Reportaje, reportaje de tot felul!

Pe lângă ştiri şi reclame, mică publicitate şi sport, evenimente politice şi noutăţi culturale, ziarele au acordat dintotdeauna spaţii importante reportajului, gen incitant şi îndrăgit atât de cei care-l produceau cât şi de publicul cititor, sau mai ales de acesta!

Azi încercăm să vedem ce fel de reportaje erau găzduite în paginile ziarelor interbelice, trecând de la repetiţiile tinerilor actori, la un material cu iz de investigaţie într-un spital important. Deasemenea vom avea surpriza să constatăm că reporterii de atunci îşi “băgau nasul” şi în chestiuni care azi greu le-ar fi fost acceptate, cum ar fi de exemplu vizita într-un penitenciar de femei, material bogat ilustrat.

Chiar dacă titlul reportajului este uşor deprimant,“Şantierul iluziei”, el este, să recunoaştem destul de realist şi se referă la pregătirea tinerilor actori pentru abordarea marilor roluri din dramaturgia clasică. În fond actorii sunt negustorii de iluzii şi reportajul, foto 1 , ne introduce în atmosfera repetiţiilor care nu se desfăşurau pe scenă sau nici măcar în foaierul teatrului ci “într-o cameră ceva mai încăpătoare ca un salon, cu tapet necompletat, cu bănci şi scaune în jurul unui covor”. Ziaristul face apoi o introspecţie în ceea ce presupune el că ar fi trăirile tinerilor actori, implicarea lor totală în roluri şi credinţa că ei, cei tineri sunt viitorul, că pentru ei vine lumea la teatru, că să-i vadă şi  să-i asculte şi nu să meargă în săli “unde mimica şi glasul actorilor ramoliţi nu mai dau strălucire versurilor şi rostirea potrivită replicilor”!

Foto 2

Foto 3

Un cu totul alt subiect este relatat şi ilustrat pe o întreagă pagină, foto 2 şi 3, subiect în care reporterii pătrund într-o închisoare şi asistă la eliberarea unei deţinute, încarcerată pentru faimosul caz “Crima de la Palatul de Justiţie”, o crimă pasională pentru care, autoarea, Eliza Dornescu fusese condamnată la 10 ani, dar un priceput avocat reuşise să formuleze pentru “deţinuta-model” o cerere de graţiere, care l-a impresionat pe şeful statului de atunci, Regele Carol al ÎI-lea şi acesta a dispus eliberarea criminalei, care este prezentată în jurnal că o adevărată vedetă, fotografiată în capela închisorii când se roagă, când îşi ia rămas bun de la colegele sale şi când, elegantă şi surâzătoare, iese pe porţile puşcăriei de la Mislea, însoţită de triumfătorul avocat Paul Iliescu.

Foto 4, ne prezintă o incursiune a reporterului şi a fotografului în cel mai vechi spital din Bucureşti, Spitalul Colţea care atunci avea zilele numerate pentru că urma să fie demolat şi pe locul lui să fie construită nouă clădire a primăriei. Noroc că acest lucru nu s-a mai întâmplat şi spitalul este şi azi unul din splendidele aşezăminte funcţionale ale retelei sanitare. Reportajul aminteşte de tehnicile învechite cu care se operau şi tratau pacienţii  la înfiinţarea spitalului şi se ajunge la înaltele tehnologii “ din zilele noastre”…adică ale lor! Anii’30! Excelenta calitate a reproducerii sperăm să va satisfacă dorinţa de a afla mai multe din acest remarcabil reportaj.

Fotografii profesionişti, fără de care un reportaj reuşit nu poate exista, sunt surprinşi în exerciţiul funcţiunii, foto 5.