Darclee, una dintre cele mai de seama artiste lirice din toate timpurile

Hariclea Darclee s-a nascut in 10 iunie 1860, la Braila, unde mama saisi intovarasise sotul - mare proprietar de pamanturi din Teleorman -pentru a vinde recolta. A venit pe lume fara doctori, fara moasa. faracomplicatii si in scurta vreme parintii au putut sa se intoarca linistitila Turnu-Magurele.

La botez, primeste numele Hariclea, derivat din numele patronimic altatalui, Ion Haricli, dezamagit ca sotia nu-i daruise un baiat, desi eraun om cult, stia destula carte pentru vremea lui si calatorise mult prinstrainatate.

Mama, Maria Haricli - nascuta Aslan - se tragea din os domnesc. Eranepoata directa a domnitei Mavrocordat. Hariclea creste pe neobservate. Infamiliile bogate nu era "la moda" sa te ocupi prea mult de copii. Iladmira foarte mult pe Haricli si era incantata sa mearga impreuna laplimbare. Inca de mica, este atrasa de pian. Familia se mandreste pe zi cetrece cu talentul ei. Insa "blestemul" (familiei) loveste din nou. Copilase imbolnaveste de febra tifoida, boala fara leac la acea vreme. Mediciise lupta neputinciosi s-o smulga din ghearele mortii. Dupa trei saptamanide agonie, isi revine ca prin minune. Ramane insa fara bucle si tatalsau se vede nevoit s-o rada in cap cu briciul. Din fericire, parul i seregenereaza si dobandeste - in timp - o superba podoaba capilara.

Hariclea este inscrisa la prestigiosul pension Lobkovitz, din Viena,unde se invata multa muzica. Marchesi, o mare profesoara de canto,ii distinge vocea - "de viitor" - si ii propune lectii gratuite,in schimbul promisiunii ca se va dedica scenei. Insa talentata eleva,subtire si suava, cu ochi mari caprui si nasul fin, provine dintr-o lumein care muzica si arta sunt acceptate numai ca spectacol. Cu precadere,cantul era o indeletnicire a micii burghezii nevoiase. Fata a mostenitchemarea pentru muzica si teatru de la mama. La varsta de 16 ani,ramane impresionata pentru totdeauna de un spectacol cu "Traviata",cu Adelina Patti in rolul principal.

Intr-o primavara nefasta, inundatiile inghit, in numai o saptamana,averea lui Haricli. Hariclea se intoarce de la Viena la Bucuresti, pestrada Romana, unde se stabilisera parintii sai. Scapatarea familieiera relativa.Fata de maritat, cu oarecare zestre si educatie aleasa, domnisoara Hariclieste curtata de tineri si de barbati in toata firea, admirata de oameni cutample argintii. Insa ea nu-si doreste decat sa ia lectii de canto. Areun glas fermecat. Convins ca nu este decat un capriciu, tatal o duce ladoamna Le Kerre, care devine prima sa profesoara de canto.

Frantuzoaica ii recunoaste repede talentul. Lectiile sunt monotone,dar eleva le suporta cu stoicism si isi da toata ravna. Citestenotele cu usurinta si se adapteaza lesne stilului belcanto. Dotata cumulta vointa si rabdare, isi impresioneaza profesoara, obisnuita cudomnisoarele capricioase din societatea bucuresteana. Asista cu placerela reprezentatiile muzicale ale Teatrului National, al carui nou directoreste George Stephanescu.
Hariclea isi ineaca inima, ca intr-o mare, in ochii albastri si adanci ailocotenentului de cavalerie Iorgu Hartulari, un erou al razboiului din1877, care frecventa de mai multa vreme casa Haricli. Se indragostestecu patima de tanarul blond, zvelt, vioi, ce fusese casatorit o scurtaperioada cu o verisoara din familia Aslan. Ofiterul o cere in casatorie,spre nemultumirea generala a rudelor, mai ales a doamnei Haricli, carenu poate concepe ca fata ei sa se marite cu un barbat fara avere si faraperspective de viitor. La un bal, Hariclea si Iorgu danseaza ostentativsi, imbratisati, la adapostul noptii, isi promit sa nu se mai despartaniciodata.

