Drama unei femei celebre: De ce a ales Angelina Jolie să renunţe la sâni

Actriţa în vârstă de 37 de ani a dezvăluit că a fost nevoită să ia decizia foarte dificilă de a suporta preventiv o dublă mastectomie după ce testele au relevat că este purtătoare a genei BRCA1, care determină apariţia cancerului, iar riscul de a dezvolta această afecţiune era foarte ridicat, de 87%.

Cum mama ei, Marcheline Bertrand, a murit la 56 de ani din cauza unui cancer ovarian, vedeta a înţeles că pericolul era imens şi a apelat la soluţia extremă. "Mama mea s-a luptat cu cancerul timp de aproape zece ani şi a murit la 56 de ani. A rezistat destul ca să îşi cunoască primul nepot şi să îl ţină în braţe. Dar restul copiilor mei nu vor avea şansa de a o cunoaşte şi de a afla ce fiinţă plină de graţie era", a scris actriţa în editorialul din The New York Times.

"Când am aflat care este situaţia, am decis să iau măsuri pentru a minimaliza riscurile cât se poate de mult", a mai scris vedeta, precizând că după această procedură complexă, care a durat trei luni, riscul de a dezvolta cancer mamar a scăzut la 5%.

Angelina Jolie nu este prima vedetă de la Hollywood care a recurs la mastectomie. În ultimii ani alte două actriţe celebre, Christina Applegate şi Kathy Bates, au ales aceeaşi metodă preventivă pentru a diminua riscul de cancer mamar.

Ce este mastectomia

Ablaţia preventivă a ambilor sâni (mastectomia) reprezintă cea mai radicală metodă de prevenire a unui risc ridicat de cancer mamar, pentru acele femei (0,2% din total) care sunt purtătoare ale unor predispoziţii genetice pentru acest tip de cancer.

Riscul ridicat planează îndeosebi asupra femeilor purtătoare a două mutaţii cunoscute până în prezent, cea a genei BRCA1, ca în cazul actriţei Angelina Jolie, şi cea a genei BCRA2: la vârsta de 70 de ani, riscul de a avea un cancer mamar este de 70% pentru prima grupă şi de 50% pentru cea de-a doua, în condiţiile în care doar o femeie din zece, care nu prezintă riscuri deosebite, dezvoltă un cancer mamar înainte de vârsta de 70 de ani, afirmă profesorul Dominique Stoppa-Lyonnet, directorul departamentului de Genetică oncologică din cadrul Institutului Curie din Paris.

Pe lângă riscul de cancer mamar, cele două mutaţii cresc totodată riscul de cancer ovarian înainte de vârsta de 70 de ani, acesta fiind de 40% pentru femeile purtătoare ale mutaţiei BRCA1 şi de 10-20% pentru cele purtătoare ale mutaţiei BCRA2, notează agenţia Mediafax.

Cele două tipuri de cancer apar mai devreme la femeile care prezintă aceste predispoziţii genetice, cu o vârstă medie de diagnosticare de 45 de ani pentru cancerul mamar, comparativ cu vârsta de 60 de ani în cazul populaţiei generale.

Evoluţia acestor cancere este în general mai rapidă, iar rata de recidivă este mai ridicată.
Pentru aceste femei, medicii nu au altă opţiune, pentru moment, decât o supraveghere medicală intensivă pentru a depista şi a trata cancerul cât ai devreme posibil, sau extirparea sânilor sau a ovarelor în scop preventiv.
"Opţiunea unei extirpări preventive a sânilor reprezintă o decizie sfâşietoare pentru femei, inclusiv pentru Angelina Jolie, dar noi ştim că aceasta este o metodă esenţială pentru a salva vieţi", a declarat Delyth Morgan, coordonatoarea campaniilor britanice împotriva cancerului la sân.

Cancerul mamar nu este provocat doar de mutaţia genelor BRCA. Cercetătorii au descoperit peste 100 de moduri diferite în care genele por suferi mutaţii ce cresc riscul de cancer. Raportat la numătul total de cazuri de îmbolnăvire, genele BRCA sunt foarte rar la originea acestei afecţiuni şi afectează aproximativ una din 500 de persoane, notează cotidianul britanic Daily Mail.

Dubla mastectomie constă în extirparea în totalitate a celor două glande mamare, adică a sânilor, a areolelor şi a mameloanelor, cu păstrarea pielii.

