Cu sorginte certă într-un filon artistic autentic, cei patru dialoghează și interferează, trecând prin propriile experiențe și întâlniri muzicale, pentru a se regăsi într-o zonă comună de sensibil, iubirea, cu nenumăratele ei sensuri, împărtășite, sincer și personal, celorlalți. Ideea a venit aproape din jocă, spune Florin Chilian: "Ce-ai spune tu, lume, de un concert așa, ca-‘n sufragerie, între prieteni? Cu muzichii între amici, pentru fete, doamne, domnișoare și gagici!”.
Experimentul a devenit apoi unul îndrăzneț, o aventură poetică la granița dintre sunet și cuvânt, dintre folk și world music, etno-jazz și clasic, un “spectacol-imn dedicat femeii”, așa cum spune violoncelistul Adrian Naidin.
“Toti suntem născuți din femeie, cum sa nu o îmbrățișezi, cum să nu te pui cu un genunchi în pământ, sărutându-i mâna, și să-i mulțumești, cum să nu o iubești pe ea, aducătoare de căldură, de frumusețe. De drag de ea, de dor de ea, de aripă de ea, de zbor de ea, de sărut de ea”, spune violoncelistul Adrian Naidin.
Folk și jazz, clasic și poezie, întâlniri potrivite între sunet și cuvânt - într-un spectacol imaginat după chipul “celor pe care avem impresia că noi le-am ales, așa cum spune Mihai Mărgineanu, “dar care, abia din clipa în care credem că le-am cucerit, încep să ne cucerească înapoi, mișelește și încetul cu încetul, câte o redută în fiecare zi de conviețuire!”.
Spectacolul Dar din Dragoste va avea loc miercuri, 6 martie, de la ora 20.00, la Sala Palatului din București.
FLORIN CHILIAN, UN ARTIST EXPERIMENTAL. Un artist complet, care se joacă amestecând tonalități, stiluri și cuvinte. Experimentează adăugând folk-ului puțin jazz, rock sau muzică clasică, și obține adevarate poeme, aplaudate apoi în cele mai importante săli și în toate marile festivaluri. Florin Chilian și-a cucerit publicul cu atitudini fără echivoc și cu mesaje care și-au făcut drum, uneori cu delicatețe, alteori cu o vigoare aproape brutală, către lume. Albumul său de debut, “Iubi”, lansat în 2001, a deschis drumul către noi abordări în folk-ul românesc, o viziune modernă inteligentă, confirmată mai târziu cu piese apreciate deopotrivă de public și de critică, de la faimosul “Zece”, la “Să nu ucizi” sau “Viața ca o curvă”. A învățat să cânte fără să urmeze cursuri, doar simțind în suflet muzică, și își compune singur piesele, adăugându-le și versuri, poeme veritabile care au inspirat generații. Succesul este o consecință a hotărârii cu care a mers pe drum, dar îl tratează cu multe rezerve, refuzând să se ascundă sau să se piardă în confortul lui înșelător. Cel de-al doilea album, “Zece Porunci”, a apărut în 2005, iar cel mai recent album, “Autistul – nu-l mai goniți pe Brâncuși”, a fost lansat în anul 2010.
VERSURI POTRIVITE DE LA MIHAI MĂRGINEANU. Și-a câştigat majoritatea fanilor cu amintiri din folclorul studenţesc, cu cântece vechi de pahar, versuri deocheate şi rime... potrivite, adesea necenzurate, dar și-a consolidat locul în inima lor cu o viziune profundă și cu ironia mușcătoare cu care explorează cele mai intime ascunzișuri ale unui suflet. Mihai Mărgineanu a început prin a cânta pentru câțiva prieteni, dar prietenii au devenit mii, atât cât să umple cele mai mari săli de concerte din București și din țară. În urmă cu un an i s-a propus să fie povestitorul muzical al serialului “Las Fierbinți”, difuzat de ProTV. A citit scenariile primelor şase episoade într-o oră, a râs de i-au dat lacrimile și s-a simţit ca peştele în apă la gândul că va cânta despre şi pentru o lume care îi este foarte aproape. Era, oricum, obișnuit cu platourile de filmare, după rolurile interpretate în “Martor fără voie” sau “Clanul Sprânceană”. Acest ultim experiment l-a inspirat, probabil, și pentru albumul „Zaritza”, lansat în aprilie, anul trecut, un material discografic în care, alături de piese ca „Lupanar” sau „Forografia ta”, și-a găsit locul și o foarte promițătoare „Dragoste rurală”. Artistul care și-a câștigat locul pe piața muzicală cu celebrul “Mă iubește femeile“ este îndrăgostit, înainte de toate, de femeia care l-a făcut fericit și care i-a dat cele mai frumoase daruri “pe care le poate primi un derbedeu, înainte de a deveni bărbat”.
ADRIAN NAIDIN, O REVELAȚIE A SCENEI CULTURALE. Strălucitor în partiturile clasice, plin de forță și har în folclor, Adrian Naidin, continuă să testeze sunete și maniere de expresie în colaborări excepționale. Invitat special al lui Nicu Covaci în anul în care trupa Phoenix a împlinit 50 de ani de existență, Adrian Naidin a convins publicul cu vigoarea etno-rock, într-un insolit proiect fusion testat deja într-o serie de spectacole organizate în București și în țară. Colaborator al lui Moby pentru coloana sonoră a filmului The Necessary Death of Charlie Countryman, un proiect de suflet al americanului Shia LaBeouf, Adrian Naidin este un muzician complet, inovator și experimental. Confirmat de muzicianul leton Mischa Maisky, care i-a fost profesor, și de regizorul grec Mihalis Kakogiannis – care i-a fost admirator, Adrian Naidin a fost aplaudat, alături de pianistul Raul Kusak, pentru proiectului world “Cântice’n cerc”, la Festivalul Folk You sau la Freedom Jazz de la Vama Veche, și a fost primit cu ovații pe scena Teatrului Național din București, alături de actorii Ion Caramitru și Horațiu Mălăele,.
RADU IACOBAN, PRINTRE REBELII NOULUI VAL. Inspirat de șarmul extraordinarei Sharon Stone, căreia i-a dat replica în “What About Love”, filmul lui Klaus Menzel turnat, vara trecută, în România, ghidat, la început de carieră, de regizori importanți, printre care Cristian Mungiu sau Constantin Popescu, pentru filme ca “Amintiri din Epoca de Aur”, sau “Portretul luptătorului la tinerețe”, Radu Iacoban este unul dintre rebelii noului val, un actor plin de forță, experimental, inspirat, inovator. A întâlnit pe platouri nume sonore ale cinematografiei mondiale, cum ar fi Andy Garcia, dar și stele ale cinematografiei interne, de la Magda Catone la Mircea Danieliuc. Sensibil rostitor de versuri, simte într-o manieră foarte personală muzica și ritmul cuvintelor, pe care le reinventează apoi în cele mai ingenioase și impredictibile sensuri.