Spectacolul de teatru „Jocul din Ialta”, produs de Asociaţia Axis Productions, cu premiera pe 3 septembrie la Godot Café, se lansează cu trei noutăţi absolute în România:
- este prima dramatizare a lui Brian Friel după „Doamna cu căţelul”, de A.P. Cehov, care se joacă pe o scenă românească
- scenografia este realizată live, de către pictorul şi scenograful Ion Nedelcu
- Adrian Păduraru, unul dintre cei mai îndrăgiţi juni primi ai anilor 1980, revine –prima dată după 20 de ani – în rol de „crai”, ca Dimitri Gurov
„Jocul din Ialta”, în regia lui Cezar Ghioca, cu Adrian Păduraru şi Ana Donosa ca protagonişti, va avea premiera la Godot Café (Strada Blănari 14, București) miercuri, 3 septembrie a.c., de la ora 20. Trei noi reprezentaţii, pe lângă premieră, vor mai fi programate în septembrie, la acelaşi teatru. Durata spectacolului este de o oră, iar preţul unui bilet este de 30 lei.
„Jocul din Ialta” este o piesă într-un act după „Doamna cu cățelul”, o nuvelă scrisă de Cehov și considerată una dintre cele mai reușite proze scurte scrise vreodată, ce povestește o aventură dintre un bancher și o tânără, începută vara, într-una dintre cele mai populare destinații de vacanță la Marea Neagră. Aventura devine un act firesc, așteptat, venit să aline suferința a doi parteneri care, cu disperare, își caută fericirea.
„Doamna cu căţelul” în viziunea dramaturgului Brian Friel face parte dintr-o trilogie de inspiraţie cehoviană ce mai include o adaptate după farsa într-un act „Ursul” şi o a treia piesă într-un act care ne prezintă întâlnirea ficţională la Moscova dintre Andrei Prozorov din „Trei surori” şi Sonia Marmeladova din „Unchiul Vanea”, mult după finalul celor două piese. „Doamna cu căţelul” s-a mai jucat în România la teatrul Maria Filotti din Brăila, în 2001, nefiind vorba – însă – de dramatizarea lui Brian Friel.
Atmosfera de sfârșit de secol XIX din piesa „Jocul din Ialta” este redată minimal, din costume, și printr-o proiecție a unui decor care se construiește în direct, cu o pensula înmuiată în vin roșu, de către pictorul şi scenograful Ion Nedelcu. „Vinul este sânge, este viaţă. Nararea în vin nu am vrut să fie o ilustrare a ce spune personajul sau a epocii”, îşi explică Ion Nedelcu „invenţia”. „Am vrut să fiu un spectator, care stă deoparte, ascultă şi vede povestea asta... Lui îi merge mâna după ce-şi imaginează ascultând povestea, aşa încât să nu deranjeze piesa. Desenul trebuie să se topească în poveste”, concluzionează Nedelcu, realizator al decorurilor pentru ceremonii de gală precum Globurile de Aur (Los Angeles, SUA), dar şi a scenografiei a peste 60 de filme româneşti.
„Uzul proiecţiilor pe tot parcursul piesei, pentru a crea frânturi de peisaje, de 'cadre cinematografice', toate într-o grafică monocromă, ca şi bucăţi pierdute dintr-un puzzle al amintirilor, ar putea reprezenta o modalitate 'prietenoasă' de a momi imaginaţia spectatorilor şi ar spori impactul vizual 'modern' al montării”, e de părere Cezar Ghioca. „Spaţiul grafic creat sau şters pe parcursul acțiunii trebuie să sugereze fluiditatea temporală pe care doar spaţiul imaginar-oniric o poate căpăta. Imaginaţia personajelor este în perpetuă mişcare, viziunea lor asupra vieţii şi chiar asupra lor însele este permanent alterabilă, la fel ca şi fundalul viu ce redă – şi el – povestea unor emoţii în plină schimbare”, îşi motivează Ghioca opţiunea regizorală. Cezar Ghioca este regizor artistic la Teatrul „Constantin Tănase” din Bucureşti, bursier Fulbright în SUA şi regizorul a peste 20 de spectacole de teatru.
În staţiunea estivală Ialta, la sfârșit de sezon, moscovitul Dimitri Gurov (Adrian Păduraru), un crai de vreo 40 de ani, în călătorie fără nevastă şi copii, „cucereşte” o frumoasă doamnă cu un căţel, Ana Sergheievna (Ana Donosa), aflată şi ea în vacanţă fără soţul ei. Aventura târzie de vară dă naştere unei dragoste pătimaşe, prin care cele două personaje ajung să îşi redefinească viaţa şi raportul personal dintre real şi imaginar. Totul pe fundalul fascinantului şi eluzivului „Joc de-a Ialta” – propus de unul dintre protagonişti, ca modalitate de combatere a plictiselii – un joc al fanteziei, ce constă în a propune biografii fictive necunoscuţilor, joc căruia îi cad pradă chiar eroii poveştii; aceştia vor ajunge să-şi imagineze propriile vieţi, pierzând graniţa cu realitatea, datorită autenticității trăirilor imaginare.
Actorii
Adrian Păduraru spune că Dimitri Gurov este unul dintre cele mai frumoase personaje pe care le-a avut de jucat, comparabil cu Peer Gynt (Ibsen), Val Xavier („Orfeu în infern”, Tennessee Williams)... Îşi descrie, totodată, personajul ca fiind „Pe dinăuntru, sfâşiat...”.
În 1984, Adrian Păduraru se consacra ca unul dintre cei mai îndrăgiţi juni-primi ai perioadei, în popularul „Declaraţie de dragoste” (r. Nicolae Corjos).
Partenera de joc a lui Adrian Păduraru în „Jocul din Ialta” este Ana Donosa. Ea a urmat Cursuri de actorie la Şcoala de Vară organizată de Uniunea Teatrală a Federatiei Ruse, în Moscova (2012). A jucat în zece spectacole de teatru, în Bucuresti şi Iaşi.
„Ana Donosa este 'doamna mea cu căţelul'”, spune Cezar Gioca. „O actriţă extraordinară. Mi se pare un 'emploi' perfect, o tipologie foarte specială, o ingenuă de forţă. Ea a fost 'muza' care mi-a inspirat acest proiect”.
Ana Donosa spune că Ana Sergheievna „este singurul rol pentru care nu a trebuit să fac nicun efort. La care simt fiecare cuvânt. A fost ca şi cum m-aş fi cunoscut pe mine mai bine...”. Legat de întrepătrunderea planurilor imaginar şi real, Donosa îşi explică abordarea: „Mi-a fost greu să reduc totul doar la imaginar. Nu am mers mult pe imaginar, ci pe ceva concret, pe o iubire care s-a întâmplat, o iubire care îţi oferă o certitudine şi care face ca viaţa să aibă sens”.
„Jocul din Ialta” este un spectacol independent, produs de Axis Productions. „Este o poveste mult prea frumoasă, clasică şi totuşi atât de actuală... nemuritoare. Am vibrat la viziunea regizorală a lui Cezar. Este o mare bucurie pentru mine că am reuşit să produc aceast spectacol!”, spune Adina Sădeanu, fondatorul Asociaţiei Axis Productions.
Biletele la spectacol se pot rezerva pe email sau telefonic, la Teatrul Godot, de luni până vineri, între orele 12 şi 19, la numerele de telefon 021 31 61 682/0736 414 244 sau la rezervari@godotcafeteatru.ro.
Partenerii media ai spectacolului sunt publicaţiile: Şapte Seri, Bazavan.ro, Eva.ro, Cinemagia
Posteaza comentariu