Potrivit sursei citate, membrul coordonator al delegaţiei respective, care nu a dorit să-şi facă public numele, a declarat în această săptămână pentru o publicaţie din Suedia că a fost contactat de reprezentanţii mai multor ţări rivale pentru a încheia înţelegeri prin care juriul să le acorde note ridicate, informează cotidianul britanic Daily Mail, citat de Mediafax.
Membrul coordonator, care a făcut parte din echipa ediţiei de anul acesta a concursului Eurovision, desfășurat la Malmo, în Suedia, a acuzat echipa din Azerbaidjan, care a câştigat competiţia din 2011, că i-a oferit "suficienţi bani pentru a trăi un an întreg" dacă va putea aranja ca juriul să le acorde punctaje mari.
De asemenea, acesta a susţinut că membrii delegaţiei din Azerbaidjan le-au oferit studenţilor din Lituania cartele de telefon gratuite şi i-au plătit pentru a vota. Pe de altă parte, sursa a declarat că a fost contactată de o parte din membrii echipei din Macedonia, care sperau că pot să obţină o înţelegere pentru semifinala concursului.
Potrivit Daily Mirror, sursa a adăugat că au existat alte trei ţări care au încercat să găsească soluţii similare "în culise".
Bonnie Tyler, reprezentanta Marii Britanii la Eurovision 2013, care s-a clasat în finală pe poziţia a 19-a dintr-un total de 24 de ţări, a dezvăluit pentru un ziar din Franţa că a auzit că delegaţia rusă întreba de ce nu a primit voturile pe care le-a plătit.
Sietse Bakker, coordonator Eurovision, a declarat pentru Daily Mirror că European Broadcasting Union (EBU), organizatorul evenimentului, investighează aceste acuzaţii. "Avem o politică foarte clară atunci când există astfel de speculaţii", a spus aceasta.
"În primul rând, întotdeauna cercetăm acuzaţia. Şi, dacă vom găsi dovezi reale că regulile concursului au fost încălcate, vom impune sancţiuni ferme şi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a evita astfel de situaţii în viitor".
Potrivit Daily Mirror, experţii în concursul Eurovision se tem că, deşi o fost promisă o anchetă vizând aceste posibile cazuri de corupţie, nu va fi întreprinsă nicio acţiune reală.
Eurovision a devenit faimos, de-a lungul anilor, pentru muzica uneori de o calitate îndoielnică, recitaluri bizare şi voturi despre care nu o dată s-a spus că se dau pe criterii politice. Este uimitor cât de multe ţări au acordat cele mai mari note vecinilor, ediţie de ediţie. Cu toate acestea, Eurovision îşi are fanii înfocaţi. Câştigătorul concursului se bucură de atenţie şi prestigiu, iar, de-a lungul timpului, printre aceştia s-au numărat şi nume care au făcut legendă în muzică - ca Abba, Julio Iglesias, Johnny Logan şi Celine Dion.
La concurs participă ţările membre ale European Broadcasting Union (EBU), o organizaţie înfiinţată în 1950 de 23 de reprezentanţi ai televiziunilor europene, într-o conferinţă care a avut loc la Devon. În prezent, însă, în EBU sunt aceptate şi ţări non-europene, astfel explicându-se participarea unor ţări ca Maroc şi Israel.
EBU a venit cu ideea concursului Eurovision în 1955. Era un proiect extrem de ambiţios pentru acele timpuri - televiziunea prin satelit nu fusese încă inventată, iar Europa nu mai avusese niciun astfel de eveniment care să-i reunească ţările. Cu toate acestea, a fost un succes, prima ediţie având loc în Elveţia, în 1956. Doar şapte ţări au participat în primul an - Belgia, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Elveţia şi Luxemburg. Însă concursul a fost urmărit de patru milioane de telespectatori din cele şapte ţări - o cifră record pentru acea vreme.
Concursul este unul dintre cele mai longevive şi mai urmărite programe de televiziune din lume.
Posteaza comentariu