Povestea iranianului care ne învață să ne redescoperim rădăcinile

Mehdi Aminian – pe românește „cel care merge pe cărarea cea dreaptă și e om de încredere” –  este iranianul care a adus anul trecut în România șapte muzicieni din tot atâtea țări,

Mehdi Aminian – pe românește „cel care merge pe cărarea cea dreaptă și e om de încredere” –  este iranianul care a adus anul trecut în România șapte muzicieni din tot atâtea țări, și au cântat împreună muzică veche românească, în Maramureș. Ce căuta persanul la Săpânța? Nici el nu știe sigur, dar e cert că din chestia asta deja se naște a doua ediție muzicală, anul ăsta între Dragobete și Mărțișor.

Născut într-o familie de profesori, a avut o copilărie normală, în ciuda faptului că a crescut în plin război cu Irak-ul. La șase ani și-a făcut singur primul instrument muzical – un fel de fluier dintr-o țeavă pe care a găurit-o și la care a învățat să cânte singur. De atunci continuă să fie un autodidact în muzică, deși viața l-a dus și pe alte cărări. Acum cântă la ney, un fel de fluier din bambus, pare-se unul dintre cele mai vechi instrumente persane.

La 16 ani a plecat din Iran, împreună cu părinții, pe care i-a părăsit doi ani mai târziu, preferând aventura pe cont propriu. S-a plimbat și muncit prin Serbia, Bosnia, a locuit 4 ani în Malaezia, apoi s-a apucat să studieze comunicarea în Olanda.

Era de 3 ani acolo, făcea un master în comunicare, când a primit o invitație de la Grigore Leșe să vină să cânte la festivalul George Enescu la București. Nu se cunoscuseră până atunci, dar asta nu i-a împiedicat să improvizeze muzică româno-persană, pe scena din fața Ateneului, împreună cu alți trei iranieni.

Era anul 2011, înainte de a veni aici nu ascultasem deloc muzică românească, prima muzică ascultată a fost probabil manele, în taxi (râde). Grigore mi-a făcut cunoștință cu România, dar apoi am fost pe cont propriu. Am plecat în Maramureș cu el, acolo l-am cunoscut pe Peter Hurley, irlandezul care a făcut pe jos turul României, am discutat cu el și așa s-a născut ideea de roots revival. În 2012 ne-am cam chinuit să organizăm prima ediție. Financiar și logistic a fost un coșmar”.

De 11 ani tot pe drumuri, Mehdi nu pare omul potrivit să le vorbească altora despre rădăcini. Zice că nici n-are pretenția asta. „Nu încerc să țin lecții românilor despre rădăcini. E vorba despre percepția mea despre muzica lor.

Românii pot vedea prin ochii mei ce bogăție au aici. Cred că românii pot să aprecieze ce au văzând cum le apreciem noi bogățiile lor. Noi străinii avem o abordare proaspătă a lucrurilor.

Fără o filosofie în spate, așadar, Roots revival a început ca o improvizație a unor iubitori de muzică veniți din diverse culturi. „Fiind la Brașov am dat întâmplător peste Monica, o fată care locuiește la Londra și cântă muzică tradițională românească. Am cântat împreună, eu la ney, ea voce, și a ieșit ceva minunat din prima, fără să ne fi cunoscut sau vorbit înainte. Doar ne-am dat jos din tren, eu cu instrumentul, ea cu vocea, și muzica care a ieșit a fost ceva interesant. Ea cânta românește, eu cu accente persane, și am zis de ce să nu facem ceva mai sofisticat, cu un concept? De când sunt aici experimentez toată această bogăție tradițională, fără altă filosofie, indiferent că românii o apreciază sau nu, pur și simplu cântăm.

Anul trecut Roots revival a adunat în Maramureș o irlandeză, un libanez, un moldovean, un turc, un armean, un iranian și o româncă.

În pofida greutăților financiare, printr-o minune am reușit să cântăm și la Sala Radio, iar reacția oamenilor a fost o surpriză uriașă. Acum am reușit să facem un CD cu muzica de atunci și îl vom lansa la această a doua ediție. Muzică pe care nu au auzit-o decât cei care au fost în sală atunci.

Anul ăsta rădăcinile se îndreaptă spre o latură ceva mai comercială și, pentru că tot întrebam despre filosofia din spate, începe să se contureze una. Mehdi vrea să reinterpreteze muzica Mariei Tănase. „Maria Tănase este foarte importantă pentru muzica românească, e un element puternic de identitate pentru rădăcinile muzicale ale României. Proiectul coincide anul ăsta cu Mărțișorul și Dragobetele și încercăm să facem un mix între Maria Tănase, Mărțișor și Maramureș. Vom adăuga și ceva muzică țigănească”.

Dacă vă interesează cum sună Ciuleandra, Lume lume, Până când nu te iubeamcu niscai înflorituri persane, germane sau irlandeze, nu strică să vă interesați din timp de bilete. Turneul Roots Revival România 2014 se va desfăşura între 25 februarie și 1 martie în Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara şi Bucureşti.

Anul ăsta cântă:

Mehdi Aminian din Iran (ney), Monica Mădaș din România (voce), Mehmet Polat din Turcia (oud), Emmanuel Hovhannisyan din Armenia (duduk),Meg Hamilton din Marea Britanie (vioară), Ruven Ruppik din Germania (percuţie) și Akash Bhatt din India (percuție). Turneul are loc în perioada dintre Sărbătoarea de Dragobete și cea de Mărțișor, cei șapte muzicieni vizitând orașele Brașov (25 februarie, Sala „Patria” a Filarmonicii), Cluj-Napoca (26 februarie, Casa Studenților), Timișoara (27 februarie, Sala „Capitol” a Filarmonicii) și București (1 martie, Sala Radio).

foto Mihnea Ciulei

dollores-benezic
dollores-benezic
 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod