Pe scurt, sotul meu a avut mai multe aventuri extraconjugale care m-au facut sa sufar enorm, penultima data a fost plecat in Spania cu respectiva persoana, de care am aflat ulterior si a stat 2 luni din care 1 luna n-am stiut nimic de el pana la vestea sosirii in tara, a reintoarcerii acasa. Dupa ce a plecat, desi nu am fost de acord, am auzit tot felul de chestii, cum ca ar fi spus ca "nu se mai intoarce decat in cazul in care nu-i merge bine si ca acasa si-a lasat o portita de scapare, ca sa aiba un loc unde sa se intoarca".
In aceasta perioada s-a dat o lupta crunta cu mine, n-am stiut ce decizie sa iau, mai ales ca toti cunoscutii spuneau ca ar fi mai bine sa divortez. Cand s-a intors am crezut ca niciodata nu se va mai intampla asa ceva in viata noastra, cand ma trezesc acum 2 ani, ca si norul pe soare, cu o alta relatie extraconjugala. Culmea e ca am aflat totul de la o verisoara din partea lui. De data asta a fost cumplit, n-as putea sa redau in cuvinte decat daca as scrie un roman ce s-a intamplat din vara anului 2004 si pana in prezent.
Am avut discutii interminabile acasa, gasea tot felul de scuze ca sa plece singur, am ajuns in situatia ca mama mea sa-i intalneasca pe strada in masina noastra, sa plece de langa ea, lasand-o vorbind singura ca apoi sa se intoarca tot acasa, fiindca locuim cu parintii mei. Acum cateva zile i-am gasit pe telefonul mobil un mesaj de la "amanta" care suna cam asa: "Tucu, nu suport sa te stiu langa alta femeie, imi pare rau ca in 2 ani n-am reusit sa te conving se pare ca e mai buna nevasta-ta si ar fi mai bine sa ne despartim".
Am crezut ca se darama tavanul casei, va rog sa ma credeti e oribil, e crunt nu stiu ce sa mai fac cu el, sa inteleaga ca aceste lucruri trebuie sa se opreasca fiindca a fost prea mult de-a lungul casniciei noastre. I-am spus de mesaj si mi-a spus ca ma iubeste, ca are nevoie de mine, ca eu sunt cea care am castigat razboiul, ca vrea sa crestem copilul impreuna, ca isi va schimba numarul de telefon (au trecut cateva zile si n-a facut nimic in acest sens), eu oare sa-l mai cred? Cum sa fac domnule psihoterapeut, sa fie bine? In relatia noastra poate au lipsit multe, el mi-a reprosat multe, ca am fost putin geloasa, ca nu i-am oferit destula libertate, dar nu are dreptate in totalitate, mai ales ca merge mai tot timpul singur cu prietenii la bere, etc. Eu sunt foarte nesigura pe el si asta e ceea ce ma sperie, mi-e teama ca intr-o zi va pleca si voi ramane singura. Mentionez ca persoana cu care umbla este casatorita si ea, avand 2 copii.
Va multumesc din suflet pentru rabdarea de a ma asculta, va doresc tot binele din lume, multe realizari si astept raspunsul dumneavoastra. Mihaela F.
Claudiu Ganciu - psiholog si psihoterapeut la Centrul de Psihologie de Actiune si Psihoterapie, raspunde:
Mihaela, toate problemele sunt delicate. Nu cred ca exista o persoana care sa considere ca nu are probleme delicate. Simti ca sotul tau este "iubirea vietii tale". Pe de alta parte simti ca nu are rost sa incerci sa ai ceea ce iubesti ("insa acum desi tot asta simt, nu stiu daca mai are vreun rost".). A lupta este o stare printre altele, este un set de actiuni dus in conditiile existentei unei opozitii a ceva. Care sa fie oare acest "ceva" impotriva cui lupti? Este o traire a ta impotriva cui lupti? Spre exemplu putem lupta impotriva concurentilor la un examen cu scopul de a ne castiga locul si a ne afirma. Dar putem lupta impotriva temerii noastre ca vom pierde examenul.
