Cartile acestea sunt fara pret. La figurat, dar si la propriu. Nici una n-are pret pe ea si pe nici una n-o gasesti in librarie, biblioteca publica sau anticariat. Trebuie sa cumperi ceva, cat de mic, ca sa te alegi cu un astfel de volum. Pentru cele mai reusite opere trebuie sa faci rate sau leasing. Dar merita: cine poate uita lectura manualului de functionare a primei masini? Sau studiul atent si migalos al instructiunilor televizorului cel nou, in prima noapte? Ori desfatarea (baietii vor intelege, probabil, mai bine decat fetele) adusa de cartea de instructiuni si garantie a ceasului scump pentru care ai sacrificat echivalentul in bani al unei Encliclopedia Britanica?
Nu stiu cine scrie aceste carti. Insa pare o mana comuna. O scoala. O generatie de autori. Care stiu ca sublimul nu e in ceea ce spui sau citesti, ci in ceea ce ai. Sa luam, de exemplu, fraza "motorul nu se va tura excesiv la demaraj, mai ales in timpul sezonului rece". Frumusetea ei nu sta in figurile de stil - inexistente, de altfel - ori metaforele surprinzatoare. Ci in constatarea - subliniata discret de autor - ca ai masina. Care are motor. Care te va duce, daca nu-l turezi excesiv in sezonul rece, unde vrei tu. Ce poate fi mai placut, inaltator, relaxant decat asta? Ce alt autor cu nume poate sa-ti mai produca asemenea trairi? Ok, da, poate doar Paolo Coelho. Poate doar el.
Nu stiu de altii, insa eu n-am sa uit niciodata cuvinte precum "transpunerea de pe compact-disc pe caseta se poate face printr-un singur buton, prin programul Intelligent Edit". Nu doar forta cuvintelor m-a izbit, ci faptul ca era manualul de intrebuintare a primei mele combine, visata vreme de aproape 15 ani. Nu-mi aduc aminte, in schimb, de primul meu Daniel Defoe sau Jules Verne - ce sa mai vorbim de primul Cioran...
Spre deosebire de literatura clasica, manualul de intrebuintare e un exemplu de uitare de sine. De altruism. Nici un alt autor nu e in stare sa scrie ceva mai lipsit de subiectivitate. Nici un alt scriitor nu e in stare sa lase deoparte problemele lui (care, oricum, nu te intereseaza) sau ale omenirii (care pot sa mai astepte) si sa vorbeasca simplu, la obiect, fara pasiune, despre obiectul pentru care tu ai facut o pasiune.
"Aparatul de epilat PanaXXX foloseste o singura baterie AA. Respectati polaritatea bateriei la instalare, asa cum este ea indicata pe capacul locasului de baterie." Ce poate fi mai clar - si, in acelasi timp, mai promitator? O singura baterie te mai desparte de piele curata, cu care poti sa iesi fara complexe in lume. Cu care iti poti cuceri locul in societate si invidia colegelor de birou. Totul e sa respecti polaritatea bateriei.
Manualele de intrebuintare n-au un minister al invatamantului sau al culturii care sa aiba grija de ele. Dar poate ca tocmai asta a fost sansa lor. N-ai sa vezi pe nimeni ca suspina dupa gramatica de a V-a. Dar chiar si cei care s-au oprit la clasa a patra vor face tot ce pot pentru a citi pasajul care vorbeste despre viteza maxima a masinii...
De fapt, manualul de intrebuintare nu mai poate lipsi din nici o casa. Chiar si din cele care n-au biblioteca. Se ingrijesc de asta bancile, presa (ei, da, si noi traim din reclame) si simpli cetateni, insetati de cultura si doritori de cartofi pai la noua friteuza electrica. Despre care autorul manualului de intrebuintare vorbeste simplu si delicios: "Pentru gatirea in profunzime a carnii de porc, butonul de temperatura se va seta la 190 de grade". Recomandarea mea e sa asociati acestei lecturi una mai usoara - manualul de Colebil e la indemana oricui, in toate farmaciile. Enjoy!
de Lucian Mandruta
Posteaza comentariu