Om de televiziune si model, Radu Valcan are toate atributele esentiale pentru a atrage atentia asupra sa. Se considera norocos si crede ca toate lucrurile care i s-au intamplat pana acum in viata au aparut la momentul potrivit.
Stirile sportive pe care le prezinta la Prima Tv si emisiunea "Impact" de la acelasi post, prezentata tot de el pana de curand, i-au adus numeroase satisfactii si l-au introdus in lumea tuturor posibilitatilor, televiziunea.
Casatorit si devotat familiei sale, Radu este o fire retrasa si nu isi doreste sa fie prea mult intrebat despre viata personala. Un Varsator puternic, in varsta de 27 de ani, Radu Valcan are numeroase experiente de viata, despre care iti povesteste si tie...
- Pentru modeling nu prea mai am timp. Inainte a fost ok, aveam mai multe momente libere, puneam mai mult suflet, dar de cand a intervenit si televiziunea, modelingul a trecut pe planul doi.
- Da, au mai fost, dar timpul nu mi-a mai permis sa ma ocup de ele. In plus, trebuie sa fiu si mai atent acum, de cand lucrez in televiziune. La prezentari de moda n-am mai fost. Am facut doar niste spoturi, cateva reclame...
- Nu pot spune ca a fost o pasiune. Mi s-a parut o provocare si am acceptat-o. Ceva ce mi s-a parut interesant. Mai tarziu, intr-adevar, a inceput sa-mi placa, am descoperit lucruri noi. E un lucru deosebit, cred eu.
- Foarte bine si foarte repede. Sunt niste baieti de treaba, profesionisti, tineri toti, deci nu am avut probleme.
- Cred ca o asemenea perioada a fost prima saptamana de lucru, cand am avut emotii foarte mari. Nu eram obisnuit cu "direct"-ul. Solicitant sau stresant nu pot spune ca este, pentru ca imi place. Tot ce e legat de sport ma pasioneaza. In plus, cred ca ma si descurc. Pentru mine, personal, nu are de ce sa fie un stress.
- In primul rand sportul imi place foarte tare si stiu despre ce vorbesc acolo, nu sunt "paralel" cu meseria... Cred ca cel mai important lucru este sa faci totul cu pasiune. Daca iti place ceea ce faci, atunci iti faci meseria cum trebuie. Daca nu as lucra maine in televiziune, ar fi in regula.
- Nu, incerc sa "fur" de la toti, dar nu incerc si nu vreau sa copiez pe nimeni. Sunt convins ca am foarte multe de invatat, probabil ca nu am ajuns inca la un nivel foarte ridicat in ceea ce priveste prezentarea stirilor.
- Nu stiu daca a avut un aport. As putea spune doar ca m-am nimerit sa fiu la locul potrivit. Faptul ca am fost model cred si sper sa nu fi contat foarte tare si sa nu fi avut vreun rol in debutul meu in televiziune.
- Nu stiu, poate in mica masura. Eu sper sa nu! Sincer, nu ma intereseaza ca oamenii sa se uite la televizor doar pentru ca apare un chip mai cunoscut...
- De la noi am lucrat cu toata "crema", sa zic asa, cu 90% din cei care fac parte din moda romaneasca. Poate cei mai cunoscuti ar fi Catalin Botezatu, Ingrid Vlasov, Razvan Ciobanu... Dar am lucrat cu foarte multa lume si am colaborat foarte bine cu toti.
- In Grecia mi-a placut foarte mult. Pentru ca era ceva nou. Sa mergi sa lucrezi afara este, cred, visul oricarui model. Eu personal n-as mai face acum acest lucru, dar la vremea respectiva a fost o experienta interesanta. Dar si in Romania sunt locatii si oameni deosebiti cu care, daca ai sansa sa lucrezi, e nemaipomenit. Am fost in tara la diferite actiuni si prezentari si a fost frumos. La Festivalul de la Iasi, de exemplu. Toti la un loc, acolo, toti designerii, toti creatorii... e o atmosfera placuta.
- Uite, chiar in Grecia s-a intamplat ceva inedit. Aveam o filmare pentru o reclama si trebuia sa ma dau cu parapanta. Ma rog, nu eu propriu-zis, aveam o dublura la filmari, eu eram in spatele celui care manevra parapanta. Am inteles ca dublura mea era campionul Greciei la acest sport, oricum cel mai bun din Grecia. Dupa filmari am avut ocazia sa zbor cu parapanta impreuna cu el. A fost cea mai palpitanta experienta!
- Nu, chiar nu. Dar atunci a fost ceva facut pe moment, cand esti entuziasmat si curios. Nici nu avea de ce sa-mi fie frica. Omul era profesionist!
- Nu exista la noi! Cine se crede vedeta e un mincinos, un pacalici. La noi nu vad pe nimeni sa aiba acest statut si chiar ma amuz cand citesc in ziare tot felul de lucruri despre "vedetele" noastre. Ma amuz pe seama celor care se cred vedete si care, in fond si la urma urmei, chiar nu au nimic de aratat.
- Sunt foarte multi oameni interesanti - vorbesc despre cei care au o imagine publica foarte bine lucrata si creata in spate, poate s-a creat chiar un mit in jurul lor. Cred ca ei sunt mult mai indreptatiti sa fie numiti "vedete". Spre exemplu, David Beckham. Are in spatele lui o adevarata echipa de marketing. Pana la urma totul se reduce la marketing si lumea e usor manipulata de presa. Dar el ar putea fi considerat un barbat de succes. Poate doar sa ajungi la nivelul lui sa te poti considera si tu la fel... Dar depinde si daca ai "nervi" pentru asta, daca asta iti doresti cu adevarat. E evident ca el si-a dorit sa fie acolo, sus, cu toate scandalurile din jurul lui, care, pana la urma, sunt fabricate si ele...
