România: 8 vedete răpuse de cancer

Scriitor, dramaturg şi cronicar sportiv, Fănuş Neagu a încetat din viaţă pe 24 mai 2011, din cauza unui cancer de prostată. "Astăzi, 24.05.2011, ora 3.30 a.m., a încetat din viaţă la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias maestrul Fănuş Neagu, ca urmare a unei afecţiuni neoplazice metastazante, consumptive şi cu evoluţie îndelungată", suna comunicatul de presă al Spitalului Elias.

Fănuş Neagu, născut în 1932 la Grădiştea-de-Sus, judeţul Brăila, într-o familie de ţărani, este romancier şi dramaturg. El a devenit membru titular al Academiei Române în 2001. A urmat Şcoala de Literatură "Mihai Eminescu" (1951-1953) şi apoi cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti.

După ce şi-a terminat studiile, a fost învăţător în satul Largu din Bărăgan (1953-1954), apoi a lucrat ca redactor la 'Scânteia tineretului' (1954-1956), la revistele "Luceafărul" şi "Amfiteatru" (1965-1968), ca secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti şi redactor-şef la revista 'Literatorul' (1990-1998).

A condus Teatrul Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti, în calitate de director, între anii 1993-1997.

Literar, a debutat cu nuvela "Duşman cu lumea", apărută în revista "Tânărul scriitor" (1954), patru ani mai târziu debutând editorial cu povestirile din "Ningea în Bărăgan" (1959). Au urmat culegerile de povestiri şi nuvele "Somnul de la amiază" (1960), "Dincolo de nisipuri" (1962), "Cantonul părăsit" (1964, Premiul Uniunii Scriitorilor), "Vară buimacă" (1967) - care au fost incluse, alături de lucrări inedite, în antologiile "În văpaia lunii" (1971, 1979), "Fântâna" (1974), şi alte volume de proză scurtă, printre care: "Casa care se leagănă" (1972), "Pierdut în Balcania" (1982), "Povestiri din drumul Brăilei" (1985), "Partida de pocher" (1994) şi "O corabie spre Bethleem" (1997), "Dincolo de nisipuri" (2004).