Sunt bunele maniere pe cale de disparitie? Un interviu cu Dana Gont, realizatoarea emisiunii Bonton

- De doi ani de zile realizezi o emisiune de bune maniere. Care este concluzia celor 2 ani, suntem un popor civilizat sau nu?
- Concluzia mea este că există două feţe ale acestui popor: oameni extraordinari, generoşi, eleganţi, sau, pur şi simplu, oameni cu bun simţ, cuviincioşi, modeşti, cei pe care adesea i-am arătat în emisiune şi pe care e o reală bucurie să îi întâlneşti. Şi reversul medaliei: bădăranii, tupeiştii, cei care cred că lor li se cuvinte tot, aroganţii, cei cărora nu le pasă de nimeni şi de nimic, oamenii vulgari.  “Totul ţine de educaţie”, cum spunea Fred Astaire: cel mai greu pentru copiii de astăzi este să înveţe bunele maniere fără să le vadă la nimeni.  Cred foarte mult în rădăcinile noastre, cred că noi, ca popor avem nişte gene bune, dar suntem într-o perioadă confuză, fără repere. Prin emisiunea “Bonton” încercăm să stabilim nişte repere. Şi chiar dacă e o picătură într-un ocean, eu sper să devenim „molipsitori”.

- Pare munca de misionar, sa faci emisiune de Bonton, cand la televizor se vad doar scandaluri ieftine si femei sumar imbracate. Carui public se mai adreseaza emisiunea?
- Celui care nu e interesat de scandaluri şi vulgarităţi. Celor care caută o alternativă. Nu poţi acuza publicul că alege prost, dacă nu îi dai de ales. Într-adevăr, este o luptă cu morile de vânt. E un privilegiu însă pentru mine că cineva îmi permite să o fac, într-o piaţă media în care decenţa nu aduce profit.

Este cea mai grea emisiune pe care am făcut-o vreodată, căci până şi oamenii care pot vorbi în temă despre astfel de lucruri sunt puţini. Dar noi nu ne limităm la chestiuni aristocrate, elitiste, nicidecum. Emisiunea “Bonton” este despre respect şi implicare. În ultimele luni am abordat mai multe subiecte despre voluntariat, spirit civic, oameni implicaţi în comunitate, oameni care păstrează tradiţii.  Aparent nu sunt din zona de bonton, dar a-ţi respecta cultura şi tradiţia e ceva fundamental pentru un popor civilizat. E chiar mai important decât să ştii cine întinde primul mâna la salut.  

- Pe 1 martie impliniti 2 ani, primii 2 ani. Ce ati pregatit special, pentru Martisor?
- Am pregătit trei poveşti cu trei doamne de excepţie. Povestea Domnicăi Ghika, descendentă a familiei Ghika, o doamnă la nivelul numelui pe care îl poartă. Avem apoi onoarea de a fi oaspeţii lui Geneviève D'Angestein, chiar in ţara care a inventat eticheta, in Franta. Geneviève D'Angestein este antropolog, profesor la Universitatea Sorbonna şi proprietara a Şcolii de curtoazie si protocol de la Paris. O doamnă care vă va convinge că politeţea nu este apanajul elitei, care vă va explica de unde vin anumite reguli şi care ne va dezvăluie secretul pentru ca politeţea să nu fie un efort, ci un lucru extrem de firesc. Este ghidul nostru pentru “savoire vivre a la francaise.” Şi o a treia poveste, este cea a Sandrei Gătejanu Gheorghe, director de protocol la Casa Regală a României la numai 27 de ani. A ajuns să lucreze la Palatul Elisabeta chiar de la 22 ani.

Este persoana care are grijă ca eticheta să fie respectată în toate ocaziile.  
 