Sotul tau se "intoarce daca nu-i merge bine". In aceasta perioada s-a dat o lupta in tine intre a divorta (a te separa) si a ramane cu el. Ai dat un raspuns la aceasta dilema alegand sa ramai cu el. Dar implicit ai acceptat situatia asa cum este? Sotul tau simte nevoia unei relatii extraconjugale? Este o abordare posibila a situatiei. De ce simte aceasta nevoie? Oamenii, de obicei simt sa faca un lucru deoarece exista o insatisfactie a unei nevoi importante pentru ei. Uneori aceasta nevoie este in istoria fiecaruia, alteori tine de insatisfactiile provocate si resimtite in cadrul cuplului sau al familiei. Iti dai demisia de la locul de munca pentru ca exista o insatisfactie importanta pe care o resimti.
Inteleg ca locuiti cu parintii tai. Oare cum se simte sotul tau in acest cadru? Poate ca ar merita sa te opresti asupra relatiei din cadrul casei. Se pare ca tu esti intr-un dezacord complet cu atitudinea lui fata de mama ta, cel putin in momentul in care il descrii in mesaj. A analiza ceea ce se intampla presupune capacitatea de a te detasa emotional pentru a lasa liber ceea ce simti si a vedea ceea ce simte.
Te axezi mult pe ceea ce se intampla si foarte putin pe ceea ce simt partenerii. Poate ca tu nu vrei sa auzi mesajul pe care el nu poate sa-l rosteasca in cuvinte. Sau orice variatie de la aceasta propozitie. Cam asa arata mesajul si cerinta cuplurilor in cele mai multe din sedintele de acest gen. Este posibil ca si cazul tau sa se incadreze in "obisnuit".
Ce poti face?
Nimic care sa intre in contradictie cu ceea ce esti tu in fapt. A te centra pe ceea ce nu merge in cuplu este important. Dar cred ca este cel mai important sa vezi ceea ce simti tu de fapt. Ai "dus o lupta", pe care o simti oare ca o victorie similara celei obtinute de Pirus?
Este foarte posibil ca in acest cuplu sa existe multe sentimente contradictorii ale partenerilor unul fata de celalalt care sa fie activate periodic, ceea ce ar face ca mereu acestea sa conudca la neincredere. Poate ca nu are prea mare importanta "ce poti sa faci pentru a fi bine" iar esential ar fi "cum faci ceea ce faci".
Mihaela poate reusesti sa iti explici urmatoarul fragment din mesajul tau: Acum cateva zile i-am gasit pe telefonul mobil un mesaj de la "amanta" care suna cam asa: Tucu, nu suport sa te stiu langa alta femeie, imi pare rau ca in 2 ani n-am reusit sa te conving se pare ca e mai buna nevasta-ta si ar fi mai bine sa ne despartim". Am crezut ca se darama tavanul casei, va rog sa ma credeti e oribil, e crunt nu stiu ce sa mai fac cu el, sa inteleaga ca aceste lucruri trebuie sa se opreasca fiindca a fost prea mult de-a lungul casniciei noastre.
Eu am inteles cam asa: sotul comunicand cu "amanta", aceasta ii spune ca renunta dupa 2 ani de "lupte" si se desparte de el. De asemenea recunoaste "superioritatea ta". Acest mesaj te-a daramat si ti s-a parut oribil. De asemenea, in urma deschiderii discutiei despre mesaj, sotul iti afirma ca te iubeste, ca vrea sa fie cu tine. Voi oare ce intelegeti din acest fragment? Oare ce a provocat in fapt reactia Mihaelei?
Buna ziua,
Sunt tot Mihaela, persoana care v-a scris ieri si as dori sa va multumesc pentru raspunsul dumneavoastra atat de prompt...
Comentarii (1)
sotul meu are o prietena de aproape 3 ani,de vineri pana duminica sta la ea,revelion ,vacante,si iesiri in aer liber tot cu ea,am incercat sa comunic cu el dar refuza,ce sfat imi dati.va multumesc.
Posteaza comentariu