România: Ce au fost bogaţii înainte să fie bogaţi?
Din căutări am descoperit că mulţi dintre ei erau oameni normali, cu job-uri obişnuite, care se duceau în fiecare zi la program, în timp ce alţii încercau să-şi creioneze un drum spre succes încă de atunci, chiar dacă nu o făceau prin cele mai ortodoxe metode.
Camelia Şucu, doamna mobilei de lux
După divorţul de soţul ei, Dan Şucu, Camelia s-a transformat în cea mai puternică femeie de afaceri din România. Însă nu întotdeauna a fost aşa. Până în 1993, Camelia Şucu nu avea nicio legătură cu mobila şi cu designul de interior, ea alegând să salveze vieţi, pentru că la bază este medic.
"Facultatea de medicină mi-a ordonat foarte mult mintea, m-a învăţat să iau decizii rapide şi să nu am ezitări. Fiind un om hotărât şi perfecţionist, în 1993 am luat decizia de a-mi concentra atenţia asupra business-ului nou început. M-am gândit că nu le pot face pe amândouă în acelaşi timp şi să mai şi excelez", explica afacerista pentru The One.
George Copos, de la catedră în afaceri
Înainte să fie finanţatorul echipei de fotbal Rapid sau acţionarul majoritar al cofetăriilor Ana, George Copos a fost şeful Departamentului social - turism al Uniunii Asociaţiilor Studenţilor din România, între 1980 şi 1990. Însă, mai devreme, între 1978 - 1980 a fost profesor la Liceul Industrial din Tăşnad. Nici după ce a devenit om de afaceri, Copos nu a lăsat armele. În primii ani, a făcut tot ce a fost nevoie: a fost şofer, contabil, vânzător, dar a lucrat şi la cofetărie.
Lui Elan Schwartzenberg nu i-a plăcut stomatologia
Chiar dacă iniţial a vrut să se facă medic, fostul soţ al Mihaelei Rădulescu a realizat repede că dacă vrea bani, trebuie să intre în afaceri. Chiar dacă şi în timpul facultăţii a reuşit să facă bani de buzunar, lovitura a dat-o după Revoluţie, când a intrat serios în afaceri. Pe atunci era la modă comercializarea hainelor din Turcia, etapă pe care Elan Schwartzenberg nu a ratat-o. Următorul pas a fost comerţul cu electronicele, pentru ca mai apoi să-şi deschidă o discotecă şi un bar grecesc.
Dorin Cocoş, muncitor în fabrică
Soţul Elenei Udrea nu a fost dintotdeauna un influent om de afaceri. Înainte de Revoluţie a lucrat ca tot omul în fabrică şi, asemenea multor oameni ca el, căderea comunismului a fost şansa la care nu se aşteptau niciodată. Dorin Cocoş a părăsit fără regret, în 1990, munca la o fabrică de stat şi a intrat în comerţ, pe cont propriu, punând bazele primei sale firme. "Aduceam produse din Turcia, le vindeam în ţară. Ne-a mers, vindeai atunci şi luna de pe cer", a declarat omul de afaceri pentru Evenimentul Zilei. Însă banii au venit cu adevărat în 1995, când a obţinut concesiunea parcărilor din centrul Bucureştiului.
Pe Gigi Becali blugii l-au îmbogăţit
Astăzi îi place să epateze cu banii pe care îi are, însă nu a fost mereu aşa. Invitat la emisiunea Testul de stres, de la Realitatea TV, patronul echipei Steaua Bucureşti, a povestit cu lux de amănunte cum şi-a început afacerile.
"Eu vă jur că n-am vândut nici măcar un rulment. Dar dacă totuşi am vândut şi nu m-au prins înseamnă că am fost deştept... Cu blugii e adevărat. Am adus un camion de blugi. Vă pot spune că atunci când investeam un dolar în Turcia scoteai în România între 10 şi 15 dolari. Aduceam marfă de 40-50.000 că nu puteam aduce de 150.000 de dolari. Am adus şi un camion de pixuri şi zece de săpun. Şi walk-man-uri din alea, că erau într-un depozit şi nu făcea nimeni nimic cu ele.
Am furat, am obligat pe om să cumpere? Nu se plăteau atunci taxe. Acei bani pe care i-am câştigat în comerţ i-am investit în imobiliare. Cumpărasem un CAP cu 1.500 de dolari şi l-am vândut după câteva luni cu 25.000. S-a făcut un depozit. Eu luam ca să fac pentru animale agricultură. Nu luam ca să investesc în imobiliare. Investeam ca să fac agricultură. Apoi dacă am vândut un teren cumpărat azi cu 1500 de dolari şi nişte greci mi-au zis să cer 25 de mii şi mi-au dat banii. Am ţinut secret şi am investit toţi banii în asta", a povestit Gigi Becali, la începutul acestui an.
Iubitul Nicoletei Luciu, Zsolt Csergo, a fost barman
La 15 ani lucra ca barman, activitate care i-a deschis calea către jocurile de noroc, care aveau să-l îmbogăţească. Timp de trei ani, ziua mergea la muncă, iar seara la liceu, pe care l-a terminat la seral. Până la majorat, când şi-a deschis primul business, Csergo a economisit din salariu şi bacşiş. Şi-a cumpărat trei aparate de jocuri electronice (păcănele), unul dintre cele mai căutate moduri de distracţie la vremea aceea, iar în scurt timp a scos câteva mii de euro, bani pe care i-a reinvestit în imobiliare.
O vreme, a trudit pentru ambele afaceri, iar rezultatele muncii sale nu s-au lăsat aşteptate. De la "păcănele", iubitul Nicoletei Luciu a ajuns la cazinouri, devenind unul dintre cei mai bogaţi oameni din Ardeal. În această perioadă nu o duce prea bine nici el, fiind obligat să închidă nu mai puţin de 16 cazinouri. "Pe lângă criză, s-au mai mărit şi taxele. Am închis 15 săli în ţară, plus cazinoul live de la Iaşi", a declarat el pentru Libertatea.