Morții anului 2012. Șerban Ionescu s-a stins din viață după o boală chinuitoare

Actorul a încetat din viaţă în seara zilei de 21 noiembrie, la Spitalul Floreasca, după o suferință chinuitoare.

Șerban Ionescu avea 62 de ani și fusese diagnosticat cu scleroză amiotrofică, o boală incurabilă, după ce inițial s-a crezut că el suferea de borelioză, afecțiune ce ar fi fost provocată de mușcătura unei căpușe. Cu o zi înainte, actorul a fost internat la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, în secţia de Terapie Intensivă, după ce starea lui s-a agravat.
Șerban Ionescu a mai fost internat la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias din 18 septembrie până în 2 octombrie, pentru a fi supus unei proceduri chirurgicale necesare în vederea asigurării unei alimentaţii complete.

La jumătatea lunii august, actorul s-a întors în România de la clinica din Germania în care a fost îngrijit şi unde a fost diagnosticat cu scleroză amiotrofică, maladie constând într-o pierdere progresivă a anumitor celule nervoase din creier şi măduva spinării, numite neuroni motori, ce controlează muşchii voluntari, care fac posibilă mişcarea. Scleroza laterală amiotrofică este o boală progresivă, invalidantă şi fatală. Mersul, vorbitul, mâncatul, înghiţitul şi alte funcţii fundamentale ale corpului devin treptat din ce în ce mai dificile şi pot provoca diferite alte boli şi complicaţii.
Boala cu care a fost diagnosticat iniţial Şerban Ionescu, borelioză, prezintă o serie de simptome asemănătoare celor ale sclerozei amiotrofice, afectând la rândul ei muşchii şi alte organe şi provocând probleme cu vorbirea, respiraţia şi deglutiţia.

Șerban Ionescu a fost înmormântat sâmbătă, 24 noiembrie, la Cimitirul Bellu, cu onoruri militare şi în aplauzele a sute de persoane - colegi de breaslă şi oameni simpli. După oficierea slujbei, sicriul cu trupul neînsufleţit a fost scos din biserică, fiind purtat de militari din Regimentul 30 Gardă "Mihai Viteazul" şi întâmpinat cu un nou val de aplauze. Printre cei aflaţi în mulţimea adunată la Cimitrul Bellu au putut fi văzuţi Ion Caramitru, Mircea Albulescu, Ducu Darie, George Ivaşcu, Marius Bodochi.

Actorul în vârstă de 70 de ani s-a stins din viață în seara zilei de 25 ianuarie. El a făcut stop cardiorespirator înainte de un spectacol.

Medicii SMURD sosiți la Teatrul Nottara din Bucureşti nu au reușit să-l salveze. Emil Hossu a leşinat și nu mai era conştient în momentul începerii manvrelor de resuscitare.
Potrivit directorului INML "Mina Minovici", Dan Dermengiu, actorul a făcut infarct. El era cardiac cronic și probabil că nu au fost simptome, întrucât analizele şi investigaţii ar fi pus în evidenţă suferinţa gravă, a mai spus Dermengiu.

Emil Hossu trebuia să joace în acea seară rolul Helmuth von Sachs în piesa "Aniversarea", la sala "George Constantin" a teatrului, alături de soția sa, Catrinel Dumitrescu, Alexandru Repan, Ion Grosu și Dan Bordeianu. Piesa care ar fi trebuit să înceapă la ora 19:30 a fost anulată din program.

Actorul a fost înmormântat pe 28 ianuarie, la Cimitirul Bellu din Bucureşti, în aplauzele a sute de persoane, printre care membri ai familiei, colegi de la Teatrul Nottara şi numeroşi alţi artişti care au venit să-i aducă un ultim omagiu. Printre cei prezenţi s-au numărat, alături de soţia actorului, Catrinel Dumitrescu, şi fiul lui, Mircea Diaconu, Horaţiu Mălăele, George Mihăiţă, George Ivaşcu, Ducu Darie, Ion Dichiseanu, Florin Zamfirescu, Constantin (Bebe) Cotimanis, Vladimir Găitan şi Valentin Teodosiu.

Actor al Teatrului Bulandra din Bucureşti, Damian a murit pe 9 martie, la vârsta de 84 de ani.

Trupul neînsufleţit a fost depus în foaierul Sălii "Liviu Ciulei", iar slujba de înmormântare a avut loc pe 11 martie, la Cimitirul Bellu.

