Am stat de vorba cu Orest Pislariu Ranghilof despre comedia cu momente muzicale „Harca se intoarce”, despre similitudini si diferente intre actoria in spectacolul de opereta (unde muzica este actantul principal), si cea de teatru, dar și despre ce inseamna sa fii solist bas in Romania, colaborari prestigioase si persoanele care i-au influentat in mod decisiv cariera.
Descrieti-ne partitura dumneavoastra din Harca se intoarce. Ce genuri muzicale combina?
Orest Pislariu Ranghilof: Partitura mea din Harca este o arieta in stil oriental, o transpunere in peisaj dambovitean a celebrei "If I were a rich man", din musicalul "Fiddler on the Roof", de Jerry Bock.
Cum ati descrie fragmentele muzicale din Harca? „Stropul de culoare”, „moment de evadare pentru personaje” etc...
Orest Pislariu Ranghilof: Momentele muzicale din „Harca" au rolul de a intregi actiunea, genurile si stilurile muzicale nu urmaresc o coerenta savanta, ci sunt alese astfel incat sa serveasca strict scenei respective: Harca seduce profesionist pe o tema lasciva de jazz, Bazu se cazneste sa seduca pe un tango „butucanos", amorezii isi trambiteaza sentimentele pe ritmuri rock etc.
Ce anume v-a apropiat de personajul pe care il jucati in Harca..., tatal Vioricai?
Orest Pislariu Ranghilof: Am interpretat multe zeci de personaje, dintre care suficienti tati (culmea, toti fiind tati de fete); asadar, atunci cand am abordat personajul, imi era deja destul de aproape.
Similitudini si diferente intre actoria in opereta, unde muzica este actantul principal, si cea de teatru.
Orest Pislariu Ranghilof: Actoria nu e specifica vreunui gen, cel putin asa ar trebui sa fie, la modul ideal. Se cauta in zilele noastre o interpretare cat mai veridica, peste tot, nu numai in teatru, chiar si in opera. O diferenta ar fi in faptul ca un interpret muzical are deprinderea de a se supune unor rigori temporale intr-un mod mult mai strict. Poate de aceea in teatrele lirice se „compune" mai putin prin mijloace actoricesti pe momentele de proza. Practic, momentele de teatru ridica tensiunea care se rezolva prin muzica.
Cand v-ati intalnit prima data cu muzica?
Orest Pislariu Ranghilof: Chiar nu-mi amintesc. Am sa raspund la fel ca toti cei carora li s-a pus aceeasi intrebare: in copilarie. Totusi, cred ca relatia cu muzica nu trebuie sa inceapa obligatoriu cu un rendez-vous.
Cat este de valorizat in Romania un artist cu abilitati atat de rare ca ale dumneavoastra? Intreb pentru ca exista putin solisti basi in Romania si in lume.
Orest Pislariu Ranghilof: Cred ca toti cei care trudesc pe scenele lirice sunt la fel de "rarae aves" ca si mine. Cat de mult sunt valorificat? Cat se poate.
Numiti un alt bas (personalitate internationala sau/si romaneasca) pe care il admirati
Orest Pislariu Ranghilof: Nicolai Ghiaurov
Care sunt cele mai prestigioase colaborari ale dvs pe plan international?
Orest Pislariu Ranghilof: Dau cateva nume - Anooshah Golesorkhi, Iano Tamar, Gustavo Porta, Natalia Ushakova, Evgeny Polikanin, Ruxandra Donose.
Dar cea mai dificila perioada din activitatea dvs si cum ati depasit-o?
Orest Pislariu Ranghilof: Am avut destule perioade incarcate; cel mai dificil imi este atunci cand se suprapun roluri solicitante (si, mai ales, divergente). Tot dificil: sa pregatesc in cateva zile un rol nou (sport pe care l-am practicat intens intr-o vreme), turnee lungi cu deplasari zilnice, teribil de nesanatoase. Le-am depasit cu efort, ajutor din partea familiei si respectarea cu incapatanare a acelor obiceiuri si tehnici care stiu ca-mi folosesc.
