România: 8 vedete răpuse de cancer

Cântăreaţa de jazz a murit pe 5 decembrie 2008 după ce, în luna iunie, fusese diagnosticată cu o formă de cancer ovarian. La sfârşitul aceleiaşi luni, vedeta a fost operată. Cu ceva ani în urmă, Anca Parghel fusese diagnosticată cu o formă de cancer la sân, însă după numeroase tratamente, boala intrase în regresie. Născută pe 16 septembrie 1957, la Câmpulung Moldovenesc, Anca Parghel a urmat liceul de muzică din Iaşi. Tot acolo şi-a continuat studiile, la Conservatorul de Muzică. Lucrarea sa de licenţă, un tribut adus unui legendar cântăreţ de jazz: "Charlie Parker un geniu al improvizaţiei", anunţa înclinaţia artistei spre acest gen muzical. Până în 1989 a predat canto, piano şi improvizaţie la Conservatoarele din Bucureşti, Leipzig, sau Bruxelles, dar şi la seminarii din Germania, Austria, Belgia sau Anglia.
Anca Parghel s-a făcut remarcată în marile festivaluri de jazz începând din 1984. Urmează o listă lungă de concerte susţinute în România, Bulgaria, Germania, Belgia, Austria, Elveţia. Artista şi-a lăsat numele pe 18 albume, lansate de case de muzică din Europa şi chiar din Coreea de Sud. Vocea ei a fost comparată de critici cu Yma Sumac, Maria Callas sau Ella Fitzgerald. A urcat pe scenă alături de nume celebre din jazz-ul mondial, precum Billy Hart, Archie Shepp, Larry Coryell sau Johnny Răducanu.

Binecunoscuta cântăreaţă de muzică folk a încetat din viaţă pe 7 august 2009, la 46 de ani, din cauza unei forme de cancer la colul uterin. Artista s-a luptat 5 ani cu boala, însă, în februarie, atunci când a făcut un control la Spitalul Militar din Bucureşti, medicii au descoperit că boala era extinsă la mai mult organe, iar pe 4 august au decis să o interneze. Din păcate nu a mai rezistat decât 3 zile.

Pentru că a studiat vioara mulţi ani, Tatianei Stepa nu i-a fost greu să înveţe să cânte la chitară. În septembrie 1982, pe stadionul din Făgăraş, a debutat în Cenaclul Flacăra, cu un cântec intitulat "Şi-am să-mi fac o doină", rămânând în componenţa cenaclului până în anul 1985. Din 1992 şi până în anul 1996, Stepa a fost membră a Cenaclului "Totuşi Iubirea", participând la sute de spectacole. După interdicţia din 1985 a Cenaclului Flacăra şi a ei ca artistă, a lucrat vreme de 11 ani în mina Lupeni, apoi, ca tehnoredactor de carte, la Bucureşti. Din anul 1996 şi până când a murit, Tatiana Stepa a susţinut sute de spectacole pe majoritatea scenelor marilor oraşe din România, Italia, Germania, Franţa, Republica Moldova, Bulgaria. A compus muzică atât pe versuri proprii, cât şi pe ale unor poeţi din literatura universală şi română: Federico García Lorca, Serghei Esenin, Adrian Păunescu, Lucian Blaga, Elena Farago. Printre piesele sale cele mai cunoscute se numără "Copaci fără pădure", "Dă, Doamne, iarnă", "Galbenă gutuie", "Femeia de lut" etc, potrivit Mediafax.

Pe 7 aprilie 2011, după un an petrecut mai mult prin spitale, politicianul Victor Surdu a pierdut lupta cu cancerul la pancreas, de care suferea inca din anii '90. Chiar dacă ani la rândul afecţiunea părea să nu-i mai facă probleme, iată că în 2010 suferinţa a revenit, iar deputatul a fost operat în Italia. O vreme după intervenţie, Surdu a dat semne că îşi revine. Prietenii săi povestesc, însă, că medicii din România au fost rezervaţi de la bun început. Victor Surdu era născut pe 11 iulie 1947. De profesie inginer horticultor, a fost, între 1989-1990, ministru al Agriculturii. Între 1990 şi 1996 a fost preşedinte al Partidului Democrat Agrar (PDAR). Din 2001 era membru al PSD, iar din 2008 deputat de Neamţ. Victor Surdu a mai fost deputat între anii 1990 şi 1992.