Actorul Dan Damian s-a născut pe 29 iulie 1927. Cariera sa la Teatrul Bulandra a început în 1953, odată cu spectacolul "Lumina de la Ulmi", de Horia Lovinescu, în regia lui Dan Nasta.
În cei peste 38 de ani de colaborare cu Teatrul Bulandra, Dan Damian a interpretat peste douăzeci de personaje, sub îndrumarea unora dintre cei mai importanţi regizori români, printre care se numără Valeriu Moisescu, Petre Popescu, Dinu Negreanu, Tompa Gabor, Cornel Todea şi Dan Micu, şi s-a întâlnit cu multe dintre cele mai mari nume ale teatrului românesc - Fory Etterle, Beate Fredanov, Mihai Mereuţă, Ileana Predescu, Ştefan Bănică, Aurel Cioranu, Vally Voiculescu, Gina Patrichi, Octavian Cotescu, Rodica Tapalagă, Ştefan Ciubotăraşu, Florian Pittiş, Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Tamara Buciuceanu, Virgil Ogăşanu, Marcel Iureş, Mariana Mihuţ, Victor Rebengiuc, Ion Caramitru.

Ultimul spectacol în care spectatorii Teatrului Bulandra l-au putut aplauda pe Dan Damian a fost "Arsenic şi dantelă veche", în regia lui Grigore Gonţa (1991).

Actorul a încetat din viaţă în dimineaţa zilei de 28 martie, la Spitalul de Urgenţă Floreasca.

Radof fusese internat în seara precedentă, la secţia de Terapie Intensivă, din cauza mai multor suferinţe cronice, iar câteva ore mai târziu a decedat. Actorul împlinise 77 de ani în 1 decembrie 2011.
Trupul neînsufleţit al lui Ştefan Radof a fost depus la Teatrul Nottara din Capitală, iar înmormântarea actorului a avut loc pe 30 martie.

Ştefan Radof a urmat cursurile Colegiului Naţional "Sfântul Sava", până la reforma din 1947, când, din motive politice, a fost exmatriculat şi s-a transferat la Şcoala Profesională Comercială. După un examen de diferenţă, a urmat şi a absolvit Şcoala Medie de Comerţ Exterior.
În martie 1953, el a fost arestat şi judecat de Tribunalul Militar Teritorial 2 şi condamnat la cinci ani de muncă silnică, sub acuzaţia de complot împotriva orânduirii de stat. Cu toate că a fost amnistiat, a avut domiciliu obligatoriu, precum şi interdicţii civile. În 1958, a fost admis la Institutul de Teatru, dar după trei săptămâni a fost exmatriculat, pentru ca, în 1960, să fie reprimit, graţie profesorilor Radu Beligan, Ion Cojar şi Costache Antoniu.

Ştefan Radof şi-a început cariera artistică la teatrul din Piatra-Neamţ, de unde, în toamna anului 1965, la îndemnul regizorului Cornel Todea, s-a prezentat la concursul organizat de Teatrul "C. I. Nottara" din Bucureşti, condus la acea vreme de Horia Lovinescu, concurs pe care l-a câştigat.

Actorul a desfăşurat şi o prolifică activitate de scriitor, a fost profesor şi politician. În 2004, Ştefan Radof a fost decorat cu Ordinul Naţional "Steaua României", în grad de Cavaler, de preşedintele Ion Iliescu, "în semn de apreciere pentru îndelungata şi fructuoasa activitate artistică, pentru dăruirea şi talentul puse în slujba artei spectacolului şi a teatrului românesc".

Actorul s-a stins din viaţă în seara zilei de 31 martie, la vârsta de 88 de ani, la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, unde a fost internat pe 11 martie, cu suspiciune de bronhopneumonie şi anemie.

"Ieri seară, 31 martie, în jurul orei 21.15, după o grea suferinţă, maestrul Ion Lucian a decedat la secţia de terapie intensivă a Spitalului Clinic Floreasca. S-a luptat până în ultima clipă cu boala, având-o alături pe soţia sa, actriţa Paula Sorescu Lucian. Era aşteptat cu nerăbdare de trupa Teatrului Excelsior, să revină în locul pe care domnia sa l-a sfinţit. În urmă cu exact 22 de ani, maestrul Ion Lucian înfiinţa Teatrul Excelsior. De atunci, a trăit zi şi noapte pentru această citadelă a artelor, cum îi plăcea s-o numească. Iar, în vara anului trecut, a reuşit, după o bătălie pe viaţă şi pe moarte, să inaugureze noul sediu al Teatrului Excelsior, modern, elegant, primitor, unde copiii, părinţii şi bunicii sunt cei mai preţioşi spectatori", se scria în comunicatul instituţiei de spectacole.