Care este/sunt persoana/persoanele care v-au influentat in mod decisiv in cariera?
Orest Pislariu Ranghilof: Am sa dau trei nume importante: Hero Lupescu, Mariana Nicolesco si Alfedo Mariotti.
Care este registrul pe care il stapaniti cel mai bine/ambitusul vocii.
Orest Pislariu Ranghilof: Nu am „hiatus-uri vocale", cum li se spune, cant roluri care imi solicita in egala masura ambele extremitati, cred ca vocea ma slujeste optim la varsta si experienta pe care le am.
Aveti o legenda din lumea muzicala pe care o admirati din adolescenta/copilarie?
Orest Pislariu Ranghilof: La varstele la care se refera intrebarea, legendele la care ma raportam nu aveau nici o legatura cu profesia pe care mi-am ales-o singur mai tarziu. Ca sa nu-mi reprosati ca nu v-am raspuns, marturisesc ca am facut intr-o vreme o mare pasiune pentru Maria Callas.
Sinopsis Harca se intoarce
„Harca se intoarce” este o comedie muzicala in care Harca (Dana Rotaru), personajul principal, este o femeie abila, avida de putere si bani, manipulatoare a slabiciunilor celorlalti. O incitanta ocazie se naste atuni cand Harca afla ca, atat seducatorul tanar Vlad (Alexandru Suciu), cat si batranul si bogatul domn Bazu (Bogdan Talasman) viseaza la tanara ingenua Viorica (Diana Dumitrescu). In dorinta de a o cuceri pe Viorica, ambii cer ajutorul Harcai si a aghiotantului acesteia, Chiosa (Vladimir Draghia). Pasiunea lor nu trece neexploatata, Harca incercand sa manipuleze lucrurile in favoarea celui care plateste mai bine. Dupa un sir de peripetii si situatii comice, adevarul e gata sa iasa la lumina. Textul „Baba Harca“ a luat naștere in 1851, sub condeiul lui Matei Millo, unul dintre cei mai importanti artisti ai teatrului romanesc, marcand inceputul istoriei literaturii muzicale romanesti. Compozitorul de renume Alexandru Flechtenmacher a transformat textul in prima opereta romaneasca.
OREST PISLARIU RANGHILOF
Basi
A absolvit Universitatea Naționala de Muzica București, secția Canto, in 2001, an care marcheaza și debutul sau pe scena Operetei. In prezent, este solist al Teatrului de Opereta și Musical „Ion Dacian”. In anul 2002 a participat la Masterclasses cu Mariana Nicolesco (Braila), in 2003 cu Virginia Zeani (Pella, Iowa, SUA), in 2005 cu Theodore Coresi (Krems, Austria) și in 2006 cu Toma Popescu (Galați).
Repertoriul sau de opera cuprinde roluri principale in operele: „Cosi fan tutte” și „Don Giovanni de W.A. Mozart, „Elixirul dragostei” de Gaetano Donizetti, „Barbierul din Sevilla” de Gioachino Rossini, „La serva padrona” de Giovanni B. Pergolesi, „Povestirile lui Hofmann” de Jacques Offenbach și operetele: „Vanzatorul de pasari” de Carl Zeller, „My Fair Lady” de Frederick Loewe, „Vaduva vesela” și „Paganini” de Franz Lehár, „Voievodul țiganilor” și „Liliacul” de Johann Strauss-fiul, „Silvia” de Emmerich Kálmán, dar și concerte vocal-simfonice și recitaluri de lied.
A avut colaborari internaționale in Statele Unite, Grecia, Italia, Spania, Germania, Norvegia. In anul 2003 a obținut Premiul special al juriului la Festivalul de Lied romanesc de la Brașov și este laureat al Concursului Internațional de Canto „Hariclea Darclée”.