Aceasta este una dintre concluziile dezbaterii „Echilibrul, secretul creşterii sănătoase a copiilor” organizate miercuri, 7 noiembrie a.c. de către CeRe, UN FAO şi Tetra Pak, cu participarea unor reprezentanţi ai factorilor implicaţi în formularea politicilor publice și creşterea şi educarea copiilor, precum specialişti, organizaţii neguvernamentale, autorităţi, media, companii.
Familia rămâne principalul factor de influenţă asupra copilului în ceea ce priveşte formarea unor deprinderi sănătoase şi echilibrate de viaţă, atât în ceea ce priveşte alimentaţia, cât şi mişcarea şi igiena, dar părinţii au la rândul lor nevoie de îndrumare şi sprijin pentru creşterea copiilor
În ceea ce priveşte alimentaţia copilului, sunt trei aspecte deosebit de importante şi anume: echilibrul, varietatea (prin includerea alimentelor cheie precum laptele, carnea, legumele şi fructele) şi moderaţia
Este nevoie de politici publice care să contribuie la educarea copiilor și la sprijinirea familiilor pentru adoptarea unui stil de viaţă echilibrat precum:*Laptele în şcoli, *promovarea activităţii fizice atât prin orele de sport din program, cât şi prin asigurarea accesului comunităţii la terenurile sportive ale instituţiilor de învăţământ, *educarea părinţilor şi mai ales a tinerelor mame despre alimentaţie echilibrată în timpul sarcinii şi după naștere
Este nevoie de cooperare între instituțiile statului și organizații neguvernamentale pentru sprijinirea copiilor și familiilor dezavantajate.
„Tema dezbaterii este extrem de importantă pentru că abordează o noţiune extrem de complexă și anume echilibrul. Din punct de vedere nutriţional, echilibrul este definit ca un aport de nutrienţi care conţin cantităţile adecvate vârstei şi în raport cu activitatea fizică pe care o desfăşoară copilul. Alimentaţia copilului trebuie să fie echilibrată, moderată şi variată, cu nutrienţi de calitate, să includă lapte, produse lactate, carne, fructe şi legume. Pentru o bună creştere şi dezvoltare organismul are nevoie de proteine de calitate furnizate de lapte, produsele lactate, carne şi peşte. Alături de proteine, copilul trebuie să aibă un aport adecvat de minerale, pe primul loc fiind calciul, care este furnizat în principal de lapte. Practic 100 de ml de lapte conţin aproximativ 125 mg de calciu. De aceea, consumul de lapte diferă în raport cu vârsta, pentru un copil şcolar fiind recomandate două pahare de lapte pe zi. Comportamentul alimentar este definit din primii ani de viaţă; practic, schimbarea comportamentului alimentar la adult este foarte dificilă, o adevărată provocare, de aceea este mai bine să ne educăm copiii să mănânce sănătos şi să facă exerciţiu fizic”, a declarat Prof. Dr. Gabriela Radulian, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice.
„Ne bucurăm să contribuim la facilitarea dialogului dintre toţi factorii de influenţă asupra dezvoltării copiilor (organizaţii neguvernamentale, specialişti, autorităţi, media şi mediul privat) şi sperăm că dezbaterea Echilibrul, secretul unei creşterei sănătoase a copiilor va constitui un prim pas pentru a reconfirma interesele comune şi cunoaştere şi responsabilizare reciprocă. Este important să identificăm modalităţi prin care dezvoltăm împreună proiecte care să contribuie la creşterea nivelului de informare despre importanţa unei alimentaţii echilibrate şi a unui stil de viaţă sănătos şi despre politicile publice existente precum programul european „Laptele în şcoli”, a spus Oana Preda, Director executiv, Centrul de Resurse pentru Participare Publică.