Ion Lucian a fost înmormântat, pe 3 aprilie, la cimitirul Bellu din Capitală, cu onoruri militare, în aplauzele a sute de colegi de breaslă, prieteni şi admiratori, pe Aleea Artiştilor, alături de criptele unde se odihnesc Emil Hossu, Cristian Paţurcă şi Tatiana Stepa.
Printre cei care au venit la slujba de înmormântare de la cimitirul Bellu s-au numărat actorii George Mihăiţă, George Ivaşcu, Sebastian Papaiani, Ion Haiduc, Marin Moraru, Virgil Ianţu, Cornel Todea, Cristian Şofron, cantautorul Nicu Alifantis, vedeta TV Virgil Ianţu şi scriitorul şi senatorul Radu F. Alexandru.

Pianista a fost găsită decedată în apartamentul ei din Viena, pe 2 august, de impresara sa, Andreea Butucariu. Ursuleasa se stabilise în capitala Austriei de foarte mulţi ani, unde locuia cu mama ei şi fetiţa sa, Ștefania.

Vestea s-a răspândit pe Facebook, anunţul iniţial fiind făcut de Paavo Jarvi, un colaborator al artistei. Autorităţile vieneze au indicat drept cauză probabilă a morţii pianistei - care era cetăţean austriac de foarte mulţi ani - o comoţie cerebrală.

Născută la Braşov, în 1978, Mihaela Ursuleasa a studiat opt ani la Conservatorul din Viena pe care l-a absolvit cu Magna cum Laudae. Fiica unui lăutar de etnie romă, Mihaela Ursuleasa a fost un talent precoce. La vârsta de cinci ani, ea a început să cânte la pian, descifrând partiturile cu ajutorul tatălui său.
La vârsta de 13 ani, artista a primit o bursă de studii la Viena, oferită de celebrul dirijor Claudio Abbado, după ce aceasta câştigase locul al doilea la un concurs de pian din Senigallia.
În 1999, Ursuleasa a câştigat marele premiu la una dintre cele mai prestigioase competiţii internaţionale "Clara Haskil" în Elveţia.

Pianista a fost înmormântată la 10 august, pe Aleea Artiştilor de la cimitirul Bellu din Bucureşti, cu onoruri militare şi în aplauzele a zeci de persoane prezente la ceremonie. Alături de fetiţa pianistei, Stefanie, şi de mama acesteia, Agripina, la înmormântare au fost prezenţi şi soprana Felicia Filip şi dirijorul Horia Andreescu. Mihaela Ursuleasa a fost aplaudată pentru ultima oară de zeci de admiratori veniţi la ceremonie, pe fundalul salvelor de tun, trase de regimentul de gardă.

Poeta a murit pe 31 august, la spitalul Elias, din Bucureşti, la capătul unei lungi suferinţe. Avea 71 de ani.

Ea a fost prima soţie a lui Adrian Păunescu şi a scris peste 20 de volume de poezie. Considerată de critici drept unul dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani, Constanța Buzea s-a născut la Bucureşti în 29 martie 1941. 20 de ani mai târziu, s-a căsătorit cu poetul Adrian Păunescu, pe când acesta avea numai 18 ani. Ei au avut doi copii, Ioana şi Andrei, iar în 1977 au divorţat.

În 2009, Constanţa Buzea a lansat la editura „Humanitas" cartea „Creştetul Gheţarului", un jurnal al perioadei 1969-1971. În carte, ea a relatat chinuitoarea relaţie cu Adrian Păunescu, trădările şi umilinţa soţiei care îşi vede bărbatul prăbuşit în dragostea lui pentru o altă femeie, notează ziarul Adevărul. "În vremea aceea, Adrian venea acasă şi se culca pe canapea întors cu spatele la noi. Cu faţa la perete, suferea. Ofta cu ochii strînşi, aproape să plîngă, refăcând în minte scenele cu Nana îmbrăţişîndu-se şi prelungind agonia unei dorinţe apocaliptice. Aşa şi-a scris cartea cu care a luat premiul şi a stârnit certuri în juriu. O carte ca o rană vie, pe care o cunosc şi o evit, pe care am dactilografiat-o. A scris la ea bolnav de o lingoare ce nu se mai istovea. Se ridica din reverii şi se apuca de scris. Scria şi mă chema să mi le citească", scrie Constanţa Buzea în jurnalul auto-biografic.
După naşterea Ioanei, poetul i-a mărturisit Constanţei Buzea că are copii şi din alte relaţii.

Adrian Păunescu s-a căsătorit în 1990 cu Carmen Păunescu, cea care i-a rămas aproape până la moarte. În 2010, la moartea lui Adrian Păunescu, poeta Constanţa Buzea nu a luat parte la ceremonia de înhumare.
În urmă cu un an, fiica ei, Ioana Păunescu, cea care a îngrijit-o în ultimii ani, a murit răpusă de cancer la doar 44 de ani.

