Lumea are suficientă hrană, dar milioane de copii se confruntă cu condamnarea pe viaţă la foame şi malnutriţie. Anual, 2,6 milioane de copii mor din cauza malnutriţiei, cifra reprezentând o treime din totalul deceselor infantile. Care sunt cauzele malnutriţiei, soluţiile, dar si politicile? Save the Children a realizat raportul “A life free from hunger”, raport care prezintă şase paşi de combatere a crizei alimentare.
Nasibah (3 luni) trăieşte în nordul Nigeriei şi suferă de malnutriţie severă. Acest raport analizează cauzele malnutriţiei, punând accentul pe malnutriţia cronică şi dezvoltarea insuficienta a copiilor. Acesta identifică soluţii care s-au dovedit a fi eficiente:
- intervenţii directe, cum ar fi alăptarea exclusivă, suplimentarea cu micronutrienţi;
- intervenţii indirecte, cum ar fi introducerea de programe de protecţie socială, şi adaptarea producţiei agricole pentru a satisface nevoile nutritive ale copiilor.
Aisha trăieşte în Somalia, are 4 luni şi o greutate de doar 2 kg.
De asemenea, acest raport examinează factorii politici care afectează malnutriţia. Astfel, sunt necesare măsuri pentru a se preveni o agravare a crizei actuale şi a consecinţelor care afectează pe termen lung copiii. Raportul recomanda modalităţi prin care guvernele, agenţiile multilaterale, mediul de afaceri şi persoanele fizice pot juca un rol în combaterea acestei probleme şi astfel pot ajuta ca fiecare copil să aibă o viaţă lipsită de foame.
Save the Children a realizat un sondaj de opinie în cinci ţări care se confruntă cu rate ridicate de malnutriţie - India, Nigeria, Pakistan, Peru şi Bangladesh. Acesta oferă o imagine a greutăţilor cu care se confrunta familiile. Sondajul arata ca aproape jumătate dintre familiile chestionate sunt nevoite să reducă din cheltuielile cu hrana, iar copiii sunt nevoiţi să muncească pentru a-şi ajuta familiile.
MALNUTRITIA ÎN ROMÂNIA
În România, numărul cazurilor noi de malnutriţie proteino-calorică a crescut foarte mult, mai ales în mediul rural, un copil din trei suferind din cauza unei alimentaţii lipsite de elementele esenţiale dezvoltării normale a organismului precum peşte, carne, ouă, brânză. În timp, malnutriţia poate provoca anumite boli infecţioase, prin scăderea imunităţii, reactivarea unei tuberculoze, maladie răspândită la copiii care nu sunt bine hrăniţi. De asemenea, copiii malnutriţi au dezvoltare neurologică întârziată, tulburări de memorie, dar şi o slabă adaptabilitate la stres.
Statisticile Ministerului Sănătăţii arată că în 2009 au fost 6.360 cazuri noi de malnutriţie proteino-calorică la copii cu vârste între 0 şi 2 ani, iar în primul trimestru din 2010 au fost 1.553 de cazuri. La aceeaşi categorie de vârstă, în 2009, au rămas în evidenţă cu malnutriţie proteino-calorică 10.035 de copii, iar în trimestrul întâi din 2010, 8.879 de copii.