„În 2009, prin rezoluţia ONU „Millenium Development Goals” au fost stabilite opt priorităţi mondiale, prima dintre acestea fiind eradicarea foametei şi dezvoltarea nutriţiei. Este important să îi ajutăm pe copii să îşi formeze de mici obiceiuri alimentare corecte şi sănătoase, să aibă un respect faţă de hrană şi resurse. Dintre proiectele implementate la nivel global care au fost preluate şi în UE şi în România, remarcăm programul „Lapte în şcoli”, care are atât caracter educativ, cât şi social deoarece contribuie la reducerea abandonului şcolar, un fenomen îngrijorător la nivel mondial, dar şi o problemă cu care se confruntă familiile sărace din România. Conform ultimelor date oficiale, în România, în anul școlar 2011-2012 2.270.523 de copii din învățământul de masă preșcolar, gimnazial și special au beneficiat de acest program”, a declarat Bogdan Bazgă, reprezentant UN FAO în România.
„În primul rând există o disciplină opţională numită „Educaţie pentru sănătate”; printre cele nouă teme generale ale acestei discipline, una priveşte explicit sănătatea alimentaţiei, cu teme diferite, începând din clasa I până în clasa a XII-a, precum: alimentaţia copilului şi adolescentului, protecţia consumatorului, eticheta - cartea de vizită a alimentului, securitatea alimentară. În ceea ce priveşte colaborarea Ministerului cu societatea civilă, de pildă avem mai multe politici naţionale şi strategii aprobate prin hotărâri de Guvern şi nişte activităţi şi proiecte în colaborare, unul dintre acestea fiind chiar cu Tetra Pak, precum concursul de creaţie „Laptele şcolar mă face erou” în 2011 sau „Oraşul de lapte” în 2012. Astfel , încercăm să îi obişnuim pe copii cu ideea alimentaţiei echilibrate şi beneficiile consumului de lapte”, a declarat Radu Zlati, consilierul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
„În România, este al patrulea an în care compania noastră derulează programe de educare şi informare despre beneficiile consumului de lapte asupra sănătăţii copiilor împreună cu medici de familie, UN FAO, Ministerul Educaţiei, companii partenere şi autorităţi locale, site-ul campaniei fiind www.laptescolar.ro. Din păcate, statisticile ne arată că în România ne-am pierdut obişnuinţa de a bea lapte, în condiţiile în care laptele rămâne un aliment esenţial pentru creşterea şi dezvoltarea copiilor şi un aliment de bază pentru adulţi. Dorim să continuăm eforturile de a contribui la creşterea nivelului de informare despre importanţa alimentaţiei echilibrate şi a stilului de viaţă sănătos, implicit a consumului de lapte, alături de partenerii noştri guvernamentali şi neguvernamentali pentru a avea viitoare generaţii de adulţi mai sănătoase”, a declarat Cristina Dumitru, Director de comunicare Tetra Pak.
„Un copil care învaţă de la cea mai fragedă vârstă de la părinţi, educatori, familie ce include stilul de viaţă echilibrat, sănătos, va continua acest comportament şi în adolescenţăşi la maturitate. De exemplu, dacă un parinte îi spune copilului că trebuie să bea lapte, să mănânce legume, trebuie să facă acelaşi lucru; dacă îi spune că trebuie să facă mişcare pentru a se dezvolta armonios, trebuie să facă mişcare împreună cu el. Copilul învaţă prin expunere repetată şi prin puterea exemplului, de aceea preferinţa pentru alimente sănătoase se poate educa. În plus, trebuie învăţat cum să mănânce, la masă, nu în faţa televizorului”, a declarat Bogdana Bursuc, psiholog, Mind Institute.
