem impreunae o relatie de 8 ani jumate dar nu sunt casatoriti,mai grav e ca lucram toti trei in acelasi loc,ea in magazin,eu in productie iar el e director. in fata mea se comporta cu ea normal,sau poate chiar urat,niciodata nu i-am vazut prea apropiati insa il vreau doar pentru mine,ce as putea sa fac dat fiind faptul ca el nu-mi promite nimic si nu vrea sa vb despre asta. el mai ar
Inimii nu-i poti dicta. Si eu iubesc un barbat insurat,il iubesc din toata inima. Nu credeam ca se va intampla asa ceva, simt ca sunt nebuna atat de mult il iubesc, Ce ti-e si cu dragostea asta.
il iubesc de cand aveam 13 ani...dintotdeauna a fost sufletul meu...au trecut ani si ani...a avut multe relatii dar tot la mine s-a intors intotdeauna pt k stia k eu nu as putea sa ii intorc spatele vreodata....am fost plekta in italia si m-a cautat si acolo...ne-am impacat pentru ca m-a mintit ca a rupt legatura si relatia cu iubita lui....insa knd am venit in romania am aflat ca nu e deloc asa...a venit si el acasa...am facut tot posibilul sa pot purta o discutie cu el...am reusit intr-un final...a vorbit ca si cum el traieste doar pentru mine....vrem sa fim impreuna insa va avea un copil....si exact aseara si-a facut cununia civila cu cealalta...pentru ca va avea un copil...el spune ca nu`l mai intereseaza ea, daca ma vede pe mine chiar daca doar stau de vorba cu altcineva face scandal, din diferite motive gasite de el...nu stiu ce sa mai fac...pt ca acum pot spune cu adevarat...iubesc un barbat insurat:( si il iubesc din toata fiinta mea...
si eu iubesc un barbat insurat de aproape 7 ani.la inceput kd l-am cunoscut nu il bagam in seama,nu il placeam,dar usor usor m-am indragostit de el.a fost sincer si mi-a spus de la inceput k este casatorit.ne iubeam foarte mult,ma suna tot timpul,in fiecare seara eram impreuna.usor usor au intervenit certurile,dupa vreo 2 ani,de cate ori vroiam sa renunt,nu ma lasa asa k intr-o zi am spus gata.am cunoscut un alt baiat si m-am casatorit in 3 luni.kand amantul a aflat m-a cautat si m-a convins din nou.recunosk knu imi iubesk sotul dar am sperat k voi putea renunta la amant pt k nu vreau k fetita si sotia lui sa sufere di cauza mea.eu am si eu o fetita in urma casatoriei.cat am fost insarcinata nu ne-am vazut delok delok si nici nu am vorbit,insa cum am nascut m-a cautat iar m-a cautat si bineinteles k am cedat din nou.pur si simplu nu pot renuta la el e k un drog pt mine,il iubesk din tot sufletul meu.nu stui unde o sa ajun dak voi continua asa.m-am simtit foarte prost kand sotia lui a aflat de noi.eu am vrut sa renunt el nu m-a lasat.fetelor nu v implicati in asemenea relatii pt k este foarte greu de iesit,veti suferi foarte mult
un barbat insurat,pe punctul de a deveni tatic,dar ca sot e foarte nefericit,ar avea candva curajul sa isi paraseasca nevasta pentru femeia care o iubeste cu adevarat,asa cum spune el?! a fost si in prag de divort cu un am in urma,dar au intervenit parintii lui si l-au determinat sa retraga actele in ultima zi.
Va salut oameni !Sunt un barbat care a trait o casnicie de 5 ani care a fost fara culoare si fara viatza tot timpul si am sperat ca in timp se va transforma in bine toate,am avut rabdare 5 ani pana cand am capitulat si am inceput sa caut un suflet cu care sa impart sau sa creez momente frumoase,si am gasit.Dar am gasit tot o fata maritata de 12 ani (fara copii) iar eu insurat de 5 ani cum am zis tot fara copii. Am vorbit mult pana sa facem "ceva",si am inceput sa discutam planuri:am intrebat-o te vei casatori cu mine daca voi fi liber? EA:"nu cred pana nu vad "Am divortzat de un an si doamna tot ma tine in promisiuni ba am impresia ca a inceput sa isi piarda si interesul pt mine,ea in continuare traieste cu sotul ei iar eu sunt singur si inca imi fac sperantze ca va veni sa traim impreuna in casa mea.Am o singura rugaminte de la doamne credeti ca ma insel daca inca imi fac inca sperantze ca isi va dori sa imparta restul vietii cu mine? Va multumesc
Ionut este si spiritual.
