Filmul de Oscar „Jocul codurilor”, la cinema din 30 ianuarie

Filmul „The Imitation Game / Jocul Codurilor” este distribuit de Forum Film România şi a avut premiera pe 30 ianuarie 2015.

Povestea cât se poate de adevărată, dar mai puţin cunoscută a criptanalistului Alan Turing s-a răspândit cu viteză printre membrii comunităţii de la Hollywood în decembrie 2011. Teddy Schwarzman, directorul casei de producţie Black Bear Pictures, a fost atras de această poveste imediat: „A reprezentat un moment care a schimbat cursul evenimentelor, este important din punct de vedere istoric şi are un personaj central neînţeles. Scenariul oferea imediat imaginea filmului şi era scris foarte inteligent, cu un dialog stilizat şi care punea în lumină personajele.”

„Este o poveste de viaţă extraordinară”, spune scenaristul Graham Moore. „Este genul de poveste pe care n-ai cum s-o inventezi, n-ar fi fost credibilă. O persoană care să treacă prin atâtea evenimente tragice, o asemenea persoană să fie un geniu, un erou în timpul războiului, o persoană care a inventat calculatorul, care a fost persecutat de către Guvern pentru că era homosexual, şi care apoi s-a sinucis. Sunt de fapt mai multe filme într-unul singur. E şocant, dar adevărat.”

Din punct de vedere tematic, Schwarzman s-a identificat cu scenariul: „Îi apreciez pe neadaptaţi, pe cei care gândesc, care fac lucruri văzute de alţii drept incredibile sau superficiale sau care nu sunt corecte, dar care cu o îndârjire extraordinară găsesc o modalitate de a avea un ecou puternic.

Aceasta este poveste unui bărbat care a făcut un lucru care a avut impact supra generaţiilor care i-au urmat.”

Producţia s-a filmat în Anglia, pe durata a opt săptămâni, în Londra, Oxfordshire, Buckinghamshire şi Dorset, inclusiv în clădirea în stil Victorian în care a locuit ofiţerul Ian Fleming, o bază dezafectată a Aviaţiei Regale, staţia King’s Cross, Şcoala Sherborne unde tânărul Turing a învăţat şi Parcul Bletchley, centrul decodificărilor, plus câteva interioare filmate în studiourile HDS/CHAK89 în Middlesex.

Maria Djurkovic, designer-ul filmului, nu a fost restricţionată de exigenţele din perioada războiului: „Oamenii au anumite aşteptări de la o anumită perioadă şi încerc să nu le iau în considerare. De asemenea, încerc să mă asigur ca fiecare locaţie aleasă şi fiecare design se potriveşte estetic ca o entitate de sine stătătoare şi să nu se împrăştie în mai multe direcţii. Aspectul filmelor pentru care lucrez au o calitate vizuală ridicată”.

„Paleta coloristică a anilor 1940 era destul de fadă, dar dacă te uiţi pe materialul de cercetare, elementul central al filmului este maşina de decodificat a lui Turing, şi acesta a fost punctul nostru de plecare. Să ajungi la Bletchley şi să vezi cum funcţionează acest aparat a fost extraordinar... era o creaţie imensă, cu milioane de cabluri roşii care ieşeau din ea,” continuă ea.

Graham Moore face un rezumat al sentimentelor celor implicaţi: „Povestea lui Alan Turing a cunoscut un sfârşit tragic, dar am dorit să realizăm un film în care îi sărbătoream viaţa şi munca.

Sper că acest film le va oferi spectatorilor o imagine asupra acestui individ dificil şi complicat. Nu a existat cineva asemeni lui, iar scopul meu a fost să creez o legătură între public şi Turing, să le arăt ce gândea, ce făcea. Sper că, atunci când se vor uita pe ecran, vor simpatiza şi vor înţelege mai bine această persoană care nu are un loc meritat în istorie, în timp şi spaţiu – şi vor înţelege ce om extraordinar a fost el.”