Operaţia nu elimină total riscul

Această intervenţie chirurgicală nu reprezintă însă un panaceu: deşi operaţia este mai eficientă decât monitorizarea medicală, ea nu elimină complet riscul de cancer la sân, dar îl reduce totuşi considerabil, "cu peste 90%", potrivit Institutului Curie. "Este o chirurgie grea, care nu este lipsită de riscuri. Decizia trebuie dublată de un sprijin constant în timp", notează medicul Stoppa-Lyonnet, potrivit căruia, în Franţa, doar 5% dintre femeile predispuse la cancer mamar aleg mastectomia. În Olanda, acest procent este de 30-40%.

Cele mai multe dintre franţuzoaicele vizate optează pentru o supraveghere medicală specială care constă în general în trei examene anuale - un examen RMN (imagistică prin rezonanţă magnetică), o mamografie şi o ecografie - începând cu vârsta de 30 de ani. În schimb, ele optează în procent de 30-40% pentru o ablaţie preventivă de ovare, o intervenţie recomandată de autorităţile medicale din cauza dificultăţii de detectare a acestui tip de cancer într-un stadiu incipient.

Pentru a detecta genele defectuoase, un test genetic - care costă aproximativ 2.000 de euro şi este rambursabil în anumite ţări, precum Franţa - este propus femeilor care prezintă acest risc, adică acelor persoane cu un istoric familial sau personal marcat de cancer mamar sau ovarian. Este vorba în special de femei ale căror rude apropiate (mame, mătuşi, surori) au fost diagnosticate cu cancer mamar sau cancer ovarian înainte de vârsta de 50 de ani. "Mutaţia se transmite în 50% din cazuri, iar bărbaţii pot să o transmită chiar dacă la ei aceasta nu se manifestă", au explicat cercetătorii francezi.

Prezenţa acestei mutaţii nu echivalează obligatoriu cu declanşarea cancerului. "Poţi să fii purtător al acestei gene şi să nu faci niciodată cancer", spun ei. În ceea ce priveşte riscurile de dezvoltare a cancerului, "acestea depind şi de alţi factori, mai ales de cei de mediu".

Unde suntem noi

În România, cancerul de sân reprezintă prima cauză a mortalităţii feminine prin boală canceroasă. În fiecare an, aproximativ 6.000 de femei se îmbolnăvesc de cancer la sân şi aproximativ jumătate mor din acest motiv, în ţara noastră.
La nivel european, incidenţa acestei boli este chiar mai mare (1 din 9 femei), dar mortalitatea mult mai scăzută, ca urmare a faptului că în alte ţări, spre deosebire de România, boala este depistată timpuriu şi tratată înainte de a afecta iremediabil pacienta, graţie existenţei programelor de screening.

Cancerul ovarian reprezintă în ţara noastră cea de-a 5-a formă de cancer ca frecvenţă, la femei, cu o incidenţă care este cu 50% mai mare decât media mondială - 9,4 cazuri la 100,000 de locuitori. În fiecare an, în ţara noastră se raportează 1.686 cazuri noi de cancer ovarian, în timp ce 981 de românce mor anual din cauza cancerului ovarian.

La fel de femeie

În pofida experienţei traumatizante a pierderii sânilor şi a riscului care planează asupra ei şi a familiei sale, Angelina Jolie este optimistă. Ea a declarat că dubla mastectomie nu i-a schimbat modul în care se simte şi feminitatea, adăugând că rezultatele chirurgiei plastice şi reparatorii "pot fi frumoase". "O spun personal, nu mă simt mai puţin femeie. Mă simt mai puternică pentru că am făcut o alegere dură care nu-mi ştirbeşte deloc femininitatea", a spus ea.

În articolul intitulat "Opţiunea mea medicală" şi publicat marţi de New York Times, Angelina Jolie a explicat pe larg experienţa prin care a trecut şi faptul că a fost nevoită să ia o decizie pentru familia sa. "Când am aflat care este situaţia, am decis să iau măsuri pentru a minimaliza riscurile cât se poate de mult", a scris ea, completând: "am decis să fac o dublă mastectomie, preventiv".

"Am început cu sânii, deoarece riscul de cancer la sân este mai mare decât cel de cancer ovarian, iar operaţia este mai complexă", a mai scris vedeta, precizând că, după această procedură complexă, care a durat trei luni, riscul de a dezvolta cancer mamar a scăzut la 5%.