„Educaţia alimentară ca parte a unui stil de viaţă sănătos e şansa pe care o are copilul să se dezvolte normal, să devină un adult sănătos, să prevină o mulţime de afecţiuni care au legătură cu o alimentaţie de proastă calitate şi, în general, să aibă o viaţă bună din toate punctele de vedere. O alimentatie proastă încă de la cele mai mici vârste are repercusiuni pe toată viaţa, iar dacă de la începutî ii implementam copilului principii de alimentaţie sănătoasă, de igienă şi legate de mişcare, va creşte cu ele, le va asimila stilului de viaţă şi le va aplica în mod natural. Educaţia fizică transmite copiilor noştri valori importante precum spiritul de echipă, fair-play, corectitudine, autodisciplină, solidaritate, toleranţă”,a declarat Şerban Damian, medic de familie, nutriţionist sportiv, preşedintele Ro Club Marathon
„Noi lucrăm cu oameni din cele mai vulnerabile categorii sociale, majoritatea fiind copii. În cazul copiilor din programele noastre, cred ca e mult mai greu sa vorbim despre nutriţie sănătoasă cât despre nutriţie. Mulţi dintre cei pe care îi ajutăm vin la centre de zi, primesc ajutor să îşi facă temele, învaţă regulile de igienă, iar masa pe care o primesc în centru este singura lor masă caldă în acea zi; nu ştim dacă părinţii lor le dau să mănânce sau nu şi încercăm să suplinim cu ce putem. Cei care stau o zi întreagă la noi, au acces la mai multă mâncare. Prin ceea ce mănâncă în centre învaţă ce este o mâncare bună, deoarece de ei nu se ocupă doar asistenţi sociali, ci şi nutriţionişti, psihologi şi se străduiesc să le ofere ce e mai bun în limita bugetelor disponibile. Mamele din adăposturile pentru victimele violenţei în familie vor primi întotdeauna şi consiliere despre cum să îşi hrănească copiii. Tinerii cu dizabilităţi care încearcă să înveţe o meserie, învaţă şi să se descurce singuri, nu doar să îşi lege şireturile, ci şi să îşi facă un sendviş, să îşi facă de mâncare, ceea ce ţine de procesul natural de independenţă. Mamele singure din cadrul proiectului pe care îl derulăm în Cluj, învaţă cu bucătari cum şi ce să gatească pentru copiii lor”, Georgiana Ilie, United Way
La eveniment au fost prezenţi: specialişti precum Prof. dr. Gabriela Radulian, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice, dr. Şerban Damian, nutriţionist sportiv şi Preşedintele RoClub Marathon, Daniela Ştefănescu, medic de familie şi reprezentant SNMF, reprezentanţi ai Institutului Naţional de Sănătate Publică, organizaţii neguvernamentale (Salvaţi Copiii, United Way, Fundaţia Noi Orizonturi, Asociaţia M.A.M.E., Fundaţia Internaţională pentru Copil şi Familie, Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru copil, Asociația pentru Sănătate, Educaţie şi Familie, Asociaţia Mame pentru Mame), autorităţi (Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Agricuturii si Dezvoltării Regionale) şi reprezentanţi mass media.
Misiunea CeRe este de a acționa pentru ca deciziile publice să răspundă nevoilor și dorințelor actorilor sociali, deoarece organizația are convingerea că hotărârile despre bunul mers ale unei comunităţi, fie ea oraş, comună sau chiar ţară, trebuie luate de cei care guvernează împreună cu cei care sunt afectați de respectivele hotărâri.
Astfel, CeRe asigură următoarele servicii: instruire și consultanță în domeniul participării publicului la procesul decizional; facilitează procese participative de planificare la nivel local sau pe diferite domenii de interes și organizăm dezbateri pe teme relevante pentru societate; lucrează direct cu cetățeni din București pe care îi ajută să se constituie în organizații de cartier și să intervină în modul de administrare a orașului; ajută instituțiile publice și ONGurile să folosească metode inovative de participare publică și advocacy: Juriul Cetățenesc, Cafeneaua Publică, Grupul cetățenesc, Explorarea urbană, Monografia participativă; colectează povești de succes de participare publică și advocacy pe care le include în DepoziteleCeRe și apoi le premiază anual la Gala Premiilor Participării Publice; scrie și promovează manuale, cercetări și studii în domeniul participării publice; susține Coaliția ONGuri pentru Fonduri Structurale și Platforma pentruB ucurești și intervenim în cazuri de nerespectare a cadrului legislativ. (www.ce-re.ro)
Posteaza comentariu