sunt un barbat insurat si am un baietel de 2 ani cu sotia mea .pana aici toate is bune .Mai nasol este ca sotia mea sa schimbat enorm de cand am baietelu nu ma mai alinta nu ma mai baga in seama e foarte indiferenta cu mine lucruri care inainte sa nasca nu se intamplau .eu am avut o relatie de 7 ani cu o fata pe care am iubito enorm de moolt era esenta vetii mele.am plecat in spania pentru o viata mai buna .la 3 luni am aflat ca sa incurcat cu un alt baiat ca o aducea cu masina acasa etc.am revenit in tara sa vad daca este adevarta ceia ce imi spuneau prietenii si intradevar aveau dreptate .am suferit 2 ani pana am uitat cat de cat ce sa intamplat .m-am intors in spania si sunt aici de vro 7-8 ani am intalnit multe femei de diferite tarii dar evitam relatii serioase pt-ca imi iera teama .La locul meu de munca am intalnit sotia cu care lucrurile au luat o intorsatura radicala in 3 luni a ramas insarcinata am hotarat sa ne casatorim sa fie totul bine si frumos .la 6 luni de relatie ieram casatoriti datorita timpului scurt de vacanta am facut doar starea civila urmand ca anul viitor sa facem nunta .a trecut 2 ani si nunta nu am mai facuto pt-ca nu mai vrea ia .cred ca intre noi sa racit totul .Anul acesta am cunoscut o fata in romania care ma face sa simnt multe lucruri.cred ca ma indragostesc .Am ajuns intro situatie in care nu stiu ce mai simnt pt nimeni .Vreau sa imi pastrez familia sa stau langa baiatu meu dar nu mai pot sa suport sictirul si respingerea sotiei zi de zi si trebuie sa ma umilesc zi de zi in fata ei sa se culce cu mine .si am un sfat pt toate femeile care critica barbatii insurati .Unii merita ascultati ,iubiti si rasfatati pt-ca acel om nu te va insela nu te va minti pt-ca stiue cum e sa fiii tratat asa .Mult noroc la toti si toate eu imi voi cauta perechea mea chiar de va trebui sa sufar pt baiatul meu .Voi fi tata pt el pana la moarte dar nu pot sa stau cu o femeie care se comporta ca pula
Cunosc ipostaza de a fi "cealalta" nu sotia. De 3 ani sunt cu un barabat insurat. Desi exista atatea prejudecati din partea amicilor din cauza faptului ca e insurat si mai in varsta ca mine,el ma trateaza ca si cum as fi sotia lui. De fapt pot spune ca sunt a doua sotie , la el in tara e stapana sotia cu acte.Ba chiar m-a si inselat cu altele din cauza ca fetele i se ofereau crezand ca se vor alege cu ceva dar cum el nu e genul care da bani sau cadouri renuntau ele imediat ce-si dadeau seama. Inteleg foarte bine ce simt sotiile cand sunt puse in fata unei deza
BUNA ...SUNT DIVORTAT....AM 53 ANI AM CUNOSCUT O FEMEIE CASATORITA... CU VIRSTA DE 50 ANI IN CARE CASNICIA EI ESTE INTRO SITUATIE DIFICILA DE CITIVA ANI BUNI....SI LA ORA ACTUALA...ME-A PROMIS CA SE VA DESPARTI....DAR DUPA CUM SE VEDE....NU ...EU ME-AM DORIT SA-MI REFAC VEATA IN SERIOZITATE....SI AM PUS MULTE SPERANTE IN EA...IAR ACUM....ME-A INTORS SPATELE.....ME-A FACUT RANA MAI ADINCA...VA INTREB ....CE POT FACE SA POT TRECE PESTE SITUATIA ACEASTA....AM IUBITO....SI MA IUBIT....TIMP DE 3 ANI....ACUM NU POT SA-MI DAU SEAMA CARE A IUBIT MAI MULT...INTINLIRILE AU FOST SPORADICE.....DAR UITE UNDE SA AJUNS....EA STA CU SOTUL EI....SUB ACELASI ACOPERIS...SUNTEM IN DISCUTII APRINSE...DAR PINA LA URMA ASTAI VEATA.....DAR DE CE ME-A DAT SPERANTE....VA MULTUMESC .....PENTRU UN RASPUNS....
Partea rea cu fetele astea care mai calca stramb este cand isi dau seama c-au avut de-a face cu un mare porc care doar si-a batut joc si cumva cumva se razbuna, chiar si pe biata sweet lady.
acum 4 ani m-am indragostit de un barbat casatorit...avea probleme cu sotia lui(dar nu din cauza mea,ei aveau probleme cu mult inainte ...el vroia un copil...dar ea nu putea ramane insarcinata nici macar cu tratamente)...gasea liniste,intelegere,sprijin,iubire la mine...mi-a promis ca divorteaza....ca sa imi dovedeasca cat de mult ma iubeste...s-a tinut de promisiune...dupa divort mi-a spus sa ma mut la el...eu am acceptat...acum suntem casatoriti..si sunt insarcinata...suntem foarte fericiti...
Pe langa toate celelalte o curteaza si pe Teodora de la alta sectie.
iubesc un barbat insurat suntem de 10 luni impreuna.........mie greu cand ma gandesc k in fiecare noapte este langa sotia lui sh eu sunt singura .....ne intalnim aproape in fiecare zi si stam impreuna foarte putin ...as vrea sa fie numai al meu dar nu as putea sa fac asta pt k are si o fetita....nu stiu ce sa fac pt ca tin la el si nu asi vrea sa il pierd ,....prima oara cand lam vazut mia placut foarte mult ochii lui albastri sh este un tip foarte dragut ....il iubesk enorm de mult pe ursuletu meu cu ochii albastri :X:X:X:X:X:
Posteaza comentariu