Datorită acestor piese, realizate în colaborare cu Marius Moga, respectiv Pacha Man, Bănică Jr. s-a reinventat şi a reuşit să atragă de partea sa şi un alt fel de fani decât cei pe care îi avea înainte.
Odată cu lansarea videoclipului pentru piesa „Alerg printre stele“, Ştefan Bănică a acceptat să ne răspundă la câteva întrebări, vorbind despre cariera sa şi despre fiul său, Radu-Ştefan, care apare în clip.
eva.ro: Ai lansat recent videoclipul piesei „Alerg printre stele“. Cum ai ajuns să colaborezi cu Pacha Man?
Ştefan Bănică: Colaborarea cu Pacha Man este una inedită şi se încadrează perfect în conceptului celui mai nou album al meu, care nu întâmplător se numeşte „Altceva“.
Pe Pacha l-am cunoscut în studio, prin Marius Moga, cu care am înregistrat single-ul meu anterior, „Ce e dragostea?“, şi aşa am ajuns să colaborăm. Cred că rezultatul este unul reuşit.
Videoclipul este o joacă frumoasă, care începe cu mine şi Pacha Man fiind copii, eu ascult reggae, iar Pacha rock’n’roll. În povestea videoclipului încercăm să inversăm rolurile spre disperarea regizorului Iulian Moga, care apare, de asemenea, în clip. Totul se petrece într-un platou de filmare, iar mesajul clipului transmite ideea de libertate, de a-ţi împlini visele.
Copiii care joacă rolurile noastre au fost aleşi în aşa fel încât să semene cu noi. În ceea ce mă priveşte, cum era firesc, l-am ales pe fiul meu, Radu-Ştefan. Mă bucur că am mai făcut un videoclip împreună cu băiatul meu, este al doilea clip, primul a fost pentru cântecul „Doar o dată-i Crăciunul“, în anul 2004, când Radu-Ştefan avea doar 2 ani.
Vorbeai despre fiul tău, Radu-Ştefan, care apare în videoclipul piesei „Alerg printre stele“. Cum te-ai înţeles cu el pe platoul de filmare?
Eu şi copiii mei ne înţelegem foarte bine, în general. Radu-Ştefan are acum 11 ani, este un copil disciplinat şi cu mult bun-simţ. S-a descurcat foarte bine la filmări, sunt foarte mândru de el.
Când te uiţi la fiul tău, îţi aduci aminte de tine în copilărie sau el este altfel şi nu-ţi seamănă foarte mult ca şi caracter şi stil de viaţă?
Nu putem vorbi de un stil de viaţă la vârsta lui, dar îmi seamănă din foarte multe puncte de vedere şi, în acelaşi timp, a luat şi de la mama lui tot ce e mai bun. Face pian, merge la cursuri de pictură, îi place dansul, este un copil interesat să-şi dezvolte latura artistică, fără să trag de el, fără să-l oblig.
Noi, ca părinţi, nu facem altceva decât să-l sprijinim în alegerile lui.
Ai vorbit şi despre piesa „Ce e dragostea“, lansată înainte de „Alerg printre stele“, ambele fiind colaborări cu alţi artişti deja consacraţi, dar care cântă un alt gen de muzică. Crezi că aceste două colaborări ţi-au adus şi alt gen de fani decât cei pe care îi aveai înainte?
Nu ştiu, dar cu siguranţă au ascultat piesele şi alte categorii de public, pe care nu le întâlnesc neapărat la concertele mele. Dacă le-a plăcut, cu atât mai mult mă bucur! Dar scopul principal al acestor colaborări a fost experienţa artistică trăită alături de oameni din alte zone muzicale.
Fiind şi actor, eşti obişnuit ca publicul să reacţioneze imediat la ceea ce faci. Cum ai simţit că au fost primite de către fanii tăi piesele „Alerg printre stele“ şi „Ce e dragostea“?
Cântecele sunt primite foarte bine în concerte, de fiecare dată. „Alerg printre stele“ este piesa care a avut cel mai mare impact la public încă din toamna anului trecut, când am promovat noul meu album, „Altceva“, printr-un turneu naţional. De aceea a şi fost cântecul ales acum pentru a fi promovat cu videoclip. Am fost „ajutat“ şi de cei peste 250.000 de prieteni de pe pagina mea de Facebook, Stefan Banica, care, în urma unui sondaj realizat pe reţeaua socială, au votat într-un număr foarte mare ca piesa „Alerg printre stele“ să fie următorul single promovat de pe discul „Altceva“.