Actorul s-a stins din viață în 9 noiembrie, la vârsta de 83 de ani, după o lungă suferinţă. El a avut mari probleme de sănătate în ultimele luni, iar după mai multe intervenţii chirurgicale, starea sa de sănătate a început să se deterioreze din ce în ce mai mult.

În luna mai, Iurie Darie a fost transportat cu o ambulanţă la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, după ce a acuzat dureri în piept şi probleme de respiraţie. El a fost transferat ulterior la Spitalul Bagdasar Arseni și operat pentru eliminarea lichidului acumulat în creier.
În septembrie, actorul a fost externat, după aproximativ trei luni petrecute în spitalul Bagdasar Arseni din Capitală. În acest interval de timp, el a fost supus unei intervenţii chirugicale și i-a fost montat un tub care drena lichidul acumulat la creier. Iurie Darie a stat foarte mult timp conectat la aparate pentru că nu putea respira singur, s-a aflat o vreme în comă indusă şi a suferit şi un accident vascular cerebral. Treptat, starea sa de sănătate s-a deteriorat ireversibil.

Actorul Iurie Darie a fost înmormântat cu onoruri militare, duminică, 11 noiembrie, la cimitirul Sfânta Vineri din Capitală, în prezenţa familiei, dar şi a câtorva zeci de apropiaţi, printre care numeroşi colegi actori şi regizori, precum Sergiu Nicolaescu, Florin Piersic, Sebastian Papaiani, Mihai Constantin, Rodica Popescu Bitănescu, Ion Dichiseanu, Geo Saizescu, Daniela Nane, George Ivaşcu, Alice Barb şi Magda Catone.
Regizorul Sergiu Nicolaescu a rostit un cuvânt de adio la căpătâiul actorului: "La revedere, bunul meu prieten, nicio grijă, nu eşti singur. Dumnezeu să te aibă în pază."
Sicriul a fost purtat de militari din Regimentul 30 Gardă "Mihai Viteazul", care au şi tras cele trei salve, la coborârea sicriului în mormânt, în aplauzele celor prezenţi.

Dan Nedelcu, saxofonist şi unul dintre membrii trupei Divertis, a murit în dimineaţa zilei de 7 iunie, în urma unei forme rare de cancer la mâna dreaptă.

Dan Nedelcu era diagnosticat cu o formă rară de sarcom sinovial malign la antebraţul drept, având diagnosticul final de "tumoră părţi moi antebraţ drept", mai precis cancer.
În iulie 2010, el a fost operat de profesorul Ioan Lascar la Spitalul de urgenţă Floreasca din Capitală, evoluţia sa pe termen scurt fiind bună. "Mă aşteaptă în continuare o perioada grea, însă, cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu susţinerea voastră, a tuturor, voi trece cu bine peste această încercare", scria Dax pe blogul lui în septembrie 2010.

Ulterior, Nedelcu a mai fost operat încă o dată la Viena, cu sprijinul financiar al colegilor de breaslă. Potrivit Adevărul, în ultimele luni, boala lui a recidivat şi a făcut mai multe la metastaze, inclusiv la plămâni. "L-am văzut acum trei săptămâni, când am filmat pentru «Serviciul Român de Comedie». Era din ce în ce mai slăbit, dar el a cântat până în ultima clipă. Dumnezeu mai greşeşte câteodată, mai greşeşte. A greşit şi pentru că l-a luat pe Dax, cu două zile înainte ca fiica lui să împlinească 3 ani", a declarat Toni Grecu.

Dan Nedelcu era căsătorit şi avea o fetiţă.

Soprana de la Opera din Braşov a murit în data de 27 august, după o lungă suferinţă, în privinţa căreia a fost foarte discretă.

Ovidiu Mezei, secretarul muzical al instituției brașovene, a declarat că artista a început să se simtă rău de la sfârşitul lunii noiembrie, anul trecut, iar ultimul spectacol l-a susţinut în Brașov pe 31 martie, în rolul titular din "Lucia di Lammermoor". Mezei a mai spus că soprana a fost foarte discretă în privinţa suferinţei ei, dar a avut, se pare, o boală incurabilă.

Mirela Zafiri a fost înmormântată la Lugoj, oraşul ei natal, spre care convoiul funerar a plecat din Bucureşti, acolo unde artista locuia cu soţul său, Iorgos Zafiri, un om de afaceri de origine greacă, şi cu fiica ei.

Mirela Zafiri a studiat pianul, viola şi chitara încă din primii ani de şcoală. A realizat peste 230 de minute de înregistrări radio, două CD-uri, peste 45 de recitaluri de lied, turnee în Italia, Franţa, Germania, Elveţia, Spania, Austria. A fost laureată a festivalurilor "Mihail Jora" 1998 şi "Ionel Perlea" 1999.