Scriitor, dramaturg şi cronicar sportiv, Fănuş Neagu a încetat din viaţă pe 24 mai 2011, din cauza unui cancer de prostată. "Astăzi, 24.05.2011, ora 3.30 a.m., a încetat din viaţă la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias maestrul Fănuş Neagu, ca urmare a unei afecţiuni neoplazice metastazante, consumptive şi cu evoluţie îndelungată", suna comunicatul de presă al Spitalului Elias.

Fănuş Neagu, născut în 1932 la Grădiştea-de-Sus, judeţul Brăila, într-o familie de ţărani, este romancier şi dramaturg. El a devenit membru titular al Academiei Române în 2001. A urmat Şcoala de Literatură "Mihai Eminescu" (1951-1953) şi apoi cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti.

După ce şi-a terminat studiile, a fost învăţător în satul Largu din Bărăgan (1953-1954), apoi a lucrat ca redactor la 'Scânteia tineretului' (1954-1956), la revistele "Luceafărul" şi "Amfiteatru" (1965-1968), ca secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti şi redactor-şef la revista 'Literatorul' (1990-1998).

A condus Teatrul Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti, în calitate de director, între anii 1993-1997.

Literar, a debutat cu nuvela "Duşman cu lumea", apărută în revista "Tânărul scriitor" (1954), patru ani mai târziu debutând editorial cu povestirile din "Ningea în Bărăgan" (1959). Au urmat culegerile de povestiri şi nuvele "Somnul de la amiază" (1960), "Dincolo de nisipuri" (1962), "Cantonul părăsit" (1964, Premiul Uniunii Scriitorilor), "Vară buimacă" (1967) - care au fost incluse, alături de lucrări inedite, în antologiile "În văpaia lunii" (1971, 1979), "Fântâna" (1974), şi alte volume de proză scurtă, printre care: "Casa care se leagănă" (1972), "Pierdut în Balcania" (1982), "Povestiri din drumul Brăilei" (1985), "Partida de pocher" (1994) şi "O corabie spre Bethleem" (1997), "Dincolo de nisipuri" (2004).

Pe 7 septembrie 2008, cu o lună şi jumătate înainte de ziua lui, actorul Ilarion Ciobanu a murit în casa sa din Bucureşti, răpus fiind de o formă de cancer faringian. Actorul şi-a dorit ca toate pregătirile pentru înmormântare să fie făcute într-o totală discreţie, acesta fiind motivul pentru care nu se ştiu foarte multe lucruri despre boala şi trecerea în nefiinţă a actorului. Ilarion Ciobanu s-a născut în 28 octombrie 1931, la Ciucur, Tighina.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti şi a debutat, la vârsta de 30 de ani, în filmul "Setea" în care a jucat alături de Ion Besoiu şi Amza Pellea, potrivit wikipedia.com.

Au urmat apoi mai bine de 50 de filme în care actorul Ilarion Ciobanu a deţinut roluri principale. A fost, de asemenea, regizor al filmelor "Omul de lângă tine" şi "Mara". După 1989, Ilarion Ciobanu a continuat să joace doar ocazional, în filmele "Crucea de piatră - Ultimul bordel", "Terente - Regele bălţilor", "Tancul" şi "Bored".

La Prima ediţie a Festivalului Internaţional de Film Bucureşti BiFEST, în 2004, actorul a primit Premiul de Excelenţă pentru contribuţia sa în arta cinematografiei, moment în care cei prezenţi l-au aplaudat în picioare minute în şir.

