De când l-am ascultat pe Valentin Dinu, la preselecţiile pentru emisiunea "Românii au talent", mi-am dorit să scriu despre el. M-am gândit mult şi m-am răzgândit, pentru că natura acestui
De când l-am ascultat pe Valentin Dinu, la preselecţiile pentru emisiunea "Românii au talent", mi-am dorit să scriu despre el. M-am gândit mult şi m-am răzgândit, pentru că natura acestui blog este alta. Chiar şi aşa merită să facem o excepţie şi să vorbim despre capacitatea uimitoare pe care o are acest băiat, despre calităţile extraordinare.
Sâmbătă, când l-am ascultat din nou, m-am întrebat cum Doamne iartă-mă este viaţa asta! Copilul ăsta munceşte pe rupte de la 17 ani şi trăieşte de azi pe mâine pentru că nu-şi permite altfel, iar altele - piţipoancele, penibilele, duduiţele părăsite de neuroni - se lăfăie în maşini scumpe, în excursii luxoase şi paturi mătăsoase de milionari lipsiţi de bărbăţie, dar plini de bani.
Acest Valentin Dinu, spălător de maşini din Ploieşti, a reuşit să demonstreze că se poate cumpăra orice, mai puţin talent.
Darul pe care l-a primit de la Dumnezeu este cea mai mare bogăţie a lui. Aşadar, dragele mele piţipoance, eu zic să vă faceţi de drum... Fustiţele scurte, blondul ţipător şi prostia nu vă vor transforma niciodată în doamne şi nu vă vor putea ridica vreodată la nivelul acestui om simplu din Ploieşti. În plus, sfatul meu este să "furaţi" puţin din modestia, bunul simţ şi demnitatea acestui copil.
Tonciu, Buruiană, Senzual, Crudu, Drăguşanu, sunteţi pe recepţie?
Pentru cei care apreciază calitatea umană, în primul rând, ascultaţi aici...