"Sunt norocoasă că am un partener de viaţă, Brad Pitt, care mă iubeşte şi mă sprijină. Deci, oricine are o soţie sau o iubită care trece prin aşa ceva, să ştiţi că sunteţi o parte importantă a acestui proces de tranziţie. Brad a fost la Pink Lotus Breast Center, unde am fost tratată, tot timpul cât au durat operaţiile. Am reuşit să găsim momente în care să râdem împreună. Ştiam că acesta este cel mai bun lucru pe care putem să-l facem pentru familia noastră şi că ne va apropia mai mult. Şi aşa s-a întâmplat", a mărturisit actriţa.

Angelina Jolie şi Brad Pitt au împreună şase copii, trei dintre ei fiind adoptaţi. "Pot să le spun copiilor mei că nu mai au niciun motiv să se teamă că mă vor pierde din cauza cancerului la sân", a adăugat ea.

"Am ales să-mi fac publică povestea pentru că sunt atâtea femei care nu ştiu că ar putea fi bolnave de cancer. Sper ca şi ele să poată să se testeze genetic şi, dacă află că prezintă un risc ridicat, vor şti şi ele că au alternative mari", a explicat Jolie. "Lucrurile care nu ar trebui să ne înspăimânte sunt cele pe care putem să le controlăm", a continuat ea.

Angelina a dat detalii despre perioada de desfăşurare a procedurii medicale, în aceste trei luni ea continuând să iasă în public şi să-şi menţină problemele de sănătate departe de atenţia presei. Actrița a fost fotografiată cu doar o săptămână înainte de operație și nimic nu trăda încercarea prin care trecea.

Procesul medical al mastectomiei a început pe 2 februarie 2013, cu o procedură care elimină boala din zona sânului care se află în spatele mamelonului, aducând în acelaşi timp o cantitate mai mare de sânge în zonă, explică actriţa în articolul din the New York Times. "Două săptămâni mai târziu am avut operaţia majoră, în care ţesutul mamar este înlăturat şi înlocuit temporar. Operaţia poate dura opt ore", a continuat Angelina, adăugând că deşi trezirea din operaţie seamănă cu o scenă dintr-un film science-fiction, în zilele următoare se revine la viaţa normală.

Operația a avut loc la clinica Pink Lotus Breast Center din Beverly Hills, unde a fost tratată și Sheryl Crow împotriva cancerului la sân, scrie ziarul britanic Daily Mail.

După trei săptămâni, pe 27 aprilie, procedurile specifice mastectomiei au luat sfârşit: "În acest timp am reuşit să păstrez acest lucru privat şi să continui cu munca mea".

O femeie puternică

Lupta cu inamicul nevăzut nu a determinat-o pe Angelina să-şi reducă implicarea în familia sa şi participarea la acţiunile umanitare. Pe 27 martie, ea a călătorit în Congo în calitate de trimis special din partea Înaltului Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite, pentru a se întâlni cu refugiaţi în cadrul unui program de prevenire a violenţei asupra femeilor şi copiilor. Pe 4 aprilie, actriţa a participat la Summitul anual Women in the World, la New York.

Două zile mai târziu, ea a ieşit la cumpărături alături de doi dintre copiii săi, iar pe 12 aprilie a fost văzută sosind pe aeroportul din Los Angeles alături de unul dintre copiii ei, Maddox Jolie-Pitt.

Pe 11 aprilie, Angelina a participat la summitul G8, în Londra, unde a fost văzută discutând cu Secretarul de stat american John Kerry.

William Hague, ministrul britanic de externe, care în luna martie a vizitat împreună cu Jolie o tabără de refugiaţi în Congo, în cadrul unei campanii împotriva violurilor în masă din zonele de conflict, a declarat că actriţa este un model de inspiraţie pentru mulţi oameni. "Este o femeie curajoasă şi o profesionistă. A muncit mult alături de mine în ultimele luni. A venit şi la reuniunea de la Londra a miniştrilor de externe din G8 pentru a lucra cu mine la iniţiativa noastră de a preveni abuzurile sexuale din zonele de război şi a mers cu mine în unele locuri dificile din Congo", a spus Hague. "N-a dat niciun semn că urma un asemenea tratament şi cred că e e femeie bravă, nu doar pentru că a avut grijă de munca ei atât de bine, dar şi pentru că a scris şi vorbeşte despre asta", a mai spus ministrul britanic.


Foto: AFP/Mediafax, Hepta, Daily Mail