Pentru că ele se lasă influențate de imaginile vândute de industria publicității și cred că bărbații preferă femeile cu forme perfecte, expuse în reclame.
Cam ăsta ar fi pe scurt explicația la care s-a ajuns în urma câtorva studii făcute din anii 80 încoace, pe eșantioane de femei și bărbați, oameni puși să indice ce anume siluete cred ei/ele că ar prefera sexul opus. Rezultatul a fost că atât femeile, cât și bărbații s-au înșelat în privința a ceea ce le place celorlalți. În studiul din 1985 de exemplu, femeile au considerat că bărbaților le plac femeile slabe, cu siluete trase prin inel, în timp ce bărbații au considerat că femeilor le plac bărbații înalți și bine făcuți. Realitatea era cam la mijloc, la ambele sexe.
Specialiștii au tras concluzia, după acel studiu, că femeile suferă mai mult de pe urma acestor comparații, pentru că își impun să slăbească, în timp ce bărbații aleg să se mulțumească cu ce au - idealul e cel de lângă tine, palpabil - ca să nu-și ruineze încrederea în forțele proprii.
La câțiva ani după asta s-a făcut un alt studiu, cu rezultate similare, de unde tragem concluzia că femeile nu învață nimic:) Cam așa se întreabă și Tracy Clark când scrie despre astfel de studii: „dată fiind amploarea industriei de înfrumusețare, oare nu ar trebui să avem o părere mai clară despre ceea ce-și dorește sexul opus?”. Psihologul David Buss speculează că de vină pentru percepția asta greșită a femeilor, privind gusturile masculine, ar fi supraexpunerea la modelele publicitare, photoshopate ca să pară mai slabe.
Asta ar fi explicația și pentru faptul că în epoca modernă femeia și-a pierdut această abilitate de a ști „nativ” ce vor bărbații, pentru că în istorie femeia nu era bombardată cu imaginile atâtor „rivale”, ca azi, pentru că nu existau mijloacele de comunicare în masă.
Teoria psihologului Buss, cum că femeile sunt spălate pe creier de reclame, este susținută de un studiu recent care a arătat că femeile sunt influențate în percepția „frumuseții” de expunerea la reclamele cu femei perfecte, pe când asupra bărbaților aceleași reclame nu au vreun efect.
Concluzia ar fi să nu ne mai comparăm cu altele, să nu ne raportăm la idealuri, că perfecțiunea există doar în pixeli, nu și în realitate.
Posteaza comentariu