„Ce e dragostea?“, cântată alături de Marius Moga, este o piesă care, de asemenea, a prins foarte bine la mai multe categorii de public. Videoclipul se bucură de multe vizualizări pe YouTube, iar în concerte spectatorii cântă piesa împreună cu mine.
Sunt două colaborări poate neaşteptate pentru public, dar reuşite, cu impact.
Te consideri în primul rând actor sau cântăreţ?
Când urc pe scenă nu mă gândesc dacă sunt actor sau cântăreţ. Tratez ambele meserii cu acelaşi respect şi dăruire. Şi fiecare are un alt mod de concentrare, specific. Eu nu pot fi doar un cântăreţ atâta timp cât îmi compun singur piesele, versurile, îmi produc concertele. Iar actoria mă ajută, în afara teatrului, şi pe scenele de concert.
Nu e la îndemana oricui să poată face şi una şi cealaltă la un nivel profesionist.
În ce piese de teatru mai joci în prezent şi în ce proiecte cinematografice eşti implicat?
La teatru mă puteţi vedea în spectacolele „Revizorul“, „Cui i-e frică de Virginia Woolf?“ şi în cea mai nouă montare a Teatrului de Comedie, „Pescăruşul“, de A. P. Cehov, în regia lui Claudiu Goga, în care interpretez personajul Trigorin. Este un spectacol de referinţă al Teatrului de Comedie, cu care care am avut de curând premiera.
Este prima dată când joc Cehov, o experienţă extraordinară, alături de colegii mei de la Teatrul de Comedie: Emilia Popescu, Vladimir Găitan, Mirela Oprişor, Dragoş Huluba, Carmen Tănase, Gheorghe Dănilă, dar şi doi actori tineri foarte talentaţi, Anca Dumitra şi Alexandru Pavel.
Vă aşteptăm la Teatrul de Comedie să vedeţi acest spectacol, care, credeţi-mă, merită să fie văzut.
În privinţa proiectelor cinematografice sau filmelor pentru televiziune, am primit mai multe propuneri, însă vom vorbi la momentul respectiv.
Cele mai noi informaţii despre concerte sau spectacole la teatru pot fi găsite atât pe pagina mea de Facebook, Stefan Banica, cât şi pe site-ul oficial stefanbanica.ro, unde aştept părerile şi sugestiile voastre.
Pe lângă actorie şi muzică, eşti şi prezentator TV. Crezi că emisiunea „Dansez pentru tine“ te-a ajutat să ajungi şi mai popular în rândul oamenilor?
Cu siguranţă că televiziunea îţi poate spori sau, în cazul meu, menţine gradul de popularitate. Şi vorbesc aici de „Dansez pentru tine“, care intră, în acest an, în al optulea an de existenţă.
Dar televiziunea este cu dus-întors, trebuie să ştii, mai ales dacă îţi doreşti o carieră pe termen lung, care este măsura apariţiilor tale şi, în mod special, contextul. Poţi să apari zilnic într-o emisiune-tabloid, timp de un an de zile, dar asta nu înseamnă că şi faci ceva. Depinde ce fel de popularitate îţi doreşti.
Eu îmi doresc, şi asta am făcut de când am început această meserie, ca oamenii să mă judece prin prisma a ceea ce fac pe scenă, pe micul sau marele ecran, indiferent cât sunt de popular sau nu. Restul, nu mai e treaba mea.
Mai există vreun domeniu în care vrei să te implici, există vreun job pe care îţi doreşti să-l încerci?
Poate, cine ştie, la un moment dat, dacă mi se oferă ocazia, mă voi implica în muzica de film. Deocamdată doar am cochetat cu ideea, compunând doar piese special pentru film, cum ar fi „Ho, ho, ho“, pentru filmul cu acelaşi nume. Sau ca regizor de teatru, fără să mă mai bazez pe participarea mea actoricească în piesa respectivă, vezi „Desculţ în parc“, spectacol pe care l-am regizat în anul 2009.