Sarbatorile Pascale reprezinta cea mai importanta sarbatoare a crestinatatii si, bineinteles, cea mai asteptata. Oamenii de pretutindeni, altminteri atat de indepartati unii de altii prin asezare geografica, natie, rasa, limba, cultura si traditii, devin un tot unitar in aceasta perioada si impartasesc taina Invierii Domnului. Unele traditii se mentin in cea mai mare parte a lumii (spre exemplu, mielul, ouale), in timp ce alte traditii variaza in functie de specificul fiecarei tari si de istoria acesteia.
In partea de nord a acestei tari se organizeaza un carnaval, pentru care argentinienii incep sa se pregateasca atunci cand se coc boabele de algaroba (acesta fiind un arbore din care se face chicha, o bautura spirtoasa andina). Toata lumea se pregateste de sarbatoare in sunetele muzicii, se consuma doua tipuri de bauturi - aloja si chicha - iar oamenii se imbraca in poncho-uri si poarta palarii, in credinta ca astfel se vor feri de duhurile malefice.
In ziua de marti care precede Miercurea Cenusie (prima zi a Postului Pastelui), se desfasoara ceremonia "tincunoaco". Mamele si bunicile se aduna, asezandu-se pe doua randuri in jurul unei arcade facute din ramuri de salcie si decorate cu flori, fructe, dulciuri si lanterne micute. Cele doua grupuri se intalnesc apoi sub aceasta arcada si isi daruiesc cate o papusa, pe care in prealabil o atinge fiecare de frunte. Ritualul acesta constituie o ceremonie sacra, despre care se considera ca semnifica legatura indestructibila care le uneste pe femei si pe care nu o poate desface decat moartea.
In Sambata Mare, carnavalul ajunge la apogeu. Femeile, imbracate in camasi largi, poncho-uri viu colorate si purtand palarii albe, interpreteaza cantece folclorice si danseaza in onoarea lui Pukllay (o zeitate despre care se spune ca este spiritul intregului carnaval).
Cine nu a auzit, oare, de carnavalul de la Rio de Janeiro? Acesta se desfasoara inainte de inceperea Postului Pastelui. Pe parcursul intregului an, brazilienii se pregatesc pentru carnaval, iar pe durata acestuia ei se distreaza cat mai mult, canta, danseaza si organizeaza parade, pregatindu-se astfel pentru perioada Postului, cand, in mod firesc, nu se mai organizeaza nici o manifestare de acest gen.
Saptamana Mare incepe cu o ceremonie de binecuvantare a ramurilor de palmier, care sunt impletite in diferite modele complicate, reprezentand cruci, steaguri, litere si alte obiecte asemanatoare. Strazile sunt impodobite, iar o procesiune de oameni circula incet prin tot orasul, purtand statuete reprezentand pe Fecioara Maria si Iisus Hristos. In aceste zile, se consuma o anumita mancare, denumita pacoca si care este servita oricarui musafir care intra in casa. In Sambata Mare, se celebreaza un mic ritual care evoca sinuciderea prin spanzurare a lui Iuda.
In acest stat, duminica Floriilor este cunoscuta sub denumirea de Duminica Palmierului sau "Domingo de Ramos". Ceremonia specifica se desfasoara sub forma unei procesiuni. Palmierul este o planta plina de semnificatii: simbolizeaza victoria, bucuria si pacea. Palmierul a fost intotdeauna considerat copacul vietii si copac divin, dat fiind faptul ca traieste aproximativ 300 de ani. Vineri se mananca peste, iar pana duminica dimineata sunt difuzate programe speciale de muzica religioasa, cunoscute sub termenul generic de "doliu". In dimineata zilei de duminica, se transmit programe muzicale avand ca tema Invierea.
Traditiile egiptene de Paste sunt mentionate inca din vremea scrierii Vechiului Testament. Potrivit acestuia, pe vremea cand evreii erau asupriti de romani, Dumnezeu a trimis un inger cu misiunea de a intra in fiecare locuinta (inclusiv in palatul regal) si de a-i pedepsi pe soldati, al caror prim nascut era gasit decedat a doua zi. Pentru ca acest lucru sa nu se intample si evreilor, profetul Moise le-a spus acestora sa unga de seara usile locuintelor cu sange de miel, pentru a marca locurile in care ingerul trimis de Dumnezeu nu trebuia sa intre. Iata de ce Iisus a fost numit "Mielul lui Dumnezeu", deoarece sangele Sau a salvat oamenii de la moarte si i-a absolvit de pacate.
