Reprezentatia "Samaia - The Georgian Legends" de la Sala Palatului a avut loc in Ziua Mondiala a Dansului, 29 aprilie. S-au potrivit destul de bine, avand in vedere faptul ca, in cea mai mare parte, a fost vorba tocmai de un spectacol de dans. In premiera mondiala la Bucuresti, trupa a avut parte de un public ceva mai putin numeros decat era de asteptat, dar, cu siguranta, extrem de entuziast. Artistii au fost foarte bine primiti de spectatori, care i-au urmarit cu cea mai mare atentie pe tot parcursul spectacolului.
Trupa georgiana este formata din 38 de membri, atat dansatori, cat si cantareti, de diferite varste (majoritatea foarte tineri), iar spectacolul atrage atentia atat prin dans, cat si prin instrumente, voci si, nu in ultimul rand, costume. Tinerii georgieni incep sa invete aceste dansuri la varsta de 7 ani si repetitiile dureaza mai multe ore pe zi, ceea ce este foarte obositor, ajungand totusi sa poata executa miscari cu adevarat incredibile.
Spectacolul a durat doua ore, cu o scurta pauza la mijlocul intervalului.
Dansatoarele nu au fost nici ele mai prejos. Prin miscarile fluide, prin pasii mici si rapizi, au reusit sa lase senzatia ca nu merg sau danseaza, ci aluneca lin sau chiar zboara. Impresia a fost acccentuata si de costumatie.
Acesta a fost un alt detaliu care a fascinat. Artistii au schimbat mai multe costume, destul de elaborate, dar care nu le-au stanjenit in niciun fel miscarile.
Atat costumele, cat si coregrafia si muzica sunt inspirate din viata si istoria Georgiei, inclusiv titlul spectacolului, dat de dansul creat in onoarea reginei Tamar, extrem de respectata.
Dansatorii au reusit sa exprime cu destul de multa usurinta totul, de la eleganta si gratia fetelor, care s-au sincronizat extrem de bine, pana la ideea de lupta, de curaj, de vitejie: de exemplu, pe parcursul spectacolului exista un moment in care dansatorii se "lupta". Se misca, sar, isi lovesc sabiile si scuturile cu o asemenea viteza si precizie incat uimesc pe toata lumea. Efectul a fost subliniat si de mimica artistilor, si de strigate ocazionale, dar, mai ales, de comunicarea cu publicul. Desi nu ar fi putut fi intelesi verbal, artistii au reusit sa transmita, prin gesturi si miscari, mesajul dorit.
Printre acestia, se numara si persoane mai in varsta, putine la numar, dar si copii. Acestia din urma au facut deliciul spectacolului: trei baieti de aproximativ 6-7 ani, cu acelasi zambet cuceritor si aproape fara urma de timiditate, au executat cateva numere de dans, urmate de o scurta reprezentatie la instrumente de percutie; au cucerit mai degraba prin miscarea scenica decat prin muzica in sine. Au cucerit insa fara discutie publicul si au fost chiar ovationati.
Coloana sonora, ce poate rivaliza si cu "Lord of the Dance", a subliniat si mai eficient atmosfera medievala creata de spectacol. Au contribuit atat instrumentele, cat si vocile. Publicul a fost mai degraba atras de dansatori, care le-a captat cea mai mare parte a atentiei, insa la sfarsit au fost rasplatiti cu un numar cel putin la fel de mare si de entuziast de aplauze.
Cultura Georgiei nu este foarte cunoscuta in Romania, acesta fiind probabil motivul pentru care audienta a fost relativ redusa. Cum insa spectacolul a avut un real succes, cu siguranta ca urmatorul, planificat pentru luna noiembrie, va avea un public mult mai numeros si cel putin la fel de incantat de reprezentatie.