În urmă cu 9 ani, compozitorul fusese diagnosticat cu o formă de cancer la pancreas, pe care aparent, după multe tratamente, reuşise să o învingă. "În urmă cu două luni, acesta a început să se simtă obosit, fără a avea însă dureri sau alte probleme", a spus Mirela Fugaru, precizând că "diagnosticul, la sfârşitul unei luni de investigaţii, a fost dramatic". "Se pare că boala a revenit în multe părţi ale corpului lui (în urmă cu 10 ani a fost diagnosticat cu cancer, n.r.)", a mai spus Mirela Fugaru, potrivit Mediafax. "Până s-a stins, nu a ştiut exact cât de rău este şi cât de definitivă era pusă ştampila pe viaţa lui".
"Cred că şi pe voi vă va linişti, cum m-a liniştit şi pe mine într-un fel, că nu a suferit, n-a avut niciun fel de dureri, nu s-a chinuit (…) Vreau să ştiţi că a fost liniştit (…) Bebe rămâne în sufletul tuturor celor care l-au iubit", li s-a adresat Mirela Fugaru celor care au venit să-şi ia rămas bun de la Cornel Fugaru, joi, la Muzeul "George Enescu".

Cornel Fugaru s-a născut pe 2 decembrie 1940, la Bucureşti, şi este un cunoscut compozitor de muzică uşoară, cântăreţ şi instrumentist. Totodată, a fost liderul formaţiei rock româneşti Sincron, înfiinţată în 1964 şi destrămată în 1978. Formaţia a acompaniat cântăreţe celebre precum Anda Călugăreanu, Pompilia Stoian, Margareta Pâslaru, Corina Chiriac.

Fugaru a făcut numeroase turnee în străinătate, a făcut parte din jurii naţionale de concursuri de muzică uşoară, a susţinut numeroase concerte şi recitaluri la televiziune, a apărut ca interpret în filme - "Opt minute de vis" (1966), regia Mihai Constantinescu; "Opt exerciţii de 625 de linii" (1967), film TV; "Împuşcături pe portativ" (1967), regia Cezar Grigoriu - şi a scris şi muzică de film pentru pelicule precum "Brezaia", "Cici", Cei 4 M", "Oacă şi Boacă" etc.

Sora realizatoarei TV, Olivia Steer, Lavinia Steer a pierdut lupta cu maladia îngrozitoare pe 2 decembrie 2010. În urmă cu 6 ani fusese diagnosticată cu o formă de cancer mamar pe care, din păcate, nu l-a putut învinge. Absolventă a Universităţii Babeş Bolyai, în 1995, unde a studiat actoria, respectiv limba şi literatura engleză, Lavinia a fost actriţă la Teatrul Naţional din Cluj Napoca şi la cel din Timişoara, a cochetat cu scrisul ca reporter al mai multor posturi de televiziune şi radio, iar apoi şi-a reluat studiile, pentru a absolvi, în 2003, regia.

Ulterior, a lucrat ca regizor de teatru, la Teatrul Merlin din Budapesta, unde a pus în scenă piesa "Salome" după Oscar Wilde, dar şi la Târgu Mureş, de numele ei legându-se piesa "Transplantul", scrisă şi pusă în scenă chiar de ea la Teatrul 74. 

Una dintre revelaţiile cinematografiei româneşti, actorul-amator Papan Chilibar din pelicula "Eu când vreau să fluier, fluier", a murit de leucemie pe 14 iunie 2011. La începutul lunii februarie Papan s-a simţit foarte rău şi a fost transferat din Penitenciarul Rahova, acolo unde era închis pentru jaf, la Spitalul Penitenciar Jilava. De aici a fost dus pentru investigaţii medicale amănunţite la Institutul Clinic Fundeni din Bucureşti, medicii bănuind că este bolnav de leucemie. Anunţul decesului său a fost făcut de Ada Condeescu, colega sa de platou, pe Facebook. "Duminică seara s-a întâmplat. Eu am aflat imediat de la familie. Ultima oară l-am văzut în urmă cu o săptămână, când am fost să-l vizitez la Fundeni. Se simţea din ce în ce mai rău, din păcate, cu toate că medicii au făcut tot posibilul să-l menţină în viaţă. Am vrut să-l transportăm şi la o clinică din străinătate dar nu a fost posibil din cauză că nu am găsit un donator de măduvă compatibil, el având o specificaţie destul de rară. Înmormântarea va fi mâine şi o să ne ocupăm tot noi de organizare. Dumnezeu să-l ierte! A fost un băiat special", a declarat Daniel Mitulescu, regizorul filmului, citat de Adevărul de Seară. Avea doar 21 de ani, o fetiţă de aproape 5 ani şi o soţie la fel de tânără ca el. Fusese închis pentru aproape trei ani la Craiova sub invinuirea de furt calificat.