Postul Mare dureaza 55 de zile, in acest interval nefiind ingaduit sa se manance carne, peste, oua sau lapte. Principalele alimente care se consuma sunt fructele si legumele. Duminica, bisericile sunt impodobite cu ramuri de palmier si flori, iar copiii primesc ramuri de palmier udate cu apa sfintita, pe care le duc acasa si le pastreaza pe intreg parcursul anului. Luni, in cea de-a doua zi de Paste, se sarbatoreste un vechi festival al primaverii - oamenii ies in parc, in gradinile publice si fac schimb de oua colorate.
Pentru poporul elen, ouale simbolizeaza un omagiu adus sangelui lui Iisus, fiind totodata un simbol al fertilitatii si al belsugului. Sambata Mare este dedicata pregatirilor, iar atmosfera generala este de voiosie si buna dispozitie, pentru ca se stie ca nu a mai ramas mult timp pana la Inviere. Bisericile sunt decorate de sarbatoare, oamenii sosesc pe inserat, avand lumanari, iar la miezul noptii iau lumina si isi spun "Hristos a inviat!" (in limba greaca, "Christos anesti!").
In prima zi de Paste, au loc, in aer liber, diferite manifestari de bucurie pentru Invierea Domnului, consumandu-se friptura de miel, oua, salate si prajituri speciale. De asemenea, grecii mananca o paine rotunda (lipie), ornata cu o cruce facuta din oua rosii, care se numeste Christopsomon.
In Italia, clopotele bisericii sunt auzite pe parcursul intregului an, dar se opresc in Joia Mare si linistea se asterne peste intreg tinutul. Oamenii sunt mai tacuti si mai ganditori, amintindu-si de rastignirea lui Iisus. In dimineata zilei de duminica, se aud din nou clopotele, care-i anunta pe oameni ca Iisus a inviat. Copiii gasesc oua ascunse prin casa sau in gradina.
In timpul Postului, femeile pun grau la incoltit, intr-un loc intunecat din casa, iar lipsa de lumina confera plantei o nuanta foarte deschisa, spre alb - iar aceasta culoare simbolizeaza mormantul lui Iisus. Firele de grau vor fi folosite pentru decorarea bisericilor in zilele premergatoare Pastelui.
Spre deosebire de alte tari, in Italia copacul care simbolizeaza victoria vietii asupra mortii este maslinul si nu palmierul - desi se folosesc si ramuri de palmier, dar acesta nu are o incarcatura simbolica atat de puternica. In duminica Floriilor, oamenii duc la biserica ramuri de maslin si palmier pentru a fi sfintite. Dupa ce toti oamenii s-au adunat in biserica, usile se inchid, simbolizand portile Ierusalimului. Preotii ciocanesc de trei ori si usile se deschid, muzica se revarsa in acorduri vesele, iar oamenii flutura ramurile, comemorand astfel intrarea triumfala a lui Iisus in Ierusalim.
In Vinerea Mare, multe biserici reconstituie ritualul spalarii picioarelor. Se aleg 12 barbati saraci din parohie, care simbolizeaza cei 12 apostoli, iar preotul, actionand ca Iisus Hristos, le spala picioarele.
Prima zi de Paste este o zi a fericirii si a sperantei renascute. Oamenii consuma produse traditionale, dintre care cea mai importanta este friptura de miel, consumata impreuna cu o salata de oua fierte.
Rusii merg la biserica in noaptea de sambata. La miezul noptii, ei ies afara si inconjoara biserica, intonand cantece religioase. Preotul ciocaneste la usa, iar toti se intorc in biserica pentru a sarbatori Invierea. Dupa binecuvantare, oamenii se intorc acasa, unde iau cina: friptura de miel, pui, porc, oua si cozonac.
Postul Mare consituie o perioada de meditatie, rugaciune si privatiuni, care-i purifica pe oameni si ii pregateste pentru miracolul Invierii. In Duminica Floriilor, oamenii merg la biserica, iar copiii duc ramuri si frunze de palmier pentru a fi binecuvantate de preot. Baietii au ramuri simple, in timp ce fetele duc unele ornate cu bomboane si beteala. In Sambata Mare, toata lumea merge la biserica, iar duminica se ia masa in familie si se merge in vizita la rude.
Aici, saptamana care precede inceputul Postului Mare este cunoscuta sub denumirea de Semana Criolla si in fiecare zi au loc diferite manifestari in centrul orasului, pentru ca, incepand din prima zi de post, totul sa se cufunde intr-o tacere pioasa. Cele mai somptuoase astfel de sarbatori au loc in Montevideo. Majoritatea magazinelor sunt inchise, intreg orasul este decorat, iar oamenii canta si danseaza pe strazi.
Pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Pastele este sarbatorit in diferite moduri, pentru ca oamenii apartin mai multor confesiuni religioase. In marile orase au loc manifestari, iar oamenii ies pe strazi imbracati in haine noi. Paradele sunt de obicei conduse de o persoana care duce o lumanare sau o cruce. De Paste, se mananca preparate din carne, cartofi si diferite legume.