Dacă m-ar pune cineva să fac un top 5 personal al oraşelor din nordul Europei, atunci Helsingborg ar intra uşor în acest clasament.
Poate şi în top 3. Şi e greu de explicat în cuvinte de ce. Pentru că nu e nici un oraş mare (are cred sub o sută de mii de suflete), atracţiile turistice le poţi număra lejer pe degetele de la o mână, iar în 2-3 ore ai bătut toată zona centrală, portul şi ai mâncat şi un file de somon la grătar, cu sos şi cartofi noi.
Helsingborg are atitudine.
Are eleganţă. Nu e nevoie de enşpe mii de străzi, străduţe şi cotloane, de sute de terase şi de duzine de muzee şi edificii ca să te facă să te simţi turist cu adevărat.
În Helsingborg ajungi cu trenul din Malmo. După ce admiri preţ de 40 de minute câmpiile din zona Skane, trenul poposeşte în Gara Centrală, care, în Suedia, este chiar “centrală” – nu ca la alţii.
Aşa sunt construite oraşele suedeze. Din gara centrală începe zona comercială pietonală de cele mai multe ori şi, încet, încet, te duci către periferie.Citeşte mai mult pe blogul meu The Guide sau urmăreşte-mă pe Facebook.