Cele mai frumoase zece filme fantastice recente

Regizorul Joe Wright se inspiră din celebrul roman al lui J.M. Barrie, dar îi reinventează micului Peter Pan biografia. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, băiatul este răpit de pirați și dus în Neverland, unde va descoperi curând că destinul său este să salveze întregul tărâm fermecat de planurile malefice ale piratului Barbă Neagră (Hugh
Jackman).

Pan: Aventuri în Ţara de Nicăieri e o explozia de culoare, în care eclectismul costumelor, alegerilor scenografice şi de machiaj ne intrigă (piraţii, de exemplu, sunt o adunătură bizară de personaje cu coifuri de viking, de vedete rock şi alte ciudăţenii, iar prinţesa Tiger Lily are machiaj de teatru kabuki), dar şi alegerile muzicale, însă ritmul e alert, miza de ordin emoţional (Pan îşi caută mama în Ţara de Nicăieri, dar şi Zânele trebuie salvate), scenele de luptă au elaborate coregrafii pe catarge, nemaivorbind de actori care fac atât de ataşante personajele.

Filmul reușește să fie mai mult decât o poveste pentru iubitorii de zâne: ba chiar un Peter Pan copil (Levi Miller) declară la un moment dat, cu sobrietate: „Nu cred în poveștile de adormit copiii”. Dacă unele lucruri, precum corăbiile zburătoare, sunt inevitabile, iată că acest film alocă mai puțin spațiu părții cu zâne, așa încât Pan e aventură pură pentru copii combinată cu un film din seria Indiana Jones, în care tânărului Hook (Garrett Hedlund) îi lipsește doar biciul (pălăria, charisma şi costumul îl trădează). În plus, partea cu fuga din minele lui Barbă Neagră și apoi descoperirea tribului de băștinași ai lui Tiger Lily (Rooney Mara), și zborul pe o pasăre preistorică trimit destul de mult la Avatar.

Cred că cei mai mici dintre spectatori se vor putea recunoaşte în micul Peter Pan, fermecător și inconștient de puterile lui. Și cred că asta e cheia filmului. Un Peter Pan venit nu din basm, ci dintr-un copil obișnuit. Iar adulții vor rămâne în inimă cu acest Peter Pan mult timp după genericul de final.