Potrivit studiului, gradul de fericire scade de la vârsta adolescenţei până la 40 sau 50 de ani, apoi rămâne la acelaşi nivel
Thinley a convins ONU să adopte, în 2011, o rezoluţie prin care ţările membre ale organizaţiei erau invitate să măsoare nivelul de fericire al locuitorilor lor, ca ghid de îmbunătăţire a politicilor publice ale acestor state. Studiul dat publicităţii joi este a treia ediţie, primele două fiind publicate în 2012 şi 2013. Raportul nu a fost niciodată planificat să fie unul anual, de aici lipsa unui astfel de studiu în 2014.
În cazul ambelor sexe, nivelul de fericire scade de la vârsta adolescenţei până la 40 sau 50 de ani şi apoi se stabilizează.
Nicaragua şi Zimbabwe au înregistrat cea mai mare creştere a nivelului de fericire, din 2012 până în 2014, în timp ce Grecia a cunoscut cea mai mare scădere din acest punct de vedere, urmată de Egipt, Italia şi Arabia Saudită.
Chestionarul Gallup este bazat pe scala Cantril, în care oamenii sunt rugaţi să se autoevalueze, pe o scală de la 10 la zero, zece însemnând "cea mai bună viaţa posibilă, iar zero însemnând cea mai proastă viaţă posibilă". Astfel, sondajul măsoară mai degrabă modul în care vede fiecare persoană condiţiile de trai de care beneficiază şi nu starea lor de spirit la momentul intervievării. Raportul foloseşte medii ale valorilor obţinute în urma sondajelor efectuate în perioada 2012 - 2014, menţionează Mediafax.
Raportul a fost publicat de Sustainable Development Solutions Network, un program lansat de secretarul general al ONU Ban Ki-moon în 2012, dar, potrivit precizărilor ONU, a fost întocmit de experţi independenţi şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere al ONU.
Foto: Hepta
Posteaza comentariu