- Nu. Sincer, nici nu vreau sa devin, asa cum intelege lumea termenul. Doar pe plan personal, in familie - acolo vreau sa fie totul exact asa cum trebuie.
- Sunt ambitios. Consider ca sunt destul de profesionist in ceea ce fac si ca imi fac meseria cu seriozitate. Sunt si incapatanat. Asta poate sa fie o calitate sau un defect, depinde cum privesti lucrurile... N-am stat niciodata sa fac o analiza proprie. Prefer sa ii las pe altii sa vorbeasca si, indiferent de ceea ce spun ei, pe mine nu ma intereseaza.
- Cred ca uneori sunt mult prea finut cu oamenii si poate ca nu ar trebui. Traind intr-o lume atat de cinica, nu cred ca este un comportament foarte bun. Din pacate, nu pot sa ma schimb, asa sunt. Dar mi-ar fi placut sa fiu, de felul meu, putin mai... agresiv, mai "nesimtit", cu ghilimelele de rigoare, bineinteles.
- Da, cu siguranta. Cred ca fiecare dintre noi are o doza mai mica sau mai mare de romantism, iar cei care nu recunosc acest lucru ori sunt mincinosi, ori vor sa para macho, barbati mai adevarati decat altii.
- Un buchet de flori si niste vorbe dulci cred ca raman in continuare tehnici de seductie valabile. Bineinteles, depinde si cui le adresezi, daca persoana respectiva este pe aceeasi lungime de unda cu tine. Dar cred ca aceste gesturi romantice nu s-au perimat. Conteaza mai mult decat orice cadou sau alte lucruri materiale.
- Banii conteaza, mai ales daca ii fac eu, dar daca nu-i am, e in regula. Sunt importanti si banii, nu zic nu, pentru ca, sa fim seriosi, iti asigura un trai mai decent, dar cred ca alte lucruri conteaza mai mult in viata: familia, prietenii si ceea ce te defineste pe tine ca om.
- In mod sigur, responsabilitatile trebuie impartite in mod egal. Nu mai exista mentalitatea dinainte. Femeia este egala barbatului, nici nu se pune problema altfel. In zilele noastre, femeia a preluat foarte multe responsabilitati si poate face la fel de multe lucruri ca si barbatul. Cine nu crede asta, se insala amarnic. In cuplu trebuie sa existe egalitate, intelegere si incredere. Acesta este principiul de baza si secretul unei relatii de durata. Daca lipseste unul dintre aceste "ingrediente" nu am putea vorbi despre o relatie pe termen lung. Bineinteles, in orice relatie intervin si discutiile. Dar ar fi bine ca ele sa fie rezolvate si sa ramana in stadiul de inceput.
- Doi "coechipieri", clar. Nu suport barbatii care se cred "stapani", cei care vor sa fie sefi. Lucrurile nu stau asa. Pentru ca, daca n-ar exista femeia, n-ar exista nici barbatul. E o completare sufleteasca si, de ce nu, si fizica.
- Ma joc pe calculator, joc fotbal, mai ies la iarba verde, la un picnic, la un peste... Imi place foarte mult pescuitul.
- Da, sigur. Imi fac timp! Timp exista oricand, depinde cum stii sa-ti planifici toata activitatea. Dar activitatile mele de timp liber nu sunt iesite din comun. Imi place sa calatoresc.
- Sincer, imi doresc foarte tare sa ajung in Japonia. Cu toate ca mi-e o frica groaznica de cutremure, sunt chiar foarte speriat de zgaltaieli de genul asta, as trece peste teama si m-as duce in Japonia.
- Sportul si fotbalul, in special, muzica, jocurile pe calculator, orice activitate care ma relaxeaza. Fotbalul - mai mult vazut, pentru ca nu o sa ajung niciodata sa joc la un nivel profesionist, dar ca activitate de timp liber si pentru destindere e binevenit. Imi place sa joc fotbal, sa fac miscare, sa alerg. Nu-mi place sa ma plafonez.
- Da, da. Imi place la nebunie sa mananc.
- Sigur. Bine, nu prea stiu sa gatesc, asta-i alta problema... Dar am timp sa invat.
- Nu ma diferentiez de atatia alti barbati care pregatesc cate ceva de mancare. Fac lucruri simple, cartofi prajiti si altele asemenea. Nu am o reteta anume, super sofisticata. Mancaruri gustoase, stii cum e, bunicile se pricep sa faca.
- Nu. Nu sunt facut pentru asta. Asa cum am mai spus, cred ca trebuie sa fii mult prea agresiv pentru a face fata mediului. Si eu nu ma vad in postura asta. In plus, e si prea multa expunere si acesta este un factor decisiv pentru mine.
- Nu-mi fac planuri. Prefer sa ajung la un anumit moment, sa ma uit in spate si sa vad ce am realizat. Sa vad ca am realizat mai mult decat in perioada anterioara sau chiar mai mult decat mi-am propus. Atunci sunt multumit. Nu sunt asa "flamand" dupa o cariera in cinematografie, asa cum m-ai intrebat. Deja, cand spui cinamatografie, tinzi spre mai mult. Eu ma multumesc cu ceea ce am si pot obtine prin forte proprii si prin felul meu de a fi. Bineinteles ca vreau mai mult, dar in alt sens. Vreu sa cresc ca om, din mai multe puncte de vedere. Lucrul cel mai important pentru mine ramane familia. Cariera si restul sunt aditionale, vin in completare. Nimic nu se compara insa cu momentele petrecute alaturi de cei dragi, in sanul familiei. E ceva frumos.