Dacă până în ziua în care i-a spus Adio lui Pepe, Oana Zăvoranu a fost o tipă rezonabilă, acum parcă descătuşarea pe care o promovează nu o avantajează deloc. Pe lângă repetatele videoclipuri pe care le publică pe Facebook în care dansează, deşi pe nimeni nu interesează acest lucru, Oana postează tot felul de mesaje în care mulţumeşte deşi nu are cui.
În plus, a început să apară în presă cu tot felul de declaraţii despre cum a fost ea remarcată de un tip într-o discotecă din Los Angeles şi cum i-a propus el să facă echipă în fosta trupă care a lucrat cu Michael Jackson. Cotinuând şirul dezvăluirilor, aflăm că între dansurile lascive şi mesaje postate, a avut timp să-l contacteze şi pe regizorul Mick Davis, cel care a realizat "Modigliani", în 2004, care este interesat să colaboreze cu ea. Drept urmare, la mijlocul lui august îşi va lua zborul spre America ca să se întâlnească cu oamenii face to face.
Din păcate, în spatele acestor declaraţii şi afişări obsedante, nu stă decât un individ distrus din toate punctele de vedere. Oana Zăvoranu nu acceptă că nu mai este pe val, nu acceptă că are aproape 40 de ani, nu acceptă că din greşeala ei şi-a pierdut soţul şi şi-a distrus imaginea, nu acceptă că nu mai este fetiţa răsfăţată de la Afumaţi.
Evident, la alte dimensiuni, Oana Zăvoranu poate fi comparată cu Amy Winehouse. Nu vorbim aici despre consumul de droguri sau alcool, vorbim despre depresia extrem de adâncă prin care trece şi din care se luptă să iasă, însă foloseşte armelele greşite.