Susţine 6% pentru educaţie

Conştienţi, preocupaţi, îngrijoraţi şi convinşi de necesitatea reformei în educaţie, lideri ai partidelor parlamentare, Academia Română şi reprezentanţi ai societăţii civile, şi-au exprimat în mod direct angajamentul pentru alocarea a 6% din PIB pentru educaţie, prin semnarea Pactului Naţional pentru Educaţie, în 2008.
Conştienţi, preocupaţi, îngrijoraţi şi convinşi de necesitatea reformei în educaţie, lideri ai partidelor parlamentare, Academia Română şi reprezentanţi ai societăţii civile, şi-au exprimat în mod direct angajamentul pentru alocarea a 6% din PIB pentru educaţie, prin semnarea Pactului Naţional pentru Educaţie, în 2008.

Importanţa transpunerii prevederilor Legii Educaţiei Naţionale în planul alocărilor financiare a fost recunoscută şi de Guvernul României prin adoptarea Legii Educaţiei Naţionale nr.1/2011, primul document coerent, în măsură să asigure modernizarea învăţământului românesc după ani de amânări şi tatonări. Referitor la finanţarea educaţiei naţionale, articolul 8 al Legii educaţiei naţionale stabileşte că "se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv", aceste prevederi urmând să intre în vigoare, "începând cu data de 1 ianuarie 2012".

Şi totuşi, în ciuda riscurilor pe care le presupune subfinanţarea sistemului de învăţământ, Guvernul României solicită amânarea cu doi ani a termenului de aplicare a alocării de minimum 6% din PIB (2014 în loc de 2012).
Această amânare foloseşte ca justificare faptul că alocarea fondurilor la acest nivel impune un efort bugetar suplimentar, greu de acoperit în perioada următoare.


În contextul în care sistemul educaţional din România are probleme foarte mari, eşecul elevilor din anul acesta la bacalaureat fiind încă o dovadă în acest sens, respectarea promisiunilor făcute şi alocarea bugetului de 6% pentru educaţie sunt mai mult decât necesare. Un buget mai mic, (în 2009 au fost alocaţi 4.2%) va cauza disfuncţionalităţi inevitabile şi o amânare nepermisă, pentru alţi câţiva ani, a modernizării educaţiei în România.

Pentru a susţine reuşita reformei educaţionale, Salvaţi Copiii a trimis către Primul Ministru, Preşedintele României, Preşedintele Senatului, Preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedinţii comisiilor pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi ai comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci din cele două camere ale Parlamentului, recomandările cu privire la aplicarea articolului 8 din Legea Educaţiei Naţionale şi alocarea fondurilor la un nivel minim de 6% din PIB pentru educaţie.


Pentru a susţine iniţiativa Salvaţi Copiii puteţi accesa site-ul organizaţiei www.salvaticopiii.ro, şi puteţi vota pentru alocarea procentului de 6% pentru educaţie.

Educaţia în cifre:

•În anul şcolar 2008/2009, 80.850 de copii au părăsit sistemul de educaţie (prin abandon şcolar sau netrecere din ciclul gimnazial spre liceu/învăţământ profesional). Sursa MECTS, Raport asupra stării sistemului naţional de  învăţământului 2010 (date prelucrate)

•În anul 2010, 362.062 de copii nu erau cuprinşi în sistemul de învăţământ (preşcolar, primar, gimnazial, liceal sau profesional), deşi aveau vârsta corespunzătoare (3-17 ani împliniţi). Sursa Institutul Naţional de Statistică, TEMPO – Online – serii de timp (date prelucrate)

•În România, în 2009, procentul elevilor de 15 ani cu performanţe slabe la citit era de 40,4 %.
Performanţe slabe la citit înseamnă nivelul 1 sau mai puţin din 5 niveluri posibile. La nivelul Uniunii Europene, media este de 19,6%, ţinta europeană fiind scăderea la o medie sub 15%. România nu a atins această ţintă, obţinând doar o îmbunătăţire nesemnificativă din punct de vedere statistic, în condiţiile în care, în 2000, procentul era de 41,3%. La matematică, procentul celor cu performanţe slabe era, în România, în 2009, de 47%, media UE fiind de 22.2%. Sursa: Progress Towards the Common European Objectives în Education and Training, 2010, Comisia Europeană.

Pentru mai multe informaţii accesaţi http://salvaticopiii.ro/?id2=0001000100130003