- Ti s-a intamplat, pana acum, sa iti spuna cineva sa te opresti din incercarea de a civiliza Romania?
- Nu pretind că eu aş civiliza România, ci doar că îi arăt un chip mai frumos al ei. Sigur că au fost şi mai sunt oameni care sunt pesimişti în privinţa demersului meu. Dar există şi mai mulţi care îl susţin, care se bucură că există. Ca să vă dau un exemplu: într-o zi obişnuită, pe uşa redacţiei a intrat domnul Cristian Ţopescu. Era invitat la o altă emisiune însă ceruse să vină să mă cunoască, pentru că a văzut emisiunea şi i-a plăcut. E doar una din întâmplările care mă motivează şi mă onorează. De câte ori mă încearcă şi pe mine un gând pesimist - căci trăiesc în Bucureşti şi văd deseori scene de bădărănie care nu te pot lăsa indiferent – mă gândesc la o încurajare pe care am primit-o de la domnul Ion T. Morar: „Dacă nu te lupţi cu morile de vânt, cu ce să te lupţi?!”

- Care a fost cel mai drag reportaj pe care l-ai realizat?
- Aici e foarte greu să aleg. Sunt multe poveşti care m-au impresionat, dar am să nominalizez totuşi povestea profesorului Gheorghe Bănuţă din Câmpulung care predă gratuit un curs de bune maniere la Clubul Elevilor din localitate. Atât de emoţionantă mi s-a părut atmosfera de acolo, atât de mult am apreciat activitatea domnului profesor, încât Digi24 HD a hotărât să tipărească cursul său, pentru ca elevii să aibă cărţi după care să poată învăţa.

- Ati lansat chiar si o carte, Ghidul manierelor elegante pentru adolescenti. Mai inteleg adolescentii ce sunt acelea bune maniere?
- Cartea este de fapt, cursul domnului Bănuţă, de la Câmpulung. Însă acel curs pentru a se transforma într-o carte pe care să o poată citi orice adolescent, a fost uşor modificat şi editat de mine. Meritul cel mare este al Digi24 care a finanţat micul nostru tiraj, oferit gratuit. Nu ştiu dacă adolescenţii înţeleg ce înseamnă bunele maniere, însă am vorbit cu foarte mulţi tineri care au nevoie de îndrumare, de răspunsuri. Pe multe dintre ele le găsesc în carte, pentru care primim mereu cereri.   Este o bucurie imensă ca în urma ta să rămână o carte, mai ales una atât de necesară.

- Enumera-mi, te rog, 4 greseli pe care nu le-ai ierta, cand vorbim de bune maniere.
- Câtă vreme o persoană greşeşte din neştiinţă sau din motive întemeiate, pot ierta aceste scăpări. Şi aşa e normal să facem. Însă există şi situaţii când oamenii sunt pur şi simplu foarte indiferenţi şi lipsiţi de respect. Şi ca să fac un top 4, totuşi: mă deranjează când nu mi se răspunde la salut, când cineva care greşeşte nu îşi cere scuze, când un om alege să deranjeaze pe altcineva numai din comoditate şi când o persoană în vârstă nu este respectată.  

- Ce urmeaza la Bonton in luna martisorului?
- Luna martie este şi pentru noi luna femeilor, a femeilor de bonton! Ediţia din 9 martie este una absolut specială în care vom vorbi despre emanciparea femeii în România. Începem cu secolul XIX în care femeia, prin lege, nu avea niciun drept. Doamnele erau salvate numai dacă aveau şansa să aibă zestre, însă de ea beneficia numai soţul. Vedem apoi cum au evoluat lucrurile în perioada interbelică, cum au apărut primele mişcări feministe, apoi cum a fost tratată femeia în comunism când trebuia să producă şi să reproducă şi ajungem la mitul 90-60-90 şi la femeia independentă de astăzi. Suntem ajutaţi în acest demers de doamne extraordinare: istoricul Georgeta Filitti, domna profesor dr. Adina Nanu, singura autoare a unei istorii a costumului din România, istoricul Ştefania Mihăilescu, scriitoarea Ileana Vulpescu, militanta feministă şi doctorand în ştinţe politice Andreea Molocea, femeia de afaceri Camelia Şucu şi una din primele Miss din România: Bianca Brad. Iar în toată luna martie vom avea poveşti cu femei românce de excepţie de acum sau din alte vremuri. Vă mai dezvălui doar că printre ele, vom avea un reportaj-documentar despre Ana Aslan.