"Sommersby" este povestea unui ofițer sudist, Jack Sommersby, întors acasă după șase ani de război. Acesta le câștigă repede încrederea localnicilor după ce salvează recolta de tutun și hărțuiește Ku Klux Klan-ul. Însă o serie de fapte și detalii stârnește suspiciuni în privința identității sale, iar justiția trebuie să stabilească dacă acesta e adevăratul Jack Sommersby sau un impostor care și-a însușit identitatea celui pe care l-a ucis.
Fermecător, ca de obicei, Richard Gere, în rolul lui Sommersby, și partenera acestuia, Jodie Foster (Laurel), susținuți și de alți actori cunoscuți (Bill Pullman, James Earl Jones), fac din acest film lansat în 1993 un titlu pe care trebuie să-l vezi, mai ales că este inspirată de un caz real.
Povestea din "Sommersby" are un sâmbure de adevăr, dar realitatea a fost mult diferită de ceea ce vedem în film. Și la fel de palpitantă.
Cum „s-a evaporat“ un om
Ne întoarcem în timp, tocmai în jurul anului 1524, când în orașul Hendaye din Țara Bascilor se naște Martin Daguerre. În 1527, familia lui se mută în satul Artigat, din Pirinei, în sud-vestul Franței, și își schimbă numele în Guerre.
La 14 ani, Martin se căsătorește cu Bertrande de Rols, o tânără care provenea dintr-o familie înstărită. După opt ani, se naște fiul lor.
Acuzat că i-a furat grânele tatălui său, Martin dispare brusc, în 1548. Conform legilor stricte impuse de Biserica Catolică, soția nu are voie să se recăsătorească.
Martin se întoarce, dar ceva nu se leagă
În vara anului 1556, după opt ani, un bărbat își face apariția în Artigat și susține că e Martin Guerre. Cu aspectul său fizic asemănător și detaliile reale din viața lui Martin, el câștigă încrederea celor mai mulți localnici.
"Noul" Martin Guerre trăiește timp de trei ani cu Bertrande și fiul ei și au doi copii împreună, dar dintre aceștia supraviețuiește doar o fetiță. "Martin" revendică moștenirea tatălui și se judecă cu unchiul său, Pierre Guerre, pentru partea sa.
În timpul absenței lui Martin, unchiul, Pierre Guerre, s-a căsătorit cu mama lui Bertrande, rămasă văduvă. Acesta începe să fie ros de îndoieli și bănuiește că cel care susține că ar fi nepotul său este, de fapt, un impostor. Atât el, cât și soția sa încearcă s-o convingă pe Bertrande că noul Martin este un impostor.
Suspiciunile cresc după ce un soldat aflat în trecere prin Artigat spune că omul minte și că adevăratul Martin Guerre și-a pierdut un picior în război. Pierre și ginerii lui îl atacă pe Martin, dar Bertrande intervine și-l salvează.
Însă situația nu se calmează. În 1559, sătenii îl acuză la tribunal de trădare și impostură pe noul Martin Guerre. Bertrande îi stă alături, iar în 1560 bărbatul e achitat de instanță.
Procesul din Rieux
Pierre Guerre rămâne convins că are de-a face cu un impostor și crede că a descoperit identitatea reală a acestuia: Arnaud du Tilh, poreclit "Pansette", un individ cu o reputație proastă din satul Tilh, situat în regiunea Sajas. Deschide un nou proces și îl acuză de fals în numele soției acestuia, scrie The New York Times. Împreună cu soția lui, mama lui Bertrande, încearcă să o convingă pe aceasta să accepte deschiderea procesului. În cele din urmă, nevasta lui Martin Guerre e de acord.
În 1560, începe procesul din Rieux. Bertrande depune mărturie, spunând că la început a crezut că bărbatul era soțul ei, dar între timp și-a dat seama că acesta minte.
Atât ea cât și acuzatul redau separat o poveste identică despre viața lor împreună înainte de dispariția din 1548. Apoi acuzatul o înfruntă: dacă ea poate să jure că el nu este soțul său, este dispus să fie executat - atunci Bertrande amuțește.
După audierea a peste 150 de martori, unii mărturisind că l-au recunoscut pe Martin Guerre (inclusiv cele patru surori ale sale), iar alții spunând că acesta este Arnaud du Tilh, acuzatul este condamnat la moarte prin spânzurare.
Lovitură de teatru: Martin Guerre se întoarce
Acuzatul face imediat apel la Parlamentul din Toulouse. Pierre și Bertrande sunt arestați pentru acuzații false. În cârca lui Pierre se mai pune și jurământul fals.