BENEDICT CUMBERBATCH DESPRE ALAN TURING:

„Avea o personalitate unică, ambiţioasă şi asimetrică – era foarte inteligent, avea un grad ridicat de empatie, era foarte grijuliu şi ţinea mult la copii. Avea o abilitate neîngrădită de a comunica cu oamenii şi de a nu se simţi constrâns de platitudinile generale care erau de aşteptat din partea unui bărbat atât de concentrat şi un pic timid. Era văzut drept ciudat, «o răţuşcă stranie» aşa cum îi spunea mama lui. Era foarte capabil, gândea cu o viteză nebănuită şi era foarte sănătos. Alerga la maratoane aproape de standard olimpic şi participa în competiţii de-a lungul ţării. Obişnuia să alerge de la casa lui din Wilmslow până la lucru, la Universitatea Manchester, un drum dus-întors de 20 de kilometri. Am stat de vorbă cu oameni care l-au cunoscut în perioada în care era în Manchester şi cu toţii mi-au spus cât de extraordinar de bun, politicos şi modest era. Tragedia vieţii sale nu constă în faptul că s-a sfârşit atât de devreme, ci în persecuţia suferită în acea perioadă de intoleranţă faţă de sexualitatea sa.”

KEIRA KNIGHTLEY DESPRE JOAN CLARKE:

„Era important să spunem această poveste.

Este nemaipomenit să petreci şase ani din viaţa ta făcând ceva despre care nu vei mai avea voie să spui un cuvânt pentru tot restul vieţii.  Nu aveau voie să discute între ei despre asta. Alan şi Joan au fost prieteni la cataramă. A fost un moment când el a crezut că ar putea fi căsătorit cu o femeie şi să fie „normal”, orice ar fi însemnat asta. Ea i-a fost o prietenă extraordinară şi poate că ar fi funcţionat. Aceştia sunt unii dintre oamenii care au ajutat la câştigarea celui de-al Doilea Război Mondial. Eu încă am nevoie să număr pe degete, astfel că de fiecare dată când am încercat să mă documentez despre matematica necesară pentru aşa ceva, mi-am petrecut trei săptămâni încercând să înţeleg şi am eşuat. Sunt actriţă, nu matematician.”
 

Sinopsis

În timpul iernii lui 1952, autorităţile britanice au pătruns în casa lui Alan Turing (Benedict Cumberbatch), matematician, criptanalist şi erou de război, pentru a investiga un jaf care fusese anunţat de acesta. În final, au ajuns să-l aresteze chiar pe Turing, învinuindu-l de „indecenţă grosolană”, o acuzaţie care va duce la condamnarea sa devastatoare, pentru infracţiunea de homosexualitate. Nici prin gând nu le trecea atunci oficialilor britanici că, de fapt, îl incriminau pe pionierul tehnologiei moderne a calculatoarelor. El a coordonat un grup divers de savanţi, lingvişti, campioni la şah şi ofiţeri ai serviciilor secrete, punându-se pe seama lui spargerea unui cod aşa-numit „de nespart” al maşinăriei Enigma a Germaniei, în al Doilea Război Mondial. O portretizare intensă, care te urmăreşte, a unui om sclipitor şi complicat, „The Imitation Game / Jocul Codurilor” urmăreşte un geniu care, sub o presiune cumplită, a ajutat scurtarea războiului, salvând mii de vieţi.

Filmul a fost nominalizat anul acesta la 8 Premii Oscar, la categoriile Cel mai bun film, Cel mai bun regizor (Morten Tyldum), Cel mai bun actor în rol principal masculin (Benedict Cumberbatch), Cea mai bună actriţă în rol secundar feminin (Keira Knightley), Cel mai bun scenariu adaptat (Graham Moore), Cel mai bun montaj (William Goldenberg), Cea mai bună scenografie (Maria Djurkovic), Cea mai bună coloană sonoră originală (Alexandre Desplat).

Regizat de Morten Tyldum, cu un scenariu de Graham Moore, filmul îi mai are în distribuţie pe Matthew Goode, Rory Kinnear, Allen Leech, Matthew Beard, Charles Dance şi Mark Strong.

Trailerul filmului: https://www.youtube.com/watch?v=-y--J3d2cYI