Cel mai bun percuţionist japonez, la Bucureşti

Eitetsu Hayashi, cel mai bun solist de tobe japoneze vine în România pentru a prezenta un concert de muzică clasică contemporană şi un solo de Taiko. Artistul va fi acompaniat de Orchestra Filarmonicii “George Enescu” sub bagheta maestrului Horia Andreescu.

Concertele trasează o paralela între muzica tradiţională românească şi cea japoneză prin compoziţii moderne japoneze scrise pentru instrumente tradiţionale şi lucrări de prestigiu ce prelucrează motive folclorice întâlnite pe teritoriul românesc.

Programul spectacolelor include "Concertul pentru tobe japoneze şi Orchestră Hi-Ten-Yu", lucrare semnată de compozitorul Isao Matsushita în 1994 şi Solo de Taiko, dar şi compoziţii ale unor muzicieni precum George Enescu - Rapsodia Română nr. 1 în La Major, Doru Popovici - Codex Caioni (fragmente), Ciprian Porumbescu - Balada, Béla Bartók - Şase Dansuri Româneşti, Tiberiu Olah - suita Mihai Viteazul (fragmente), Grigoraş Dinicu - Hora Staccato, lucrări programate pentru prima parte a reprezentaţiei.

Serile “Marilor Întâlniri” încep cu cea mai cunoscută piesă orchestrală a lui George Enescu, Rapsodia Română nr. 1 în La Major, compusă pe când acesta avea 20 de ani. Inspirată din folclorul românesc, rapsodia împrumută teme din cântece populare româneşti cunoscute: “Am un leu şi vreau să-l beu”, “Hora lui Dobrică”, “Mugur, mugurel”, “Ciobănaşul”, “Hora morii”, “Sârba”, “Jumătatea de joc” şi “Ciocârlia”. Caracterul efervescent şi colorat al cântecelor populare se îmbină cu orchestraţia spectaculoasă enesciană şi dă naştere unui sunet expansiv de o bogată melodicitate. George Enescu, unul dintre cei mai importanti compozitori romani, a compus trei simfonii, o operă, numeroase lucrări pentru pian, violoncel şi vioară, iar de-a lungul timpului i-a avut ca elevi pe violoniștii Christian Ferras, Ivry Gitlis, Arthur Grumiaux și Yehudi Menuhin.

În continuare, publicul prezent va asculta fragmente dintr-o selecţie realizată de Doru Popovici din Codex Caioni, o culegere de cântece din Transilvania, descoperită în anul 1988 în zidul unei mănăstiri.  Culegerea a fost realizată de călugărul franciscan Ion Căianu în secolul al XVII-lea şi cuprinde piese sacre, profane, savante şi populare din toată Europa, cele 346 de lucrări oferind o imagine de ansamblu asupra muzicii prezente în Transilvania secolului şaptesprezece.

Programul include şi Dansuri populare româneşti, lucrare a renumitului compozitor Béla Bartók, considerat unul dintre cei mai importanţi muzicieni ai secolului XX. Stilul său este o sinteză de muzică folclorică, clasicism şi modernism, fiind profund influenţat de muzica populară din Ungaria şi România. Béla Bartók a fost în mod special atras de muzica populară românească şi de cea instrumentală în particular datorită diversităţii timbrului. Dansurile populare româneşti au la bază melodii transilvănene culese de  Bartók de la ţigani şi ţărani în timpului călătoriilor etnomuzicologice efectuate între 1910-1914.  Cele şase dansuri au fost iniţial o suită scrisă pentru pian,  dar mai târziu Bartok le-a orchestrat pentru ansamblu.

Spectacolul prezintă şi fragmente din Suita Mihai Viteazul, lucrare compusă de Tiberiu Olah pentru filmul cu acelaşi nume. Pentru Mihai Viteazul, filmul lui Sergiu Nicolaescu din 1970, Tiberiu Olah a compus una dintre cele mai spectaculoase coloane sonore ale cinematografiei româneşti.

De-a lungul timpului extrase din această suită au fost introduse în repertoriul ansamblurilor simfonice, cum ar fi "Dans la Curtea Regală", "Răsună trompeţii" şi "Intrarea lui Mihai Viteazul în Albă Iulia".

Tiberiu Olah semnează coloanele sonore a şaptesprezece filme româneşti printre care "Mihai Viteazul", "Meandre", "Atunci i-am condamnat la moarte", "Nemuritorii", "Osânda", "Vlad Ţepeş" şi "Horea".

Preţul biletelor variază între 50 şi 180 de lei. Biletele sunt disponibile în reţeaua magazinelor Diverta, Germanos, Cărtureşti, Humanitas, Domo, Orange, Vodafone şi online, pe www.eventim.ro şi www.myticket.ro.