Noul Guerre prinde curaj și începe să-și apere cauza cu aplomb. Judecătorul e aproape cucerit de versiunea lui și tinde să-i dea dreptate când el invocă faptul că Bertrande a fost influențată de unchiul ei. Chestionat despre trecutul său, acuzatul dă detalii precise, iar acestea sunt verificate de două ori și nu se constată contradicții.
Până aici, totul merge șnur pentru cel care pierduse în prima instanță. Dar are un ghinion teribil: chiar atunci apare în Toulouse un bărbat care susține că el este adevăratul Martin Guerre. Întrebat despre trecutul cuplului, acesta spune că a cam uitat unele lucruri și nu poate răspunde la întrebări la fel de bine ca individiul acuzat de impostură. Însă când amândoi sunt înfățișați familiei Guerre, cazul e rezolvat: Pierre, Bertrande și cele patru surori ale lui Martin îl recunosc din prima pe ultimul pretendent: el este adevăratul Martin Guerre.
Mărturia unui „nevinovat“
Impostorul Arnaud du Tilh continuă să-și susțină inocența, dar pe 12 septembrie 1560 este condamnat la moarte pentru adulter și fraudă. Cazul atrage și atenția lui Michel de Montaigne, unul dintre cei mai importanți scriitori și filosofi francezi ai Renașterii.
Finalmente, când nu mai poate schimba nimic, Arnaud mărturisește: a auzit despre viața lui Guerre de la doi bărbați care îl cunoscuseră pe acesta. Atunci a decis să joace rolului lui, iar cei doi l-au ajutat, oferindu-i toate detaliile pe care le aflaseră.
În fața morții, Arnaud le cere iertare tuturor, inclusiv lui Bertrande, pentru că i-a dezamăgit. Patru zile mai târziu, Arnaud du Tilh sfârșește în ștreang, ce ironie, atârnat tocmai în fața casei lui Martin Guerre, acolo unde se strecurase și aproape reușise să-i ducă de nas pe toți.
Povestea lui Martin
Ce s-a întâmplat, însă, cu adevăratul Guerre în cei opt ani în care a dispărut? Martin s-a dus în Spania, unde s-a înregimentat în corpul de pază al unui cardinal, apoi a trecut în armata lui Pedro de Mendoza. El luptă în Flandra și participă la atacul spaniolilor de la St. Quentin, pe 10 august 1557. Aici este rănit și îi este amputat un picior, așadar spusele soldatului care a trecut prin Artigat erau adevărate.
Rămas infirm, Guerre se stabilește la o mănăstire, înainte de a se întoarce la soția și familia lui. Nu se știe nici până azi cum de a ajuns acasă tocmai în timpul procesului, dar se prea poate să fi fost anunțat că altcineva se folosea de identitatea sa. La început, el nu acceptă scuzele soției, care il implora s-o ierte, spunându-i că ar fi trebuit să-l cunoască destul de bine ca să nu se lase înșelată.
Ce cred istoricii
În 1963, Natalie Zemon Davis, profesoară de istorie la Princeton University, a publicat o explorare detaliată a cazului în cartea sa, "The Return of Martin Guerre".
Davis a scris că era puțin probabil ca ea să nu-și fi dat seama că bărbatul nu era Martin, iar faptul că până la apel a avut aceeași versiune cu Arnaud arată că ei făcuseră o înțelegere înaintea procesului.
Istoricul Robert Finlay a criticat ipoteza emisă de Natalie Davis, argumentând că Bertrande a fost păcălită, ca de altfel și instanța, de lunga absență a soțului ei. El crede că Davis încearcă să impună un model modern al unei femei independente, care putea face alegeri, într-o perioadă istorică în care așa ceva era de neconceput.
Finlay subliniază că este foarte puțin probabil ca Bertrande să-și fi acuzat complicele de fraudă, întrucât ar fi riscat la rândul ei să fie judecată pentru adulter și mărturie falsă.
Povestea lui Martin Guerre, redată și Alexandre Dumas, a fost ecranizată în două rânduri în Franța, sub același titlu, "Le Retour de Martin Guerre", în regia lui Jean-Claude Carriere și a lui Daniel Vigne. Al doilea film, realizat în 1982, l-a avut în rolul principal pe Gérard Depardieu.
La Hollywood, povestea a fost transpusă în acest titlu, "Sommersby", filmul difuzat marți, 5 mai, în premieră la TV1000, cu două versiuni mai moderne ale lui Guerre și Bertrande, bine asumate de Richard Gere și Jodie Foster.
Posteaza comentariu