In cele din urma, familia se pregateste de nunta. Mama se inchide inbudoarul ei pentru a nu asista la cununia din februarie 1881. Ceremoniareligioasa are loc la Biserica Alba. Familia Hartulari avea podgoriiintinse la Cotnari, grevate de datorii vechi, la care se adaugau altelenoi. Iorgu era foarte cheltuitor. La numai cateva luni de la casatorieeste mutat la Tulcea. Vraja iubirii se risipeste curand. Casnicia estemarcata de crize, din cauza geloziei si a patimii lui pentru jocurilede noroc. Problemele financiare erodeaza definitiv armonia cupluluicare se muta la Braila, unde Hariclea incepe o colaborare muzicalacu George Cavadia, organizatorul unor mici serate muzicale in propriacasa. Zilnic, exerseaza singura la pian si face vocalize. Dar nu estemultumita de sine. Ii lipseste educatia, disciplina insusita dupa metodelebelcantoului. Hartulari o asculta in tacere si in suflet i se aprindegelozia. Se simte ignorat, abandonat chiar si este mereu gata de iesiriviolente.

Impreuna cu sotia se muta la Iasi, ultima sa garnizoana inaintede a fi disponibilizat. Lucrurile se inrautatesc si mai mult. Lausa lor bate saracia, cu nefericitele-i implicatii, sufletesti sisociale. Hariclea nu-l mai iubeste, dar nu are curajul sa i-o spuna,din pricina prejudecatilor. Se hotaraste sa divorteze numai dupa ce -in iunie 1883 - afla ca in viata lui se strecurase o amanta. Hartulario lasa sa plece in schimbul sumei de 12.000 de franci. Dar familiaHaricli nu are de unde sa ia acesti bani. Cedase casa de pe stradaRomana si se mutase intr-un apartament modest pe strada Doamnei (apoi,pe strada Silfidelor). Hariclea nu gaseste resurse pentru a fugi farastirea sotului la Bucuresti. De cate ori se intoarce la ea, i se facemila. Se refugiaza in pasiunea pentru muzica, nimic mai simplu intr-unoras in care arta se bucura de traditii vechi. Aflat in trecere prinIasi, George Stephanescu incearca sa-i deschida orizontul: "E pacat sava cheltuiti vocea si talentul pe la sindrofii de binefacere." Nu uitasa-i sugereze ca ar putea sa stea alaturi de marile cantarete.

Hariclea devine constienta de valoarea vocii sale si se gandestesa plece in Franta pentru a lua lectii de canto. Dar acum asteaptaun copil. in pofida unei conjuncturi mai putin favorabila carierei,sotii Hartulari pornesc spre Paris in aprilie 1886. Increzatoare insteaua ei, tanara romanca este in cautarea unui maestru consacratcare sa-i corecteze defectele, sa-i completeze carentele. In lunaiulie naste un baietel. Incepe sa ia lectii de canto cu Marie Sasse,dar nu este multumita. Are sansa de a-l cunoaste pe Faure, un baritoncu faima continentala si unul dintre cei mai buni profesori de cantoai vremii. "Aveti multe calitati spre a reusi", o asigura el si orecomanda lui Edmond Duvernois, profesor la Conservator, la catedra luiVictor Masse. Cu toate ca ingrijirea copilului si supravegherea luiIorgu ii ocupa aproape tot timpul, Hariclea nu lipseste niciodata dela lectii. "Am facut progrese si sper sa ajung departe; mi se preziceun viitor stralucit. Dar traim din sperante, o mincare afurisita caredistruge stomacul", scrie ea acasa. Sotii Hartulari duc o viata mizera,sustinuta financiar de domnul Haricli.

Desi implinise 70 de ani, celebrul compozitor Charles Gounod depuneamari eforturi pentru reluarea in noi distributii si cu montari revizuitea operelor sale. In aceste momente, cauta o Julieta pentru a repunein scena "Romeo si Julieta" la Opera Mare, cu prilejul expozitieimondiale din 1889. Pentru a o gasi, mobilizase intreaga lume muzicalapariziana. Pierre Gaihard, unul dintre directorii Operei Mari, sosestela Duvernois in scopul de a-l consulta in aceasta cautare si aude dinsalonul de muzica o voce feminina care-l vrajeste. Era Hariclea, al careifizic il convinge ca a gasit-o deja pe Julieta. Gounod o asculta si esteincantat. Auzea pentru prima oara un glas surprinzator prin bogatie sifrumusetea nuantelor, prin inteligenta interpretarii. "E mai bine, multmai bine decat ma asteptam. Esti Julieta pe care o cautam", se extaziazacompozitorul. Dar proiectul esueaza. Este inlocuita, din cauza snobismuluiparizian, cu Adelina Patti, soprana ajunsa la o varsta cand, cu voceaobosita, chiar stearsa, nu mai putea incarna candoarea Julietei.

Un debut in forta